„Federalizarea statelor Europei”
Conferinţa d-lui prof. Dim. Gusti la Institutul social român
Adevărul, Anul 43, No. 14242, marţi 3 iunie 1930, p. 3
În faţa unui auditoriu foarte numeros şi ales, d. prof. Dim. Gusti, preşedintele I. S. R., a încheiat duminică ciclul conferinţelor asupra „Experienţei politice şi sociale contemporane”, vorbind despre „Federalizarea statelor Europei”.
A fost o prelegere de sinteză, foarte interesantă şi de vie actualitate, aducând în discuţie cele mai de seamă probleme ce preocupă lumea politică contemporană prin largile lor perspective.
Întrebându-se de la început dacă există o Europă şi deci o problemă a Europei, conferenţiarul arată că, chiar dacă n-ar exista un continent bine delimitat geograficeşte, există un continent uman, o creaţie spirituală, o manifestare splendidă a gândirii şi voinţei oamenilor ce o locuiesc, o cultură şi o civilizaţie proprie. Dovada o face şi discuţia ivită în ultimul timp în jurul aşa ziselor crize ale culturii europene moderne.
Ceea ce înseamnă, de altfel, că Europa devine, prin problemele ce le pune, din subiect obiect al politicii mondiale.
Gusti schiţează cu acest prilej, în linii generale, pe bază de date ştiinţifice şi statistice, problemele ridicate de însăşi existenţa lumii europene şi locul ei în constelaţia mondială.
Întâi situaţia economică a Europei, apoi cea politică, pentru a conchide că dacă Europa nu se organizează pe tărâm economic se va sărăci din ce în ce mai mult până va ajunge asemenea unei ţări colonizate, iar pe tărâm politic va deveni vasala uneia din cele trei mari blocuri albe unificate, pierzând astfel şi primatul civilizaţiei.
Salvarea din penibila situaţie în care se găseşte Europa, bolnavă mai ales din izolarea şi vrăjmăşia statelor ce o compun, nu va putea veni decât din unirea statelor europene într-o federaţiune necesară şi posibilă.
Ca o exemplificare, conferenţiarul aminteşte toate încercările în acest sens de la Alexandru cel Mare până la Napoleon. Ideea unităţii Europei are rădăcini profunde în istoria umanităţii, e o idee forţă care agită spiritele de veacuri.
După o analiză sugestivă a principiului federalist, care este o conciliere între principiul autorităţii şi acela al libertăţii şi după o expunere a realizărilor în acest sens ce se întâlnesc în Elveţia, Marea Britanie şi Rusia sovietică, d. Gusti s-a ocupat, făcând o critică documentată şi obiectivă, atât a acţiunii generoase şi poate de aceea cam fanteziste a lui Coudenhove-Kalergi, cât şi a memorandului Briand, realist şi înţelept, el fiind în acelaşi timp nu numai un plan sistematic, dar şi o metodă admirabilă, care are nevoie, spre a fi aplicat, de o solidaritate conştientă şi de o conştiinţă a solidarităţii statelor europene.
În încheiere, conferenţiarul a evidenţiat printr-o frumoasă imagine plastică necesitatea unei securităţi psihologice, condiţie indispensabilă a unei acţiuni serioase de federalizare europeană.
A se vedea si:
Lasă un răspuns