CATEGORIILE SOCIALE CORNOVENE
PREZENTARE DE MATERIAL ŞI SCHIŢAREA PROBLEMEI
DE TRAIAN HERSENI
PREZENTĂM, cu titlu de informaţie, parte din materialul monografic privitor la categoriile sociale, rezultat al cercetărilor noastre la teren din vara trecută. La surprinderea feţelor multiple ale realităţii, dat fiind că problema categoriilor sociale este, atât teoretic cât şi practic, problema cardinală a satului Cornova, au concurat toţi monografiştii fără deosebire, încât ca toate cercetările monografice din şcoala noastră lucrarea de faţă este iniţial o operă colectivă pe care abia mai târziu o înfăţişăm într’o tratare personală. (Categoriile sociale cornovene sunt obiectul unui studiu sistematic ce întreprindem şi care, după proporţii, va apare fie aici în «Arhiva», fie într’un volum aparte).
1. Care ne este punctul de vedere şi disciplina în numele căreia cercetăm? începem cu această întrebare de metodă pentru o lămurire care ne va fi de mare folos. Intr’adevăr, categoriile sociale ale satului basarabean Cornova, pot fi în acelaş timp punct de atracţie ştiinţifică pentru mai multe discipline sociale, pot interesă, pe o potrivă, cercetători proveniţi din tabere cu mult prea diferite. Fireşte, monografia satului le va cuprinde pe toate, în lucrările ei de ansamblu, dar în referatele de specialitate e încă nevoie să delimităm, ca să nu ne asumăm o competinţă universală.
Un amănunt practic: la teren s’a întâmplat ca mai multe echipe să culeagă material privitor la categoriile sociale şi totuş confruntând chiar numai fişele din dosarele respective să ne convingem că în fiecare parte se făcea altceva. Cu atât mai mult vor apare diferenţe în teoretizarea acestui material. Se datoreşte unei simple întâmplări? Credem că nu.
Pe altă cale ajungem să căutăm o explicaţie care nu ne poate veni decât dela studiul principiilor de metodă.
Prima, ruptură şi cea mai importantă, în cercetarea categoriilor sociale cornovene ne-o prilejuesc chiar ele, oferindu-ni-se sub două aspecte care nu numai că reclamă alte metode şi alte puteri de cunoaştere, dar nu pot fi nicicum confundate fără o flagrantă nesocotire a realităţii: un aspect istoric şi un aspect actual. Aceste două aspecte nu sunt deloc necesare, uneori (şi teoretic e perfect valabil) ele fac corp împreună pentrucă o evoluţie înceată sau o existenţă stagnantă a prelungit în actual aceleaşi forme de viaţă sub exact aceleaşi înfăţişări fundamentale ca cele din trecut. Sociologia le studiază în acest caz ca pe o formă unică de viaţă socială, neglijând cu desăvârşire factorul timp.
Dacă însă prezentul ne oferă, ca la Cornova, în aceeaş problemă teoretică mare, o realizare empirică actuală, alta decât cea a trecutului, sociologia le studiază pe fiecare aparte, marcând cel mult, ca o concesie făcută istoriei, momentele în care diferenţele sunt de tranziţie, iar apoi hotărîtor distincte. (Punctele de vedere diferă tot atât de mult într’o cercetare politică, economică, juridică, etc., asupra cărora nu mai insistăm). Exemplul Cornovei e .demonstrativ. Sat cu vechiu trecut istoric, cu puternice păstrări de tradiţii, conştiinţa altor vremuri îl stăpâneşte covârşitor cu credinţa în prerogative nobilitare, în valoarea documentelor, a viţei de neam, a diferenţelor de naştere (şi a zecilor de nuanţe feudale pe care noi, chiar dacă le ştim, cu greu le mai pricepem).
Dar, reconstituind după mărturiile bătrânilor, după documentele păstrate cu sfinţenie şi după alte urme grăitoare, trecutul categoriilor sociale din Cornova, găsim o altă realitate decât cea de azi. Intre altele numărul categoriilor eră cu mult mai mare, de ex., dvoreni, mazili, grajdani, ţărani, etc., adică starea celor cu slujbe la Stat, a celor învestiţi pentru alte merite, a celor din tagma preoţească şi în sfârşit a clăcaşilor. (Politic-administrativ se adaugă categoria « mescianinilor », locuitorii cari treceau dela oraş la ţară, şi a «christianilor», ţărani ruşi veniţi din altă gubernie).
Acestea duceau viaţă aparte, barierele erau de netrecut. Azi categoriile sociale n’au dispărut dar s’au simplificat mult şi au schimbat din înfăţişare. Mazilii, deşi grad mijlociu în ierarhia socială, au reuşit prin numărul şi proprietăţile lor să absoarbă tot ce e nobilitar, iar toţi ceilalţi s’au cufundat în massa mare a ţăranilor. Diferenţe se mai fac şi azi între dvoreni şi mazili şi graj- danini, dar numai nominal, de fapt fac categorie socială împreună. Barierele mai stau în picioare numai faţă de o singură categorie: a ţăranilor.
Traian Herseni, Arhiva pentru stiinta si reforma sociala, 1932, An X, nr. 1-4 [PDF integral pe ARHIVA SOCIOLBUC]
Lasă un răspuns