Congresul Căminelor Culturale. Cuvântările rostite eri de M. S. Regele Carol II. Cuvântarea rostită la congresul Căminelor Culturale
(UNIVERSUL Nr. 154, joi 8 Iunie 1939, p. 1)
Ca în toţi anii, salut cu o deosebită bucurie acest congres al Căminelor Culturale, congres care artaă viu reuşita unui plan muncit îndelung, muncit cu răbdare, dar cu credinţă.
Pornit dintr’o mică experienţă, aceea a primelor echipe studenţeşti, pe zi ce a trecut s’a desfăşurat mai temeinic şi s’a arătat mai necesar şi s’a ajuns, anul trecut, la o înjghebare mult mai mare, aceea a Serviciului Social.
Congresul din anul acesta pentru prima dată se ţine sub oblăduirea acestei nouii instituţiuni, menită să întindă peste întreaga ţară ideea aceea, care a fost dusă cu muncă grea şi cu dragoste de un prim mănunchi de studenţi, idee izvorâtă dintr’o adevărată necesitate, aceea de a nu lăsa disparate toate eforturile cari se făceau în folosul ţărănimei şi care s’a arătat de folositoare, încât astăzi devine un adevărat imperativ.
Dela războiu încoace s’au făcut nenumărate eforturi pentru ridicarea ţărănimei, dar fiecare dintre ele s’a îndreptat numai pe un anumit tărâm.
Cu venirea echipelor mele, cu Serviciul Social, aceste eforturi se strâng într’un singur mănunchiu şi, după vechea vorbă românească:
„Unde-i unul nu-i putere“
„La nevoi şi la durere“;
„Unde’s doi puterea creşte“
„Şi duşmanul nu sporeşte“.
Serviciul Social, prin căminurile lui, este această adunare a tuturor eforturilor într’un singur scop comun: „ridicarea satelor“.
Aceasta nu este numai o năzuinţă a câtorva. Este o absolută necesitate naţională. Şi chiar dacă atăzi se pot găsi unii cari surâd încă, mâine toţi se vor convinge că altfel nu putem să ridicăm, la înălţimea la care trebuie ridicată, întreaga populaţiune depe pământul românesc.
Programul nostru este bazat în primul rând pe o dragoste nesfârşită către aceia cărora se adresează şi în al doiela rând pe aceea că, noi nu venim cu buchea către ei, ci venim să învăţăm dela ei ceea ce ne trebuie nouă.
În acestă zi de sărbătorire a Căminurilor Culturale, mulţumesc din adâncul sufletului tuturor conducătorilor, tuturor echipierilor şi tuturor acelora cari, în satele româneşti, au priceput munca noastră şi ne-au dat concursul.
Sănătate!
(Puternice şi prelungite urale).
Congresul căminelor culturale din întreaga ţară. Au luat parte peste 6000 de delegaţi, cu coruri şi fanfare. – Şedinţa festivă dela Arenele Roman. – Cuvântările. – Discursul M. S. Regelui
(UNIVERSUL Nr. 154, joi 8 Iunie 1939, p. 6)
Congresiştii, defilând prin faţa M. S. Regelui
Căminele culturale din întreaga ţară îşi ţin congresul în fiecare an înainte de săerbările „Restauraţiei“.
Congresul căminelor este o sărbătoare a muncii, a faptei. Dar congresul căminelor culturale este şi o întrecere de cântece şi jocuri româneşti din toate provinciile, o întrecere de cusături şi înflorituri naţionale, care fac din portul nostru o mândrie şi din cântec isvor viu de creaţii artistice. Se înfrăţesc dacii din Sarmisezetuza cu plăeşii lui Ştefan cel mare, cu arcaşii pîrcălabilor din Tigheci, cu oltenii lui Turod şi cu glotaşii lui Mihai şi ai lui Mircea cel Bătrân. Toţi sunt purtătorii străvechilor comori sufleteşti şi coborîtorii vitejilor cari s’au jertfit pentru a păstra pe aceste meleaguri, o limbă, o credinţă, o tradiţie românească.
Şi căminele cultuale cată să depene din această tradiţie firul creator de valori de de cultură naţională prin înfrăţirea tuturor în faptă, în gând şi în suflet.
Şedinţa de dimineaţă
Şedinţa de dimineaţă dela Fundaţia Carol I a fost prezidată de d. dr. G. Banu, directorul general al fundaţiei în prezenţa d-lor Ocatavian neamţu secretarul general al Serviciului social, C. N. Ifrim, inspector general, Em. Bucuţa, Eug. Ionescu, Darzeu, Ap. D. Culea şi dr. Fr. Popu, col. St. Corciu directori în Serviciul social, şi a delegaţilor cămienlor regionale, judeţene şi orăşeneşti.
D. dr. G. Banu a salutat pe delegaţi în numele d-lui prof. D. Gusti care se află în misiune la New-York dar care urmăreşte de acolo cu toată grija lucrul căminelor de pe întinsul ţării.
Suntem la o răspântie – a spus d-sa. Încercările de eri au căpătat temeinicie prin legea Serviciului social care îşi găseşte astfel justificarea în înseşi rezultatele rodnice ale acestor încercări, deschizătoare de drumuri noui la sate.
Dacă sunt îndoeli asupra unora dintre prevederiel legii, se vor risipi cu timpul; dacă sunt nedumeriri se vor limpezi în măsura în care spiritul legii va pătrunde mai adânc în sufletul tuturor.
Aveţi datoria – a încheiat d-sa – să răsplătiţi încrederea pe care şi-a pus-o în dvs. M. S. Regele, creatorul, îndrumătorul şi ocrotitorul Serviciului social şi d. prof. D. Gusti înfăptuitorul gândurilor Suveranului.
Să mergem înainte cu Dumnezeu.
REFERATE
S’au citit şi desbătut apoi următoarele referate:
Organizarea căminului sătesc de d. Eug. Nicolau, inspector al ţinutului Prut.
Organizarea căminului central orăşenes de d. prof. C. Stamboliu, preşedintele căminului central orăşenesc „Ateneul popular Tărăraşi“ – Iaşi.
Organizarea căminului cultural judeţean de d. prof. D. Papadopol, directorul căminului judeţean Mehedinţi.
Organizarea regionalelor de ţinut de d-nii T. G. Bulat şi C. S. Răgeţel.
D. prof. David dela universitatea din Iaşi a adogat următoarele: Încadrarea noastră a profesorilor în Serviciul social nu este un scop ci o chemare, este o poruncă. Lupta noastă va fi biruitoare pentru că suntem toţi în jurul M. S. Regelui îndrumătorul nostru.
D. prof. David a dat apoi preţioase sugestii pentru organizarea căminelor regionale şi judeţene adăugând exemple de înfăptuiri în judeţul Iaşi.
*
D. dr. G. Banu a răspuns fiecărui raportor, lămurind unele propuneri făcute, precizând atitudinea conducătorilor de cămine faţă de celalelate autorităţi cu care colaborează şi dând îndrumări pentru viitor.
*
Şedinţa s’a terminat la ora 12.
*
După amiază, la ora 3, delegaţii căminelor au depus o coroană pe mormântul Eroului necunoscut.
Şedinţa festivă de după amiază
Delegaţii căminelor culturale regionale judeţene, orăşeneşti şi sătenşi, delegaţii şcolilor ţărăneşti, corurile, fanfarele şi echipele de jocuri naţionale au ocupat Arenele Romane încă dela ora 3 în cea mai mare parte îmbrăcaţi în costume naţionale.
Pe estradă au luat loc membrii guvernului în frunte cu d. Armand Călinescu, preşedintele consiliului, reprezentaţii clerului, ai armatei, funcţionarii superiori ai Fundaţiei „Principele Carol“, ai ministerului educaţiei naţionale, precum şi numeroşi invitaţi.
Sosirea M. S. Regelui şi a Marelui Voevod Mihai
La ora 4 au sosit M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai însoţiţi de d. Ernest Urdăreanu mareşalul palatului.
Corurile, conduse de d. prof. Cioran au intonat „Imnul regal“ ascultat în picioare de asistenţă şi congresişti.
Cuvântarea d-lui dr. Banu
D. dr. G. BANU, directorul general al Serviciului social şi locţiitorul d-lui prof. D. Gusti, a rostit următoarele:
SIRE,
La al cincilea congres al căminelor, se prezintă Majestăţii Voastre 6.000 de fruntaţi ai satelor, reprezentând 3.000 de cămine culturale şi 350 de şcoli ţărăneşti.
Îmi revine mie, în calitate de director general, cinstea să-i prezint Majestăţii Voastre, în locul d-lui preşedinte, profesor D. Gusti, conducătorul şi animatorul de fiecare zi al fundaţiei „Principele Carol“-
Fruntaşii adunaţi aici înfăţişează sintetic torentul de energie al satelor, aduc cu ei mărturisirea devotamentului faţă de Tron, plecându-şi fruntea cu recunoştinţă, în numele a milioane de ţărani pe care I-aţi chemat în viaţă nouă.
Acest congres este primul după promulgarea legii Serviciului social. Experimentarea de până ieri, care coordona în cămin activitatea culturală, spirituală, economică şi sanitară, a luat caracter de lege. Legea Serviciului social este o concepţie nouă, cu o unitate armonic proporţionată; ea este primită cu înţelegere şi încredere: la sate cu nădejde de înoire şi belşug, în sferele conducătoare ca operă de unificare şi încoronare a străduinţelor fragmentare.
Prin structura nouă, desprinsă din legea din Octombrie 1938, fundaţia culturală regală „Principele Carol“ – Serviciul social, îşi adânceşte vechi preocupări şi lărgeşte orizontul pentru un program vast şi permanent.
D. dr. Banu a înfăţişat realizările înfăptuite după promulgarea legii şi a adus mulţumiri d-lui Armand Călinescu, preşedinte al consiliului de miniştri şi ministru de interne, pentru dispoziţiile date tuturor autorităţilor subalterne de a sprijini serviciul social; d-lui P. Andrei, ministru al educaţiei naţionale; ministerului apărării naţionale; ministerului sănătăţii, d-lui prof. Cornăţeanu, ministru al agriculturii; d-lor rezidenţi regali, înalt prea Sfinţiţilor Mitropoliţi aiţării şi Prea Sfinţiţilor episcopi, precum şi celor 6.000 de reprezentanţi, ai căminelor, pentru sprijinul dat pentru refacerea ţării.
Munca pentru ridicarea satului, – a încheiat d-sa – trezind propria conştiinţă a satului şi ducând universitatea la sate, este concepţiunea Majestăţii Voastre, născută printr’o profetică intuiţie şi elaborată prin meditaţiuni îndelungi. Majestatea Voastră aţi dispus experimentarea pe teren, şi acum, după ani de verificare, munca aceasta este o realitea socială. Astăzi, în psihologia publică, Serviciul social apare ca un act dejustiţie pentru poporul Majestăţii Voastre.Ne-aţi învrednicit misionari ai operei Majestăţii Voastre.
CUVÂNTUL SĂTENILOR DELEGAŢI DIN CELE 5 PROVINCII
Săteanul CERLAT LUCA din com. Dubosari, jud. Lăpuşna, a spus:
Norodul din prejma codrilor şi ţarinelor ţinutului Nistru, în această clipă de mare sărbătoare vine să vă spună că lumina ce o primim prin căminele culturale, îndreptarea şi tăria prin muncă plugărească luminată ce o primim dela şcolile ţărăneşti, plugurile dăruite de Majestatea Voastră plugarilor luminaţi, sunt mărturia nemărginitei dragoste a Majestăţii Voastre pentru noi toţi, care răscolim brazda pământului la coarnele plugului.
Săteanul I. M. LUNGU din Răşinari a spus:
Cu smerită supunere şi adâncă recunoştinţă, ne-am adunat astăzi în jurul Majestăţii voastre, pentru a depune în faţa tronului cununa recunoştinţei noastre fiască, pentru marea operă de deşteptare şi ridicare la lumina satului românesc.
Augustul Vostru Tată, a adus împlinirea visului de o mie de ani al unui popor, care şi-a încredinţat destinul său hotărîrii şi mânii Lui, iar Majestatea Voastră, ne-aţi asigurat această libertate prin două fapte, care vor uni fiii acestei ţări pentru totdeauna.
Prin armata ţării ne-aţi întărit braţul, pentru a-l putea ridica şi a ne apăra împotriva oricărui duşman care s’ar atinge de hotarele scumpei noastre ţări – iar prin cultură, ne-aţi unit în muncă şi dragoste pentru ţară.
Săteanul HRIB a adus în numele plăeşilor lui Ştefan cel Mare asigurarea celui mai profund devotament, pentru M. S. Regele şi Dinastie, amintind sacrificiile pe care le-au făcut bucovinenii pentru întregirea patriei.
Săteanul ION STEŢ, din Maramureş, a asigurat pe Suveran de recunoştinţa maramureşenilor asigurându-L că vor face zid în jurul Tronului.
Săteanul TEODOR BURACU, din com Prigor (Caraş) a spus:
În numele căminelor culturale din satele Banatului şi al paorilor cari muncesc după sfatul şi îndemnul dat de Majestatea Voastră pentru ridicarea satului prin căminele culturale, vin să depun la picioarele Tronului, toată recunoştinţa, toată dragostea noastră curată şi cinstită, pentru tot ceeace Majestatea Voastră a făcut pentru noi.
Poporul Vă este adânc recunoscător pentru dragostea şi grija ce Ne-o purtaţi de a ne vedea mai înstăriţi, mai sănătoşi şi mai luminaţi.
Vă făgădui, că vom urma calea arătată de Majestatea Voastră şi de sfetnicii luminaţi ai Majestăţii Voastre, cu toată râvna şi toată sârguinţa.
Mi-s grănicer bănăţean, cu poruncă primită dinpartea ortacilor mei grăniceri, chemaţi la o viaţă nouă de către Majetatea Voastră, să aduc Majestăţii Voastre cel mai profund cuvânt de devotament şi de încredere că suntem gata oricând, ca şi strămoşii noştri, să ne dăm sângele şi viaţa pentru Regele şi Patria noastră.
Mi-s almăjan din plasa Bozovici, pe care Majestatea Voastră a vizitat-o în vara anului 1933, plasă, care după Înalta îndrumare, a fost aleasă plasă model, din ţinutul Timiş.
Grănicerii bănăţeni au primit cu multă bucurie şi neţărmurită dragoste această nouă dovadă de grija ce poartă Majestatea Voastră faţă de noi.
Dacă Banatu-i fruntea în multe, voim să fim fruncea şi în munca de mântuire a populaţiei, prin o creştere a naşterilor, ca acolo la frontiera de vest, să fie în toată vremea şi în tot locul cât mai multe piepturi de oţăl, spre a opri orice hoarde duşmane şi lacome.
În numele preoţilor şi al învăţătorilor, preotul CONST. VARGOLICI din com. Valea Cânepii–Brăila a spus următoarele:
Sub înţeleapta conducere şi desăvârşita iubire a Mejestăţii Voastre, România Mare trăeşte în aceste vremuri, o nouăviaţă de renaştere naţională, în cel mai înalt spirit de credinţă, muncă, cinste, cultură şi patriotism.
La această strălucită operă istorică, menită să afirme în mod constructiv şi durabil vitalitatea naţională, preoţimea română s’a simţit şi se simte cea dintâi obligată.
Aceasta a fost şi este sfânta datorie a preoţimei: să slujească lui Dumnezeu, Regelui şi Ţării.
Mărturisesc aceasta în numele fraţilor mei de apostolat, cari cu deosebită râvnă slujesc în Căminele Culturale cu acelaş duh ca şi în altarele credinţei, pentru păstrarea legii lui Dumnezeu, pentru desăvârşit devotament faţă de Tron, pentru îndrumarea şi propăşirea satelor. Preoţimea este la datorie, plină de recunoştinţă faţă de înalta încredere cu care Majestatea Voatră aţi învrednicit-o.
După cum în trecut, preoţimea conştientă de menirea ei a ştiut înfrăţi biserica şi poporul cu glia strămoşească şi cu Tronul, alcătuind din sate şi biserică pietre fundamentale de tăria naţională, aşa şi astăzi, mai ales astăzi, preoţimea Vă roagă să-i primiţi asigurarea căva stărui neîncetat pe drumul apostolatului închinat neamului.
Alături de învăţători, cari ne sunt tovarăşi de luptă, ca nişte fii conştienţi ai neamului, Vă încredinţăm Majestate, din adâncul sufletelor noastre, că vom munci neîncetat pentru înarmarea spirituală şi morală a ţării.
M. S. Regele a răspuns printr’o cuvântare al cărei text în pulbicăm în pag. I.
DIPLOMELE DE ONOARE
D. dr. Banu a citit numele echipelor regale studenţeşti cărora li s’au acordat diplome de onoare pentru munca depusă în vara anului trecut.
SUVERANUL DECOREAZĂ PE CEI VREDNICI
M. S. Regele A DECORAT APOI CU „Meritul cultural“ pentru muncă la sate pe funcţionarii superiori, inspectori, tehnicienii şi echipierii cari au depus în ultimii ani multă stăruinţă în toate însărcinările primie dn partea Fundaţiei.
*
Suveranu a părăsit Arenele Romane la ora 5.
DEFILAREA PRIN FAŢA PALATULUI REGAL
Congresiştii s’au încolonat apoi din Arme şi au pornit cu fanfarele în frunte, spre palatul regal. M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai au primit defilarea din balconul palatului.
*
Cu acest prilej, o delegaţie a congresiştilor a depus o coroană de flori la statuia regelui Carol I.
Pe aceesi tema:
Lasă un răspuns