Cum se înfăţişează România la Expoziţia de la Paris

CUM SE ÎNFĂŢIŞEAZĂ ROMÂNIA LA EXPOZIŢIA DE LA PARIS

Primele aspecte. Artiştii expozanţi şi operele lor. Săptămâna artei muzicale româneşti. Inaugurarea

Dimineaţa, Anul 33, No. 10.947, luni 14 iunie 1937, p. 4

Paul Ionescu-Daniel

Paris, 5 iunie 1937

PARIS. – După deschiderea generală a Expoziţiei internaţionale de la Paris, care a avut loc recent, mai în fiecare zi sunt inaugurate – în faţa oficialităţii şi a publicului, alte pavilioane, de la cele mai apropiate de inima Europei, până la cele de dincolo de Ocean.

Este interesant de relevat munca fără preget ce se pune de către organizatorii expoziţiei pentru a duce cât mai curând la bun sfârşit lucrările începute. Vizitatorul este astfel plăcut impresionat, văzând cum chiar de la o zi la alta pavilioanele, aleile, scările care înainte cu 24 de ore erau doar nişte binale sau schiţe, după un atât de scurt timp sunt crescute parcă din pământ, ca şi castelele din poveşti.

CUM SE PREZINTĂ PAVILIONUL ROMÂNIEI 

În legătură cu lucrările expoziţiei, este interesant să arătăm cu acest prilej cum se înfăţişează actualmente şi cum se va prezenta Pavilionul României, care va cuprinde activitatea, felul de viaţă şi arta şi cultura poporului nostru.

Ocupând unul din locurile cele mai frumoase în incinta Expoziţiei, Pavilionul României are în vecinătate pavilioanele Ungariei şi Austriei – în stânga şi în dreapta, – ceea ce n-o împiedică, totuşi, ca să se simtă bine, rămânând în înfăţişarea sa falnică şi sigură pe poziţia ce ocupă…

Încă de la primii paşi făcuţi spre Pavilionul României, vizitatorul recunoaşte de îndată limba poporului nostru, vorbită din plin de lucrătorii, expozanţii şi organizatorii pavilionului, care nu prididesc în ceasurile neîntrerupte de lucru.

Pentru a ne da seama de pe acum despre felul cum va fi reprezentată România la Expoziţia internaţională am căutat, amestecându-mă printre lucrători, artişti, expozanţi şi ascultând îndeosebi directivele comisarului general, d. D. Gusti, precum şi ale colaboratorilor d-sale, să ne dăm seama şi să aflăm imaginea adevărată a Pavilionului României care va fi inaugurat la 15 iunie.

CÂTEVA DATE EXPLICATIVE

 Construcţia Pavilionului, care se remarcă printr-o linie sobră, lipsită de ornamente inutile, este opera arhitectului Duiliu Marcu. Având o faţadă, de asemenea, simplă acest pavilion poartă la intrarea principală inscripţia: România, având în părţi – puţin mai jos – două steme ale ţării; un imens vitraliu decorează în chip impresionant intrarea principală.

Portalul care atrage în special privirea vizitatorilor reprezintă diferite scene din istoria României şi se distinge prin stilul modern şi meşteşugul autoarei care este d-na Miliţa Pătraşcu.

Faţadele şi coloanele laterale, împodobite cu mozaicuri datorite d-nei Nora Steriade, reţin atenţia curioşilor.

CE VA CUPRINDE INTERIORUL PAVILIONULUI

Una din sălile cele mai interesante va fi sala de onoare, căreia i se acordă o deosebită atenţie pentru felul cum va fi aranjată, cât şi pentru conţinutul său, dintre cele mai remarcabile şi mai reprezentative, ca viaţă şi ca artă românească.

Pavoazată cu plăci de onix românesc, cu pereţii de alabastru luminaţi în transparenţă, toată suprafaţa pereţilor va fi scăldată şi în lumină, pe care o va împrăştia la rându-i; această sală va fi una din cele mai frumoase din Expoziţie.

Sala de onoare este dominată de prezenţa mândră, sigură de sine, a M. S. Regelui, o sculptură dintre cele mai reuşite a Suveranului nostru – operă a d-lui C. Medrea. Basoreliefurile din sală sunt datorite, de asemenea, acestuia şi sculptorului Jalea.

FUNDAŢIILE REGALE 

Grupul de artişti şi scriitori, în frunte cu d. prof. D. Gusti, comisarul general al României, se opreşte la etajul I, unde se află rotonda Fundaţiilor. Lucrările vor dura aci mai  multă vreme pentru ca ele să se bucure de o reuşită cât mai perfectă. Iată aşadar sălile: „Ştiinţă şi Bibliotecă”, cărora li se vor acorda un interes deosebit pentru importanţa ce ocupă.

O rotondă va fi consacrată special activităţii Fundaţiilor culturale „Principele Carol”. Aci se va prezenta sub formă de schiţe toate organizaţia programatică, precum şi realizările echipelor regale studenţeşti. Un covor rulant – închis într-o vitrină – va face să se plimbe sub ochii vizitatorilor, rând pe rând, toate publicaţiile Fundaţiei.

SATUL ROMÂNESC

Nici satului românesc nu i se va acorda o atenţie mai mică. Astfel, în inima sălii este aşezată o machetă care reprezintă muzeul satului românesc, cu tot ce are mai pitoresc şi mai caracteristic, aşa după cum ne-a fost prezentat şi la „Luna Bucureştilor” de anul trecut.

PRESA, RADIOUL ŞI TEATRUL 

În una din spaţioasele încăperi, mai multe standuri vor fi consacrate presei, radioului şi teatrului. Mai multe machete decorative, datorite artiştilor noştri: Cornescu, Damian, Anestin, Teodoroff, etc., vor înfăţişa scene din piesele „Richard III” de Shakespeare, „Avarul” de Moliere, „Dochia” de Em. Antonescu, „Arap Alb” de Nela Stroescu, „Brâncoveanu” de Sabin Drăgoi, „Taina” de M. S. Regina Maria, „Cruciada copiilor” de Lucian Blaga, etc.

ARTA ŞI SCULPTURA ROMÂNEASCĂ 

Etajul al doilea este consacrat în întregime picturii şi sculpturii, care alcătuieşte una din  secţiile cele mai reprezentative ale Pavilionului românesc.

Este interesant de reţinut că cu acest prilej tinerii noştri artişti vor avea bunul prilej să-şi afirme tot talentul şi expresia artei lor, în tot ce are ea mai caracteristic şi mai evoluat în domeniul acesta. Bineînţeles că s-a ţinut seama ca expozanţii să redea tendinţele artei româneşti – şi aceasta în cursul ultimilor zece ani, punându-se astfel în valoare o seamă de artişti dintre cei mai înzestraţi ai noştri.

Printre personalităţile artistice care expun figurează numele d-lor C. Brâncuşi, G. Petraşcu, Th. Pallady, J. Steriade, Iser, Fr. Sirato, N. Tonitza, Ştefan Popescu, Theodorescu-Sion, apoi C. Medrea, I. Jalea, Miliţa Pătraşcu, Baraschi, Mac Constantinescu, Lucian Grigorescu, Vasile Popescu, Rodica Maniu, Ghiaţă D., Iorgulescu-Yor, Băjenaru, etc., etc.

ECONOMIA 

Nici salonul secţiei economice nu se va prezenta mai prejos, atât ca construcţie, cât şi ca material expus. Iată, stâlpii interiori, de o rară frumuseţe, lucesc ca nişte briante. Ni se spune că sunt îmbrăcaţi cu plăci de… sare.

Pereţii vor fi împodobiţi cu hărţi, grafice etc., care vor ilustra activitatea noastră economică. Pe peretele din fund va fi aşezată harta României realizată de d. ing. prof. Leonida. Această parte a secţiei va fi un uriaş fotomontaj, reprezentând cele mai interesante aspecte ale vieţii economice a ţării: petrol, sare, aur, cărbune, etc.

Vor mai ocupa loc în această sală o serie întreagă de diagrame în relief, făcându-se o seamă de proiecţii cinematografice, care vor cuprinde rezultatele obţinute până în prezent în domeniul economiei noastre. Un loc important va ocupa şi secţia „O. E. T. R.” – ului şi a instrucţiei premilitare, care va prezenta aspectele vieţii cercetăşeşti, care joacă la noi un rol extrem de important.

TURISMUL

Avându-se în vedere extinderea pe care a luat-o turismul în România, organizatorii s-au gândit să prezinte cu acest prilej frumuseţile ţării noastre, dând la lumină elementele caracteristice ale bogăţiei turistice: peisagii, etnografie, artă populară, monumente, etc. Ni se afirmă că cu acest prilej va funcţiona – în sala de onoare a Pavilionului – şi un birou de informaţii turistice, aşa după cum am avut ocazia să vedem în pavilioanele Elveţiei şi Italiei.

VÂNĂTOAREA

 Vânătorii i se va acorda, după cum era şi firesc, o importanţă deosebită, ea fiind una din îndeletnicirile frecvente în România. Secţia vânătorească va ocupa, aşadar, subsolul pavilionului, unde vor fi expuse specimenele cinegetice ale României, care reproduce ambianţa şi atmosfera în care trăiesc aceste specii. Organizarea acestei secţii este binevenită deoarece vom avea prilejul să punem în valoare bogăţia ţării sub acest raport. Secţia aceasta va fi organizată sub îngrijirea ministerului de domenii.

O SĂPTĂMÂNĂ DE ARTĂ ŞI MUZICĂ ROMÂNEASCĂ LA PARIS

După cum s-a anunţat la timp, comisariatul general al României a organizat – în cadrul manifestărilor cu caracter naţional – o săptămână de spectacole muzicale româneşti. Repetiţiile au început de mult şi primul spectacol a şi fost fixat pentru ziua de 8 iunie la „Theatre des Champs Elysees”.

Programul cuprinde numele cele mai reprezentative ale compozitorilor noştri: George Enescu, Mihail Jora, Sabin Drăgoi, D. Cuclin, Stan Golestan, Alfred Alessandrescu, precum şi pagini inedite din compoziţiile d-lor Perlea, Ottescu şi Lipatti.

Aceste spectacole au fost puse sub patronajul M. S. Regelui şi vor fi date sub auspiciile Societăţii franceze de expansiune şi schimb artistic. Acestor frumoase manifestaţii, care vor fi inaugurate într-un cadru măreţ, li se prevede de pe acum un mare succes. Afluenţa vizitatorilor la Expoziţie fiind extraordinară şi participarea la manifestările noastre artistice e asigurată prin programul anunţat.

CUM SE PREZINTĂ RESTAURANTUL ROMÂNESC

La o mică distanţă de pavilionul românesc, în faţa Senei, o clădire în construcţie – aproape pe terminate – atrage atenţia vizitatorilor, atât prin linia arhitectonică, cât şi prin motivele pitoreşti care suscită întotdeauna interesul străinilor. Un vătaf tuciuriu în cămaşă naţională stă rezemat de unul din stâlpii clădirii, mulţumindu-se să dea vizitatorilor curioşi un singur răspuns: „Coman?” „Coman mousie?”, făcând apoi urechea pâlnie spre curioşii care îl asaltează. Clădirea pe care o păzeşte e viitorul restaurant românesc.

Ca şi celelalte care au început să funcţioneze: cel italian, elveţian, etc., scopul restaurantului românesc este, se pare, să atragă şi să facă cunoscute vizitatorilor arta, muzica şi mai ales … bucătăria noastră naţională.

Decorarea sălilor acestui restaurant a fost încredinţată pictorilor Damian şi Jiquide, ale căror siluete se şi văd agitându-se înăuntru clădirii. Interioarele acestor săli de petrecere vor fi împodobite de cei doi artişti români cu scene de vânătoare caracteristice. La reuşita caldei atmosfere în restaurantul românesc vor contribui, desigur, arcuşul lui Grigoraş Dinicu şi naiul lui Fănică Luca.

D-lui prof. D. Gusti, comisarul general al României la Expoziţia internaţională, i se cuvin laude pentru munca neobosită şi grija ce o poartă pentru ca Pavilionul României să fie la înălţimea ţării şi a poporului pe care-l reprezintă.

Reprezentanţii presei, primiţi la Pavilionul român de la Expoziţia internaţională

 Dimineaţa, Anul 33, No. 10.959, duminică 27 iunie 1937, p. 4

PARIS, 25. (Ager.) – D. Dimitrie Gusti, comisarul general al pavilionului român din Expoziţia internaţională, d. Ion Gheorghiu, comisar general adjunct şi d. Duiliu Marcu, arhitectul pavilionului, au făcut astăzi la amiază onorurile pavilionului român în faţa reprezentanţilor presei.

După părerea generală, pavilionul român este un adevărat palat, ale cărui coloane şi al cărui plafon sunt construite din cea mai frumoasă sare şi din cea mai frumoasă marmură, în timp ce zidurile sunt făcute din alabastru, iar parchetele din onix.

Toată lumea a rămas entuziasmată când a pătruns în vestibulul de onoare, unde se înalţă statuia M. S. Regelui Carol II.

În faţa celor două hărţi, dintre care una reprezintă marile căi internaţionale care trec prin Bucureşti, iar cea de a doua reprezintă Mica Înţelegere, vizitatorii au rămas uimiţi de modul ingenios cum sunt reprezentate bogăţiile ţării: agricultura, industria, aurul, petrolul şi sarea.

De altfel, au declarat ziariştii, totul este cât se poate de perfect în acest palat, începând de la subsol până la al treilea etaj; de la secţiunea de vânătoare, despre care cunoscătorii au fost unanimi în a spune că n-au văzut niciodată ceva atât de frumos în acest gen, până la picturi şi sculpturi, la turism, ştiinţă, organizaţiile tineretului şi atât de interesantele informaţii despre Fundaţiile Regale.

INAUGURAREA OFICIALĂ 

Inaugurarea oficială a pavilionului României se va face mâine. Publicul, contemplând faţada lui de marmură roz, aşteaptă cu nerăbdare deschiderea pentru a vedea acest palat din o mie şi una de nopţi, unul din cele mai frumoase pavilioane ale Expoziţiei, după părerea unanimă a cunoscătorilor.

După vernisajul de azi dimineaţă, un dejun a reunit pe invitaţi la restaurantul pavilionului, decorat cu fresce despre care domnişoara Elena Văcărescu a vorbit cu o emoţionantă putere de evocare.

Excelenta orchestră a lui Grigoraş Dinicu a fermecat pe invitaţi în timpul mesei cu ariile naţionale româneşti. După discursul d-lui Dimitrie Gusti, orchestra a executat, în aplauzele asistenţei, Marsilieza şi Imnul Regal Român.

D. Emile Bure, directorul ziarului „L,Ordre” a răspuns d-lui Gusti.

Domnişoara Elena Văcărescu a vorbit în termeni poetici despre România şi despre Franţa, iar după aceea, ziariştii prezenţi, români, francezi şi străini, au hotărât să trimită M. S. Regelui Carol II o telegramă pentru a-L asigura de admiraţia lor faţă de opera săvârşită şi de ataşamentul lor pentru România mare şi aliată.

Astfel s-a terminat, în mijlocul unui mare entuziasm, această frumoasă şi mişcătoare manifestaţie de amiciţie franco-română.

Participarea României la Expoziția internațională de la Paris 

Conferința rostită de d. prof. D. Gusti la radio

Curentul, Anul X, No. 3291, miercuri 31 martie 1937, p. 10

D. profesor D. Gusti a rostit aseară la radio următoarea conferință:

”Pentru mulți, foarte mulți, o expoziție internațională (cum va fi cea de la Paris, care se va deschide peste câteva săptămâni) apare ca o grădină de petreceri, cu o uzină de plăceri, ca un enorm carnaval de vară și toamnă, ca o sărbătoare galantă ce durează continuu șase luni, ori ca un paradis de jocuri de artificii!

Pentru foarte puțini, o astfel de expoziție înseamnă altceva, și ceea ce este de fapt, adică o imensă manifestație de muncă, o expresie politică și socială a unei epoci, o lecție de filosofia istoriei.

Într-adevăr, Expoziția, ce-și va deschide porțile la 2 maiu la Paris, este mai mult decât o strălucită publicitate, ori o măreață reclamă; ea joacă un rol de document și de martor ale precupărilor timpului. Ea trebue deci a fi privită ca un fapt dintre cele mai expresive, care va adăposti, prin participarea a aproape 40 de state, toate confuziile și toate contradicțiile epocei în care trăim: contrastul naționalismului exclusivist și al tendințelor decisive democratice; contrastul naționalismului exclusivist și a aspirațiilor internaționale: contrastul pozitivismului științific, în sensul viu și precis al ”tehnicei”, al afacerilor financiare, agricole, industriale și comerciale și misticismul contemporan. Și, mai ales, va oferi Expoziția, recunoscută de toți astăzi, între feerie și catastrofă, autonomia între apoligia păcii și pregătirea de fiecare clipă pentru războiu.

Pavilionul României

Planul de organizare și funcționare a Pavilionului nostru național va avea ca punct de plecare, desigur, starea de fapt, – încorporarea fidelă a României contemporane. Vom înțelege însă prin aceasta un realism înaintat, avântat și îndrăzneț, care să reflecteze epoca de fermentare, în care se află România de astăzi, România Restaurației, scoțând la iveală principiile active și fecunde, care animă aspirația României de Astăzi, către o Românie de Mâine!

Voi împărtăși, în trăsături largi, scheletul acestei organizări și, mai ales, stadiul actual al lucrărilor făcute pentru realizarea lui.

Încă de după Crăciun, planurile d-lui arh. Duiliu Marcu au început să fie așezate pe teren, temeliile Pavilionului adâncite în piatră, iar schelajul de fier și de beton al zidurilor să fie înălțat și să ia forme cât mai apropiate de liniile lui definitive. Mai mult chiar: în prima jumătate a lui Martie, un tren întreg a transportat la Paris, cules din adâncul tuturor carierelor românești, materialul nobil al construcției: marmura de Rușchiță, onixul, travertinul și alabastrul de Turda.

Schițele porților Pavilionului, datorite d-nei Milița Petrașcu, au și fost împietrite în bronz. Ele vor face să trăiască, plastic, sub ochii tuturor vizitatorilor Expoziției, marile scene ale Istoriei noastre. Acelaș lucru pe care s-au străduit să-l realizeze, la Paris, sculptorii români Basarab și Cossăceanu, în cele două basso-reliefuri destinate fațadelor laterale al Pavilionului și, în țară, dalta d-lor Medrea, Jalea, Onofrei, Baraschi, Mac Constantinescu sau penelul lui Thedoroescu-Sion, Cuțescu-Stork, Ștefan Constantinescu, Magda Iorda, Costin Petrescu, Olga Greceanu, Lena Constante, fie înfățișând în piatră sau marmură semnul superior al existenței noastre de azi: Bustul și Statuia M. S. Regelui Carol II, fie transpunând, în acelaș material sau în culori, marile momente ale trecutului nostru.

Toate aceste lucrări, dintre cari majoritatea complet terminate și gata să fie expediate la Paris, au ca rost esențial să facă, fără nici o retorică sau diformare de adevăr istoric, numai prin simplul intermediu al artei și al talentului, dovada adevărurilor, uneori contestate de adversarii noștri, cari constituesc fundamentele adânci și reale, ale însăș existenței poporului românesc.

Secțiile Pavilionului

Restul celorlalte obiecte care complectează secțiile Pavilionului nostru (economică, culturală și de arte plastice) sunt grupate în depozitele Comisariatului, unde se lucrează în prezent la finisarea și ambalajul lor. În Parcul Carol, prin grija Ministerului de industrie, se adună lucrările meseriașilor români și ale marilor industrii, care vor forma o grupă a celeilalte participări românești: în Pavilionul Colectiv Internațional. Aici, țara noastră, situată între Anglia și Germania, are la dispoziție o suprafață de 800 m. p., în care se vor aduna, alături de industrie, secții ale tehnicei agricole, științei descoperirilor și artelor greafice. Tot în acest loc, vecini cu Secțiunea Iugoslavă, Comisariatul General Român va găzdui și organiza un stand al Micei Înțelegeri. El va înfățișa aceste trei țări așa cum ele sunt în realitate: o entitate unică și armonioasă de posibilități și interese comune.

În acelaș stadiu înaintat se găsesc și pregătirile celorlalte participări românești în Pavilioanele internaționale locuinței rurale, organizare a Societății Națiunilor, Presei, Artelor plastice și învățământul tehnic și artistic; pretutindeni, străduințele noastre sunt îndreptate în sensul unei cât mai complete și originale prezintări a tuturor elementelor de muncă și a ființei specifice a valorilor românești din orice domeniu de creație.

Marți va avea loc deschiderea expoziției cărților, legate și ilustrate, a afișelor, etc., pe care editorii propun să le trimeată la Paris, iar miercuri se va inaugura concursul de lucrări ale școlilor profesionale, când se vor alege piesele ce vor fi vrednice a împodobi secția specială a Pavilionului României.

Restaurantul

Cât privește clădirea Restaurantului, în care toate materialele de construcție și o bună parte din meseriași au fost trimiși din țară, ea va fi terminataă în ultima parte a lunei Aprilie. Picturile d-lor Jiquide și Demian, cari vor aduce în cele două săli ale restaurantului, un bogat ospăț de nuntă țărănească, cum și toate alimentele specifice, prezintate animat, în cadrul pitoresc al fiecărei provincii, vor crea restaurantului nostru una din cele mai ispititoare atracții. La sporirea ei vor contribui, în egală măsură, vioara lui Dinicu, naiul lui Fănică Luca, o serie de soliști, fie din țară, fie aleși dintre artișii români aflați în străinătate, o bună bucătărie românească, cu vinuri și alimente trimise de aici, alături de care va funcționa și o secție de bucătărie franceză a renumitei case Drouant.

De asemeni, menționăm că tratativele și măsurile luate pentru a asigura apariția tuturor lucrărilor de propagandă aflate sub tipar, cum și cea mai perfectă desfășurare a Săptămânii muzicale româmnești, au fost duse la bun sfârșit; sălile sunt reținute, programele diferitelor festivaluri se pregătesc cu toată grija, atât pentru orchestra Filarmonicei ca și pentru Corul Carmen, grijă care a mers până acolo încât, bunăoară, pentru a avea certitudinea unei desăvârșite execuții, s-au cumpărat Filarmonicei noui instrumente muzicale!…

În fine, credem de datoria noastră să arătăm aci că, toate aceste străduinți n-ar fi putut niciodată deveni realități, dacă n-ar fi existat pentru ele, ca și pentru tot ceea ce înseamnă efort pentru afirmarea peste hotare a unei valori autentice românești, sprijinul larg și luminat al marelui Ctitor al României contemporane: M. S. Regele Carol al II-lea.

Mulțumită Majestății Sale, Înaltei griji pe care a avut-o pentru tot ceea ce a fost în legătură cu participarea noastră la această nmanifestare internațională, nădăjduim că Pavilionul nostru va izbuti să reprezinte întru totul imaginea de azi a Țării noastre: o Românie tânără, animată de cele mai harnice preocupări cosntructive, ca și cele mai luminoase preocupări de pace”.