Info box: Capsali-Dumitrescu, Floria (1900-1982), dansatoare şi coregrafă, a jucat un rol important în evoluţia baletului românesc prin cultivarea dansului de caracter şi inspiraţie folclorică. A participat la mai multe campanii monografice.
Festivalul de dans al d-nei Floria Capsali
Osmin, Curentul, no. 1166, Luni, 27 Aprilie 1931
În învăţământul nostru artistic, o lege sumară şi învhecită a Conservatoarelor nu acordă nici o înnsemnătate coreogragiei. Arta dansului este astfel, oficial, total ignorată, – într’o ţară care posedă un splendid tezaur de dansuri populare. Cu atât mai preţios ne apare talentul d-nei Floria Capsali, – al cărei recital de dans oferit publicului Vineri seară pe scneta Teatrululi Rgina Maria a revelat spectatorilor nu numai resursele unui temprament excpţional, dar şi posibilităţile artistice ale admirabilului nostru folclor etnic.
D-na Floria Capsali este cunoscută publicului nostru nu numai ca neobosită animatoare a unui „studio“ de coreografie, care a dobândit în ultimul an reputaţia unei excelente Academii de dans, – dar şi ca artistă eloquentă şi expresivă, ale cărei daruri au făcut anul trecut succesul recitalurilor dela 5 Aprilie şi dela 2 Mai. Şi festivalul de Vineri seară nu a făcut decât să amplifice seducţiile acestei artisete, crataore a unei şcoli naţionale de dans, şi făuritoroare a unui stil coreografic românesc.
Iat-o, de pildă, apărând în „Ctitoriţa“, dans ritman de muzica lui Marţian Negrea: mistice şi plastice intepretări ale semnului crucii şi ale măăniei, culese din atitudinile unei domniţe coborâte din fresca unei cărunte mănăstiri. Într’un delicios costum improvizat cu patru tonuri de roşu, exaltara ritmată se deslănţueşte exuberantă pe avântatele ritmuri ale melodiei „Pour qu’elle danse“, de d. C. Brăiloiu. „Vase étrusque“ – cadenţat de Erik Satie, şi interpretat într’o tunică străvezie, pare desfăşurat de pe firza unei amfore clasice. În „Oiseau triste“, – muzica lui Ravel îndăduie d-nei Floria Capsali împletirea unor melodioase arabescuri, – flexiunile mlădioase şi armonios şerpuitoare ale braţelor evocând persuasiv sborul unei păsări extenuate, alternând cu plutira senină în slavă. „Fantoche“, – după muzica d-lui C. Brăiloiu, este ca şi „Pour qu’elle danse“ un dans modern pe muzică românească de nuanţă apuseană, din aceeaşi familie cu „Tempéte dans un verre d’eau“ de d. M. Jora. Un superb vestmânt azuriu, romantic fluturat în vârtejurile unui „Vals“ de Delibes-Dohany, – un armonic tumult ritmic în „Feuille morte“, dans ce evocă eloquent lividele rostogoliri ale unei frunze antrenate de furntună. Toate, executate cu o febrilă şi armonioasă graţie, în care pulsează elanurile unei sensibilităţi făcute să se exprim prin arabescurile unui trup deplin înfrăţit cu sonorele vibraţiuni ale textelor muzicale.
Cu aceeaşi fluidă artă, aspirând în gesturi svelte şi grăitoare tăinuita esenţă a ritmurilor melodice, comentează plastic d-na Floria Capsali şi dansurile moderne, şi dansurile în cari isbuteşte să sintetizeze liniile unei coreografii specific româneşti, nutrite cu erudite incursiuni exploratoare prin desişul dansurilor noastre populare, perseverent analizate în campaiile de monografie socială atât de fecund călăuzite de d. profesor D. Gusti. Înrudite cu aceste dansuri inspirate de coreografia populară – şi cadenţate de o muzică ce se inpiră la rândul ei de muzica populară de joc – sunt improvizaţiunile plastice mlădiate de d-na Floria Capsali după versuri de Tudor Arghezi, Ion Barbu şi Paul Eracle Stelian. Mimarea versurilor, – atât de dificilă, din pricina vitezei de succesiune a imaginilor în stofe, – silind pe artistă să schiţeze rapid gesturile expresive, îi dă prilej să-şi dovedească virtuozitatea în condensara textului coreografi, impunându-i o măestrită subtilitate în tranziţiile sugestiunilor discrete, dar intens sugestive, ale atitudinii. Vibrant rostite de d. Pop Marţian, – versurile acesta – şi în deosebi apocaliptica „Prigoană“ a lui Tudor Arghezi, au oferit d-nei Floria Capsali prilejul de a culege entuziastele aplauze ale publicului.
Darnicul şi eclecticul program a fost frumos întrgit de artistica interpretare dată câtorva bucăţi de către d. Ion Filionescu, – car a acopaniat cu sobrietate şi cu o atentă preciziune armonioasele arabescuri ale d-nei Floria Capsali.
Lasă un răspuns