Cuprins
Cooperativa Gusti bate suta
Nu este vorba de încă un centenar, ci de o cifră rotundă a numărului de apariţii ale acestei publicaţii electronice cu Newsletter-ul ei vagabond. Prietenul nostru, Zoltan Rostas, reuseşte în operaţiunile de comunicare, nu mai zic de cele editoriale. În cercetare e un artist, în valorizarea ei un meseriaş: îşi confecţionează singur instrumentele, ia la ochi publicul ţintă, consemnează ecourile.
Cu invidia proprie unui coleg de breaslă şi cu admiraţia unui deja vechi prieten, m-am întrebat care este secretul unei asemenea întreprinderi. Succesul ei are explicaţii multiple. Mai întâi, cred că a ştiut să readucă la viaţă o istorie care părea scolasticizată (dacă acest cuvânt nu există, atunci merită inventat). Interbelicul exercita oarece fascinaţie deja înainte de 1989, dar după aceea s-a transformat în cult. Gusti nu era însă principala figură capabilă să atragă un public larg, ştiinţa sa socială părea „datată” şi perspectivele de restabilire a unei continuităţi academice transistorice iluzorii, proprii mai degrabă discreditaţilor nostalgici. Operaţiunea Cooperativa Gusti a scos la iveală un întreg continent care stătuse scufundat, a cărui populaţie se răsfirase în deceniile postbelice dar ale cărui gene s-au transmis totuşi descendenţilor.
Unele cuvinte au trebuit reabilitate, începând cu „cooperativa”, foarte conotată înainte de 1989. O mişcare cooperatistă în ştiinţa socială este binevenită, îmi aminteşte de „intelectualul colectiv” al lui Bourdieu (se putea să nu-l citez?). Prin ea, confruntarea cu trecutul defineşte condiţiile necesare ale unei confruntări cu prezentul. Sociologia românească are nevoie să-şi regleze unele conturi cu istoria, mai precis cu istorismul, boala copilăriei întârziate a istoriografiei româneşti, ceea ce n-ar fi posibil fără examinarea propriei istorii. Cooperatiştii ştiinţei sociale româneşti au viitorul în faţă!
La mulţi ani, Zoltan Rostas! La mulţi ani, Cooperativa Gusti!
Mihai Dinu GHEORGHIU
Ideea „Cooperativei” a rodit și va continua să rodească
Salut de peste Ocean „Cooperativa Gusti” devenită centenară, cooperatiștii ei, care-i continuă în altă cheie pe monografiștii și echipierii gustieni și mă alătur sărbătoririi de la Muzeul Țăranului Român. Felicitări lui Zoli Rostás, inițiator și coordonator neîntrecut, și lui Ionuț Butoi, realizatorul calm și inspirat. Ca toate ideile bune, ideea „Cooperativei” a rodit și va continua să rodească, regrupând energii și bucurându-ne pe toți. Mai trainic organizată decât o echipă, deschisă înmulțirii nelimitate a membrilor și a proiectelor (spre deosebire de campaniile monografice), cooperativa este în fapt, și spre deosebire de ele, o instituție a continuității pe termen lung, alegerea numelui a fost o reușită.
La multi ani, deci, cu drag urez, Cooperativei Gusti!
Sanda GOLOPENȚIA
Un centenar deplin
„Dacă avem vre-o ambiţie — va aminti Gusti în lecţia inaugurală a cursului său din 1910 — este să putem întemeia un seminar de sociologie şi etică aşa cum le-am cunoscut în studiile noastre îndelungate în Germania!” În 1918 se înființa „Institutul social”. În 2018, „ambiția” se reformulează în canoanele vremii și „seminarul” devine „blog”, dar spiritul rămâne, surprinzător, același. „Cooperativa Gusti” devine astfel singura reușită de continuitate și coerență pe care o cunosc în istoria științelor umane din România.
Pe de altă parte, să nu ne mai ascundem pe după modestii academice: cele 100 de texte ale Cooperativei Gusti sunt și un soi de edificiu centenar ridicat discret dar consecvent de „instituția Rostas”. Gusti a fost o „instituție”, iar „școala sa” a configurat un „arhipelag”. Zoltan Rostas nu și-a propus nici o clipă să facă „școală”, dar a continuat spiritul unei școli atunci când totul părea să o scoată din istorie. Iar „cooperativa” este forma cea mai potrivită pentru a continua această întreprindere : oricât nu le-o fi unora pe plac, „cooperativă” vine de la cooperare, nu de la „CAP” !… Iar Cooperativa Gusti asta știe să facă cel mai bine : să provoace și să sprijine cooperarea chiar și acolo unde altfel n-ar exista decât competiție !
Vintilă MIHĂILESCU
Urăm viaţă cât mai lungă acestei publicaţii
Rod al iniţiativei profesorului Zoltán Rostás, un împătimit al investigaţiilor pe tărâmul istoriei sociologiei noastre, „Cooperativa Gusti” reprezintă un reper de necontestat al vieţii ştiinţifice actuale a domeniului. Bun cunoscător şi competent cercetător al demersurilor întreprinse în cadrul Şcolii Sociologice de la Bucureşti, Zoltán Rostás a reuşit să adune în jurul său şi să-i iniţieze în „tainele” cercetării acestui moment culminant al sociologiei româneşti câţiva tineri remarcabili, care, alături de „maestrul” lor, ne oferă o abordare şi o perspectivă nouă asupra activităţii desfăşurate în cadrul nucleului Şcolii gustiene, dar şi asupra celei inspirate de acesta în ştiinţa şi cultura românească interbelică, reuşind să stabilească adevăratele dimensiuni ale acesteia.
Activitatea acestei adevărate „şcoli de valorificare” a moştenirii sociologiei gustiene este adusă la cunoştinţa colegilor de breaslă şi, în general, a celor interesaţi de mişcarea sociologică românească interbelică, prin lucrări de specialitate şi manifestări ştiinţifice, dar şi, mai ales, prin intermediul revistei on-line, „Newsletter Cooperativa G”, ajunsă acum în pragul numărului centenar. Urăm viaţă cât mai lungă acestei publicaţii, care surprinde, cu fiecare număr, prin noi şi noi dovezi şi argumente în favoarea complexităţii şi actualităţii producţiei sociologice realizate sub egida „Şcolii gustiene”.
Andrei NEGRU
Cooperativei G, la Centenar, La mulți ani!
Admir de la distanță tenacitatea și hărnicia profesorului Zoltán Rostás și a discipolilor săi, cei care, sub flamura Cooperativei G, de ani buni, prin studii alternative, cercetând școala gustiană „altfel”, ne invită să coborâm în interbelic, risipind imaginile distorsionate, falsificate, fixate în timp. Un veritabil și roditor „desant gustian” (cum a zis Paul Cernat), oferind recuperator titluri de referință, volume de istorie orală, reviste tematizate etc., survolând – implicit – destinul unei științe: „asasinată”, reabilitată, dogmatizată, nefolosită azi, într-o tranziție împleticită, în pofida potențialului de expertiză.
Ceea ce propune și reușește „gașca” gustiștilor vizează tocmai ceea ce lipsește societății noastre: o discuție critică, onestă, pe un background multidisciplinar, refuzând maniheismul, culegând informații (diseminate în rețea) și invitând la dezbateri pe înalte teme de reflecție. În replică, poate, fie și surdinizată, la prezența atâtor bufoni mediatici (guru catodici?) care, în voioasa și iresponsabila societate a spectacolului, ne aruncă în anecdotică, derizoriu conflictual și ceață axiologică.
Cooperativei G, la Centenar, La mulți ani!
Adrian Dinu RACHIERU
O școală de gândire despre Școala Gusti
Cooperativa G (CG) a pornit, în vara anului 2013, ca o școală de gândire despre Școala Gusti. În prezent, rețeaua de cercetare care susține Cooperativa lucrează ca o veritabilă școală de istorie orală și socială a interbelicului românesc. Extensia de la focalizarea pe un curent de cercetare-acțiune la schimbările unei întregi societăți în perioada interbelică era normal să se producă. Sociologia echipei Gusti-Stahl a fost orientată integralist, spre ansamblul problemelor societății românești. Noua sociologie inițiată și structurată de profesorul Zoltan Rostas prin CG nu putea urma, în virtutea obiectului și a tradițiilor de pornire, decât calea integralistă, interdisciplinară și de permanentă validare prin raportare la realitățile istorice de referință.
După numai cinci ani de lucru și 100 de apariții ale Newsletter-ului care o reprezintă, Cooperativa G însemnă o rețea de cercetători pasionați, de aici și din diaspora, arhive multiple, o producție științifică prin care sunt acoperite zone largi ale interbelicului românesc. Pentru cine face comparații bazate pe fapte este ușor de evidențiat că în lucrările noii sociologii istorice de la CG găsim „un altfel de interbelic” , ”alți București interbelici”, o sociologie gustiană dincolo de clișeele anilor 1970-1989, o bună reconstituire a modului în care echipele regale studențești au încercat să contribuie la ”ridicarea satului românesc prin el însuși” etc. În plus, extensiile de cunoaștere asupra unor fenomene postbelice realizate în spiritul noii sociologii istorice de la CG se dovedesc, de asemenea, fertile.
În plan personal aș adăuga, în contextul reflexiv dat, faptul că interacțiuna cu grupul CG mi-a permis o mai bună înțelegere a complexităților asociate cu drumul interbelic al sociologiei Gusti-Stahl. Fără suportul dat, în forme multiple , de către doi dintre „cooperatiști”, profesorii Ionuț Butoi și Zoltan Rostas, arhiva electronică a Școlii Sociologice de la București (SOCIOLBUC) nu ar fi fost posibilă.
Dumitru SANDU
La multi ani, Cooperativa G!
Mă bucur de fiecare dată când primesc „știrile” de la Cooperativa G pentru ceea ce găsesc „acolo”. Cooperativa este neobosită în a restitui, a informa, a dezbate și este palpitantă prin temele abordate, prin modul de publicare (scris, audio, video, audio-video). Dar mai presus de toate acestea, Cooperativa G „emite” continuu prin acest Newsletter spiritul ei inconfundabil, inclusiv și colaborativ, bazat pe o anumită experiență a timpului aplicată „științei”: raporturile dintre trecut, prezent și viitor sunt mereu interogate, recalculate, repoziționate, deschise și închise plural și divers. De aceea 100 de numere ale acestui newsletter înseamnă o sărbătoare!
La mulți ani, domnule Profesor Zoltán Rostás!
Rodica ZANE
Lasă un răspuns