Info box: Extrase de presa din Universul, intre 16 ianuarie si 10 februarie 1939; pe langa mai multe stiri despre preparativele legate de Expozitia de la New York, atrag atentia doua articole mai extinse in care se prezinta ceremonia fuziunii ASTREI cu Serviciu Social si prezentarea, de catre D. Gusti, rezultatelor activitatii Echipelor Regale din 1938.
Actualitatea în cifre. În jurul scandalului Natan din Paris
(UNIVERSUL Nr. 14, luni 16 ianuarie 1939, p. 7)
Corespondenţa Fundaţiilor Regale este scutită de taxele poştale. D. general Căţoiu, directorul general al Poştelor, prin ordinele telegrafice nr. 615 din 24 Noiembrie 1938, 6/20 din 8 Decembrie 1938 a înştiinţat toate oficiile poştale din ţară că emiterile telegrafo-poştale ale Fundaţiilor Regale şi unităţilor lor în subordine, în interes de serviciu, vor fi primite spre expediere în scutire de taxe.
Fiindcă unele oficii poştale nu ţin seamă de ordinele amintite şi taxează corespondenţa Căminelor culturale Fundaţia Principele Carol a intervenit din nou la Direcţia generală a poştelor pentru repetarea ordinelor anterioare.
Prin ordinul telegrafic nr. 6/30 din 13 Decembrie 1938, d. general Căţoiu a repetat aceste dispoziţii precizând că: „toate trimiterele de serviciu ale Fundaţiilor Regale şi ale Serviciului Social cu unităţile componente şi în subordine: Centrala Editurilor tipografice, Căminele Culturale săteşti, judeţene şi regionale etc. sunt scutite de taxele telegrafo-poştale”.
CRONICA SPORTURILOR. Alte constituiri de bresle
(UNIVERSUL Nr. 14, luni 16 ianuarie 1939, p. 10)
Meşteşugarii români la expoziţia de la New-York. Consfătuirea de aseară de la Camera de muncă
Aseară s-a ţinut la Camera de muncă o consfătuire, convocată de Uniunea camerelor de muncă pentru a se discuta asupra distribuirei distincţiunilor acordate de ministerul de industrie al Franţei, meseriaşilor români, cari au participat la expoziţia dela Paris şi pentru organizare participării la expoziţia de la New-York, din vara acestui an.
Au participat la această consfătuire numeroşi meseriaşi.
D. Theodor I. Stroja, preşedintele Camerei de muncă, expune programul ministerului muncii pentru desvoltarea meşteşugului românesc.
D. preşedinte Virgil Molin arată modul cum s’au prezentat meseriaşii români la expoziţiile dela Paris şi Berlin. România s’a situat printre primele ţări, obţinând cele mai multe premii şi medalii. D-sa arată apoi condiţiunile de participare şi meseriile cari pot trimite obiecte la New- români la expoziţiile dela Paris şi Berlin. România s’a situat printre primele ţări, obţinând cele mai multe premii şi medalii. D-sa arată apoi condiţiunile de participare şi meseriile cari pot trimtei obiecte la New-ork. După ce arată modul cum vor fi selecţionate obiectele, se alege următoarea comisiune pentru organizarea standului meseriilor româneşti:
Const. Mihoci şi Trifu Balaban (construcţiuni de fier); V. Dumitrescu şi Velicu Stănculescu (armurieri); Oprea Bărbulescu (instrumente muzicale); Gh. Ferimide 8giuvaergii), Th. Voinea, N. Stroilă, Th. Ionescu şi Al. Popescu (artă grafică); Ghiţă Georgescu-Scăraru (arta lemnului); V. Roşca (metalurgie); Raul Tabacu, Gh. Ene Filipescu, V. Georgescu, Gaston Mihăilescu, Nelu Mihăilescu (încălţăminte); Pavel Suru (obiecte bisericeşti); Andrei Grigoriu (arta pielăriei); d-nele Athanasiu şi Nisipeanu, d-nii Gh. Ionescu (lemn); Gh. S. Sorescu (cofetar); Cezar Petrescu (cauciucar); Vasile Constantinescu (arta tiparului); Iosef Biro şi Nicu Petrescu (arcuri, fierărie); C. Telegescu (ceramică); Al. Sofronie (strungărie în fier); D. Adamescu (împletitor coşuri); N. Popescu (argintărie); Simion Predescu şi Drăgulănescu (şelari); T. Petreanu (sticlar); Moisescu (mănuşar); Torcătoru-Ţicu (pălărier); C. N. Bănică (tapiţer); Marin Stoicescu (strungar în lemn); Necula (tinichigerie).
Toţi membrii acestei comisiuni se vor întruni într-o consfătuire extraordinară, Miercuri, 18 Ianuarie, orele 7 jum. seara, în localul Camerei de muncă, pentru a discuta şi hotărî asupra organizării expoziţiei dela New-York şi aranjarea unei expoziţii-bazar în noul local al Camerei de muncă Bucureşti, care se va deschide la începutul lunei Iunie a. c.
EXPOZIŢIA DELA PARIS
S’a discutat apoi asupra modeului cum au fost distribuite distincţiunile meseriaşilor cari s’au distins la expoziţia dela Paris.
D. Virgil Molin a dat citire procesului-verbal încheiat de către comisiunea de experţi instituită de ministerul de industrie al Franţei pentru acordarea premiilor la expoziţia din Paris.
TARRAGONA. MUNCĂ ŞI ASIGURĂRIMeseriaşii noştri şi expoziţiile internaţionale
(UNIVERSUL Nr. 17, joi 19 ianuarie 1939, p. 11)
V. F. P.
Meseriaşii români au participat cu arta şi cu produsele trudnicei lor activităţi la două expoziţii internaţionale.
Luptând peste hotare cu greutăţie de neînvins – unele izvorând din propria lor ţară – au avut totuşi succese ce ne-au umplut inima de bucurie şi ne-au înălţat în ochii străinătăţii.
Au fost aceste succese, pentru meseriaşi, un nepreţuit îndemn iar pentu ţară cel mai bun mijloc de propagandă.
Cine a văzut entuziasmul străinilor pentru scoarţele şi bluzele ţărăneşti, pentru pantofii cismarilor noştri, neîntrecuţi, pentru ceramica, broderiile noastre de mână şi pentru „cofetăriile” noastre, şi-a dat perfect seama cât de minunată propagandă a însemnat standul meseriaşilor români la Paris şi la Berlin.
Am auzit englezi întrebându-se: „Cum, astea sunt lucrate de mână de români? Unde-i România, în Turcia?”
Şi alt englez – la Paris nu erau decât englezi, pretutindeni – după ce a fumat o ţigară românească, a cerut să i se vândă 10 cutii. Găsea tutunul românesc mai bun decât cel egiptean.
Nu mai vorbesc de cofetăria românească dela Berlin, care nu mai prididea cu efectuarea comenzilor din oraş. Vindea pezi mii de savarine. Iată cum, fără să ne dăm seama, meseriaşii noştri aduceau acolo, în standurile lor modeste, imense şi nebănuite servicii ţării.
Anul acesta, ministrul muncii – care dela o vreme înţelege lucruri pe care altă dată nu le înţelegea – a hotărît să ia sub directa lui priveghere participarea meseriaşilor la viitoarea expoziţie din America. Înseamnă că în sfârşit îşi dă seama de importanţa şi însemnătatea acestei participări. Până acu, să fim drepţi, a şovăit…
Se ştie câte greutăţi au trebuit să fie învinse anul trecut la expoziţia din Berlin.
Telegrame din străinătate. Alte constituiri de bresle Pregătiri pentru prezentarea României la expoziţia dela New-York
(UNIVERSUL Nr. 18, vineri 20 ianuarie 1939, p. 12)
Lucările pentru prezentarea României la expoziţia universală dela New-York sunt foarte avansate. În Bucureşti vor fi săptămâna aceasta câteva manifestări artistice spre a se vedea cum vom fi prezentaţi peste ocean.
Vineri la amiază va fi o audiţie de muzică vocală românească în vederea completării programului artistic permenant al restaurantului românesc dela expoziţia universală.
Audiţia se va da în prezenţa d-lor: prof. D. Gusti, comisarul general al României, Radu Irimescu, ministrul României la Washington, George Georgescu, Mih. Jora, C. Brăiloiu şi Al. Bădăuţă, secretarul general al comisariatului.
Vineri d. a. d-na Olga Greceanu şi d. Ştiubey vor prezenta, în sala O. N. T., lucrarea lor „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”, una din vastele fresce istorice aparţinând comisariatuloui general al României şi destinată pentru decorarea interioarelor „Casei Româneşti” dela expoziţia universală.
Astfel de expoziţii vor fi organizate în fiecare din săptămânile viitoare, pentru ca publicul român să cunoască piesele şi operele de artă pe care ţara noastră le va arăta în America.
Am anunţat că au fost organizate, la Opera Română, spectacole de balet românesc,, prezentate de ansamblul scenei noastre lirice, în vederea fixării spectacolelor coregrafice naţionale în cadrul „Săptămânii româneşti”, la expoziţie.
Primul spectacol de acest fel va fi sâmbătă, 21 c., la ora 12 dim., la Operă.
ULTIMA ORĂ. ULTIME INFORMAŢII
(UNIVERSUL Nr. 18, vineri 20 ianuarie 1939, p. 15)
(…)
● În prezenţa d-lui profesor Dimitrie Gusti, comisarul general al pavilionului României la expoziţia universală din New-YOrk, va fi Vineri 20 Ianuarie, ora 17, în hall-ul de expoziţii al subsecretariatului de stat al propagandei din strada Wilson nr. 8, prezentarea picturii pe pânză: „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”, a pictorilor Olga Greceanu şi Dimitrie Ştiubei.
Pânza are dimensiunile 10/3 m. şi va figura în sala de banchete a Casei Române la expoziţia dela New-York.
ULTIMA ORĂ. ULTIME INFORMAŢII
(UNIVERSUL Nr. sâmbătă 21 ianuarie 1939, p. 11)
(…)
● În prezenţa d-lui profesor Dimitrie Gusti, comisarul general al pavilionului României la expoziţia universală din New-YOrk, va fi Vineri 20 Ianuarie, ora 17, în hall-ul de expoziţii al subsecretariatului de stat al propagandei din strada Wilson nr. 8, prezentarea picturii pe pânză: „Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia”, a pictorilor Olga Greceanu şi Dimitrie Ştiubei.
Pânza are dimensiunile 10/3 m. şi va figura în sala de banchete a Casei Române la expoziţia dela New-York.
SĂPTĂMÂNA ALBĂ SOLAVICI. 1000 DE ANI PACE! INFORMAŢII
(UNIVERSUL Nr. 20, duminică 22 ianuarie 1939, p. 5)
Joi, 20 Ianuarie, a fost în cadrul unui dejun oferit de d-na şi d. prof. D. Gusti, comisar general al participării României la Expoziţia Universală de la New-York, o audiţie de voci şi muzică românească.
La finele audiţiei, la care s-au ascultat câteva dintre cele mai bune voci acompaniate de orchestra Grigoraş Dinicu, d-na Maria Tănase a cântat o serie de romanţe şi melodii populare româneşti.
Audiţia face parte din seria de manifestări preliminare organizate de comisariatul general al participării noastre la Expoziţia universală din acest an, anume spre a se alcătui pentru New-York un cât mai complet şi variat program de muzică populară autohtonă.
ULTIMA ORĂ. ULTIME INFORMAŢII
(UNIVERSUL Nr. 26, sâmbătă 28 ianuarie 1939, p. 13)
(…)
● D. prof. D. Gusti, preşedintele serviciului social, a avut eri dimineaţă o întrevedere cu Î. P. S. S. Visarion, mitropolitul Bucovinei.
România modernă. Noi adeziune la „Frontul Renaşterii Naţionale“
(UNIVERSUL Nr. 30, miercuri 1 februarie 1939, p. 11)
Încadrarea „Astrei“ în Serviciul Social
Solemnitatea dela Sibiu. – Cuvântările Î. P. S. Mitropolit Bălan al Ardealului, prof. D. Gusti şi Iuliu Moldovan, preşedintele „Astrei“
Sibiu, 30 Ianuarie
„Astra ardeleană“ dorind să dea un caracter solemn începerei activităţii „Serviciului social“ în Ardeal a invitat pe d. Dimitrie Gusti, preşedintele „Serviciului social“ ca să fie de faţă la acest eveniment istoric din viaţa „Astrei“ ardelene care cu data de 29 Ianuarie a. c. s’a încadrat într’un ritm de activitate nouă şi în concordanţă cu actuala aşezare a statului. D. Dimitrie Gusti a sosit la Sibiu însoţit de d. Octavian Neamţu, secretarul general al „Serviciului social“ şi a fost tot timpul oaspetele Î. P. S. Sale Mitropolitului Nicolae al Ardealului. Şedinţa solemnă a fost precedată de o şedinţă restrânsă la care au participat: d-nii Dimitrie Gusti, preşed. „Serviciului social“, d. Iuliu Moldovanu preşed. „Astrei“, dr. Gheorghe Preda, Oct. Neamţu secretarul general al servicului social şi d. Silviu Ţeposu inspector şcolar secundar şi preşedintele despărţământului Sibiu al „Astrei“.
Şedinţa festivă a comitetului central
La ora 4 d. a. s’a întrunit comitetul central al asociaţiei, convocat pentruca d. ministru D. Gusti, preşedintele Serviciului social, să procedeze la consfinţirea încadrării „Astrei“ în Serviciul social ca organ de realizare a prevederilor legii serviciului social pentru ţinuturile Timiş, Someş şi Mureş. Au luat parte Î. P. S. S. Mitropolit Nicolae Bălan, d. dr. Iuliu Moldovan, preşedintele „Astrei“, general dr. G. Moga şi insp. dr. Preda, vice-preşedinţii „Astrei“. Sabin Evuţianu, preledintele regionalei „Astra bănăţeană“ şi următorii membrii ai comitetului central: Ion Agârbiceanu, V. Aron, dr. I. Beku, d-na Constanţa Bogdan Duică, dr. V. Bologa, dr. Borzas, dr. Tib. Brediceanu, dr. Caliman, Emilian Cioran, G. Dănilă, dr. O. Ghibu, Iacobescu, dr. V. Ilea, dr. I. Ionaşiu, Victor Macaveiu, prepozit capitular dr. I. Miloia Petre, Olariu, St. pop, dr. V. Stanciu, dr. D. Stăniloaie, dr. I. Stoichiţă, dr. Coriolan Suciu, I. Simu, S. Ţeposu şi Ivătăşanu, deasemenea din partea „Serviciului social“ a participat d. O. Neamţu, secretar general, iar din partea biroului central al „Astrei“ d-nii N. Băilă, A. Dima.
CUVÂNTAREA D-LUI PROFESOR IULIU MOLDOVAN
Primul cuvânt a fost rostit de d. prof. Iuliu Moldovan care a subliniat importanţa momentului pe care „Astra“ îi trăieşte şi prin care se realizează însfârşit, unirea culturală a românilor pe baza unui program comun de activitae. D-sa mulţumeşte d-lui ministru Gusti pentru că a onorat „Astra“ cu încrederea şi preţuirea sa, oferindu-i prilejul aplicării legii „Serviciului social“ în Ardeal şi Banat. Vechiul aşezământ de cultură ardeleană şi-a luat asupra-şi mari obligaţiuni pe care se va strădui să le îndeplindească cu entusiasm şi loialitate.
Încrederea d-lui ministru Gusti se datoreşte fără îndoială activităţii pe care „Astra“ a depus-o până acum şi de aceia datorăm recunoştinţă capilor bisericii, membrilor comitetelor din cadrul „Astrei“, pentru credinţa şi devotamentul ce l-au dovedit totdeauna.
Prin iniţiativa şi stăruinţa d-lui prof. D. Gusti s’a împlinit un vis: o singură organizaţie culturală în toate ţinuturile româneşti.
D. prof. Iuliu Molodvan roagă apoi pe d. ministru Gusti să fie interpretul gratitudinei „Astrei“ pe lângă M. S. Regele Carol al II-lea, Înaltul ocrotitor al operei de faţă.
DISCURSUL–PROGRAM AL D-LUI MINISTRU DIM. GUSTI
D. ministru Dim. Gusti, preşedintele „Serviciului Social“ desvoltă pe larg, călduros şi documentat, concepţia şi mijloacele de acţiune ale legii, „Serviciului social“, pe care a făurit-o. D-sa scoate în relief caracterul solemn al şedinţei de faţă care înseamnă consacrarea unirii sufleteşti a românilor şi sincera armonie ce va lega „Astra“ de „Serviciul Social“.
Aleasa moştenire a mitropolitului Şaguna, intră într’o nouă fază, care aminteşte totuşi gândul iniţial: dominarea culturalului asupra politicului. Pentru a dovedi acordul desăvârşit al celor două instituţiuni, d. ministru Gusti dă citire deciziunei de numire a comitetului de conducere al „Serviciului Social“ pentru ţinuturile ardelene şi bănăţene şi anume: d. prof. dr. Iului Haţiegan, director al ţinutului Someş, d. dr. I. Moga, inspector al acelaş ţinut; d. dr. Gh. Preda, director–delegat la ţinutul Mureş şi inspector–general, d. dr. Stoichiţă, inspector al ţinutului Mureş; d. Sabin Evuţianu, director la ţinutul Timiş, d. prof. Tr. Topliceanu, inspector al acestui ţinut; dr. Al. Dima la conducerea publicaţiilor „Astrei“.
Urmează apoi o amplă expunere a principiilor legii „Serviciului social“, sintetizate în trei mari idei directoare. Fiinţa naţională trebuie să stea la baza culturii naţionale şi e menită să cerceteze prin analize temeinice marea realitate românească în toată variaţia ei regională şi locală. Legea a creiat în acest scop un Instituit de cercetări sociale, cu 7 regionale deocamdată, cu scopul de a proceda la organizarea cunoaşterii ştiinţifice a ţării în vederea acţiunii culturale. Bazele acestei instituţii au fost puse mai de mult, prin cercetările echipelor monografice care au atras chair atenţiune străinătăţii asupra laboratorului ştiinţific ce activează în România. Congresul internaţional de sociologie va fi la Bucureşti ca un omagiu adus ţării şi muncii Institutului social.
Acţiunea culturală se realizează – continuă d. ministru Gusti – cu ajutorul căminului cultural. Analizând raporturile dintre individ şi stat, aşa cum se oglindesc în vederile socialiste, d. ministru constată că individul e sacrificat integral statului. Individul trebuie însă întărit şi desvoltat pentru ca valorile create de el în serviciul statului să se închege în forme puternice. Personalitatea socială e adevărata soluţie a problemei raportului dintre individ şi stat. Prin ea se obţine şi un conformism social absolut necesar, dar şi o forţă creatoare de progres. Tradiţia şi inovaţia se împletesc organic în personalitatea socială. Ea îşi construeşte fiinţa din generosul sentiment al simpatiei care o îndeamnă să se simtă solidară cu mediul înconjurător, şi apoi, printr’un sentiment religios, produce puteri ale necunoscutului.
Trăind într’un imperiu de scopuri personalitatea socială îşi alege cele mai bune mijloace spre a le realiza. Legea „Serviciului social“ îşi propune formarea acestor personalităţi sociale, constituind astfel o elită a satelor româneşti.
În noua concepţia a d-lui profesor Gusti, statul e instrumentul de organizare al socialului şi naţionalului, devenind astfel, într’adevăr, un stat cultural. D. profesor Gusti îşi încheie cuvântarea programatică arătându-se fericit că poate cita o cuvântare a Î. P. S. S. mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului care socoteşte deasemenea, că sufletul trebuie să domine în toate împrejurările vieţii. Discursul preşedintelui „Serviciului Social“ a produs o impresie adâncă prin emoţia cu care a fost rostit şi prin concepţia personală pe care a exprimat-o, comentând principiile legii „Serviciului Social“.
CUVÂNTAREA Î. P. S. S. MITROPOLITULUI NICOLAE BĂLAN
A luat apoi cuvântul Î. P. S. S. mitropolitul Nicolae Bălan, care a accentuat rolul pe care biserica l-a avut la leagăn al „Astrei“ în „Serviciul social“, biserica să nu lipsească.
O deosebită satisfacţie încearcă Î. P. S. S. constatând că d. ministru Gusti a respectat în legea „Serviciului social“, glorioasa tradiţie a „Astrei“ şi strădaniile trecutului ei.
Aduce călduroase mulţumiri preşedintelui Serviciului social şi făgădueşte că „Astra“ va fi demnă de încrederea ce i se arată.
Intelectualitatea ardeleană a fost totdeauna expresia ţărănimii. Prin Astra ea s’a îndreptat totdeauna spre isvoarele de energie ale neamnului. Cu dragoste şi avânt, prin noul program al d-lui ministru Gusti, acţiunea Astrei va putea fi intensificată şi sistematizată.
Î. P. S. S. mitropolitul Nicolae Bălan subliniază încăodată importanţa istorică a momentului cultural prin care trecem: înfrăţirea românilor de pretutindeni prin colaborarea culturală.
Î. P. S. S. încheindu-şi cuvântarea binecuvâtează în numele celor două biserici surori opera culturală ce s’a închegat acum.
D. Iuliu Moldovanu rosteşte cuvântul de închidere al şedinţei, oferind apoi d-lui ministru Gusti, ca un omagiu al „Astrei“, două volume jubiliare din revista „Transilvania“ cuprinzând activitatea asociaţiunii dela 1861 la 1938.
TELEGRAMA OMAGIALĂ TRIMISĂ SUVERANULUI
La sfârşitul şedinţei comitetul central a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă:
„Comitetul central al «Astrei» întrunit în şedinţă festivă cu participarea Î. P. S. S. mitropolitul Ardealului şi în prezenţa d-lui preşedinţe al «Serviciului social», d. ministru Dim. Gusti, roagă respectuos pe Majestatea Voastră să binevoiască a primi asigurarea profundului şi nestrămutatului devotametn ca şi a hotărârii de a contribui cu toată munca sa la realizarea măreţului plan de ridicare a neamului românesc prin «Serviciul social», opera patronată şi îndrumată de ocrotitorul gând al Majestăţii Voastre“ .
DR. IULIU MOLDOVANU
Preşedintele „Astrei“
BANCHETUL
După aceasta, comitetul central al „Astrei“ împreună cu al despărţământului Sibiu, au sărbătorit în saloanele restaurantului Boulevard pe d. ministru D. Gusti printr’un banchet la care a luat parte şi Î. P. S. S. mitropolitul Nicolae.
Au rostit cuvântări d. prof. Iuliu Moldovan, preşedintele „Astrei“ pentru M. S. Regele; d. inspector Sabin Evuţianu pentru capii bisericilor; d. dr. Gh. Preda pentru d. profesor Gusti, la care d. ministru Gusti a răspuns arătându-şi preţuirea şi încrederea în „Astra“ şi Î. P. S . S. mitropolitul Nicolae pentru consolidarea unificării sufleteşti a românilor.
INFORMAŢII Voiaje speciale la Expoziţia Mondială din New York. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA EXPOZIŢIA DELA NEW-YORK
(UNIVERSUL Nr. 32, vineri 3 februarie 1939, p. 5)
S’au dat tot felul de informaţii asupra chipului în care se va face participarea României la expoziţia universală dela New-York.
Redăm mai jos informaţiile pe care le publică, despre participarea României, buletinul oficial al expoziţiei universale, de sub direcţia d-lui Perly Boome, furnizate de însuşi preşedintele expoziţiei d. Grover A. Wholen.
Iată ce scrie buletinul sub titlul „Pavilionul României“:
„Printre decoraţiunile aduse din Românie pentru pavilionul acestei ţări sunt: marmoră, alabstru, ornamentaţii aurite şi argintate, o friză de metal ciocănit şi sculpturi în bronz.
Arhitectura clădirii este specific românească cu o puternică influenţă bizantină. Structura ei e cu trei caturi, balcoane de piatră, amintindu-ne pe acelea ale străvechilor mânăstiri. Un turn înalt de 100 picioare, într’un stil caracteristic oltenesc va străjui acest pavilion.
Intenţiunea este de a exprima arhitectura ţărănească, întrebuinţându-se boţi arcuite, pe cânt interioarele ne vor aminti secularele cule boereşti.
Restaurantul va fi o imagine a casei româneşti. Aici iarăşi, găsim împodobiri în stil ţărănesc, diferind după diferitele regiuni, le României ce vor contrasta cu mobile şi decoraţiuni tipice ale caselor boereşti. Mâncăruri româneşti, cele mai multe abia cunoscute la noi, vor fi servite cu ceremonialul obişnuit în România.
Muzica va fi oferită de o orchestră specială.
În sălile vecine vor fi expuse: mobile, textile, ceramică şi scoarţe româneşti.
Picturi şi sculpturi bazate pe teme primitive vor înfăţişa zămislirea civlizaţiei româneşti, iar altele vor arăta contribuţia naţiunii române la «lumea de mâine»“.
La etajul al treilea vor fi expuse – veşnic schimbătoare peisagii dela Carpaţi la Dunăre şi până la Marea Neagră, precum şi nenumăratele produse şi bogăţii ale acestei minunate ţări.
Participarea României la această expoziţie organizată sub înalta oblăduire a M. S. Regelui Carol, poate fi împărţită în trei secţiuni: pavilionul, bogat împodobită, secţiune a Hall-ului naţiunilor (the Hall of Nations) şi un program foarte interesant ce se întocmeşte în acest moment.
Secţiunea din hall-ul naţiunilor va fi ornamentată cu marmoră de Ruşchiţa. Fiecare bloc va fi împodobit cu desene sau sculpturi. La mezanin va fi o vastă frescă. Tot înăuntrul acestei secţiuni va fi montat un imens tavan din blocuri de sare, care luminat, va da un efect neasemuit de frumos.
*
Tot în cadrul expoziţiei vor fi exemplificate principiile reformei sociale, menite a reorganiza viaţa ţărănească după noile direcţii fixate de Regele Carol prin instituţia sa culturală, fundaţia „Principele Carol“.
O hartă în relief a României, lucrată în bronz, va ajuta această instructivă documentare.
A treia fază a participării României este menţionată de prezenţa lui George Enescu, cunoscutul compozitor şi dirijor român, care va dirija două concerte simfonice româneşti, executate de orchestara filarmonică din Filadelfia.
Aceste concerte se vor integra în „Săptămâna românească“ în cadrul căreia va fi cântată şi opera „Oedip“ şi vor fi prezentate mai multe festivaluri date de grupe de ţărani români, cîntăreţi din instrumente rare. O expoziţie separată a celui mai reprezentativ sculptor român, Brâncuş, ne va fi oferită tot în cadrul acestei săptămâni. De asemenea, se pregăteşte şi un ciclu de spectacole coreografice româneşti în Curtea Păcii (the Corut of Peace).
Actualitatea în cifre. Medicina şi farmacia în trecutul românesc. Expoziţia de obiecte de artă ţărănească pentru expoziţia din New-York
(UNIVERSUL Nr. 38, joi 9 februarie 1939, p. 7)
Eri după amiază, a fost în calea Victoriei nr. 41 vernisajul expoziţiei preliminare de obiecte de artă ţărănească, organizată de d. prof. D. Gusti, comisarul general al pavilionului român la expoziţia universală din New-York, cu concursul consiliului superior al industriei casnice şi al Uniunii industriilor casnice româneşti, sub preşedinţia d-nei Pia Alimăneşteanu.
Au luat parte: d-na şi d. prof. D. Gusti, d-na Retia Tătărescu, d-na Pia Alimăneşteanu, d-na Alexandrina Cantacuzino, d-na Neamţu, d-na Vintilă Brătianu, d-na Ionescu–Siseşti, d-na Golescu, d-na Pelivan, d-na Hodoş, d. Jean Steriade, d. Cicero Gorciu, d. Al. Bădăuţă, d. George Ioaniţiu, d. I. Vintea, prof. C. Brăiloiu, etc.
Cu acest prilej, juriul de selecţie, sub preşedinţia d-lui prof. Gusti, a reţinut obiectele cari vor fi trimsie la New-York şi a comandat, în acest scop, seriile necesare. Expoziţia va rămâne deschisă câteva zile. A doua, va fi Joi dimineaţă, la Atenul român, când se vor prezenta covoarele executate de Liga naţională a femeilor române, de sub preşedinţia d-nei Aretia Tătărescu.
CORSICA. OCCIDENTUL ÎNŢELEGE. Ce au realizat echipele studenţeşti în 1938
(UNIVERSUL Nr. 39, vineri 10 februarie 1939, p. 11)
D. prof. D. Gusti expune rezultatele echipelor regale din vara trecută.
D. DIM. GUSTI, preşedintele Serviciului social, a făcut eri presei următorul expozeu asupra echipelor regale studenţeşti pe cari fundaţia culturală „Principele Carol“ le-a trimis, în 1938, la sate, spre a face acolo cercetări asurpa vieţii – sub toate raporturile – a ţăranilor şi spre a se vedea, mai apoi, cum se va putea veni în ajutorul celor dela sate.
Vara trecută echipele regale studenţeşti au avut însărcinarea de a executa un număr de anchete, ce depăşeau cu mult cercetările întreprinse obişnuit în vederea stabilirii programului de acţiune în satul respectiv.
Cele 55 echipe studenţeşti ale campaniei 1938 au studiat în satele, răspândite pe întreg întinsul ţării, în care activau: întinderea de pământ stăpânită, fărămiţarea proprietăţii în ultimii 15 ani, bugetul gospodăriilor de ţărani săraci, mijloacaşi şi bogaţi, inventarul mort şi viu, moralitatea infantilă, numărul naşterilor, alimentaţia, igiena locuinţei, sporul ştiinţei de carte, trecerile în şcoli secundare şi superioare a copiilor dela ţară, cititul adulţilor.
Achetele din 55 sate ale echipelor studenţeşti au fost făcute asupra masei de 105.000 săteni. Au fost deci întreprinse cercetări tot în al 300-lea sat şi înregistrată situaţia a tot al 160-lea sătean al ţării. Deşi realizată cu mijloacele modeste ale fundaţiei culturale „Principele Carol“ şi prin munca suplimentară a echipierilor, cercetarea aceasta este, prin lărgimea ei, una din cercetările colective cele mai importante realizate în ţara noastră.
Prelucarea materialului strâns de cei 1000 echipieri a dat de lucru la 50 de statisticieni. Despunerea şi totalizarea cifrelor este aproape terminată. Urmează ca ele să fie analizate, puse în legătură unele cu altele şi apoi publicate.
Au fost studiate 11 sate, din Muntenia, câte 9 din Banat, Basarabia şi Transilvania, 8 din Moldova, Prelucarea materialului strâns de cei 1000 echipieri a dat de lucru la 50 de statisticieni. Despuerea şi totalizarea cifrelor este aproape terminată. Urmează ca ele să fie analizate, puse în legătură unele cu altelre şi apoi publicate.
Au fost studiate 11 sate, din Muntenia, câte 9 din Banat, Basarabia şi Transilvania, 8 din Moldova, 4 din Oltenia, 3 din Dobrogea şi 2 din Bucovina.
Aceste sate au o situaţie economică ceva mai bună decât media regiunii lor. Pe când în ţara întreagă gospodăriile ţărăneşti abia atingeau în 1930, la momentul recensământului agricol, suprafaţa medie de 3,7 ha, pe care sporul ulterior al populaţiei îl va fi scăzut, desigur, considerabil, cele 13.271 gospodării recenzate de echipe posedă 56.483 ha. adică, în mijlociu, 4.25 h. Cercetările speciale asupra parcelării, întreprinse în 16 sate, arată că aceasta este mai accentuată în satele de deal, unde parcela medie variază între 0,32 şi 2,13 ha.
Spre a nu lăsa să se înăsprească raporturile între diferitele pături ale ţărănimii, este necesară pregătirea unei legislaţii de protecţie a muncii agricole, de limitare a cămătăriei ţărăneşti, de control al formelor în care se fac vânzările de terenuri.
Inventarul mort şi viu al gospodăriilor studiate confirmă această compoziţie a păturii rurale. În 30 de sate de şes şi deal, ce trăesc din agricultură, numai tot a doua gospodărie dispune de plug şi numai tot a cincea de o pereche de vite de muncă. Ţăranii pălmaşi n’au, în genere, nici vite nici plug. Pilda M. S. Regelui, care a donat 1100 pluguri, trebuie urmată şi de alţii.
Starea culturală a celor 55 sate studiate este şi ea mai bună decât media ţării. Fără a fi satele cele mai avansate, – în cazul acestora nu e nevoie de echipă – ele fac totuşi parte din rândul satelor mai răsărite, capabile de a-şi purta de grijă după 3 veri de colaborare cu o echipă.
În satele studiate, ştiinţa de carte variază în limite largi: la Bucşoaia, în Bucovina, 85% din locuitori sutn ştiutori de carte, pe când la Corcmaz, în Cetatea-Albă, sau la Văleni-Cahul aproape 60% din locuitori sunt analfabeţi. Basarabia prezintă situaţia cea mai proastă din punctul de vedere al ştinţei de carte. În celelalte provincii istorice se constată deosebiri foarte mari de la regiune la regiune şi dela sat la sat: pe când, de pildă, la Mocod în Năsăud analfabeţii reprezintă numai 18% din populaţie, la Căianul-Mic, în judeţul învecinat al Someşului, ei reprezintă 49% din populaţie.
Faptul acesta arată că e vremea ca acţiunea şcolară a ministerului educaţiei să fie diferenţiată. Acţiunea aceasta trebue să înceapă să folosească constatările recensământului şi a cercetărilor speciale spre a determina regiunile şi satele în care ştiinţa de cartea e sub media ţării şi a începe o ofensivă de aducere a lor la nivelul mediu al ţării.
Numărul analfabeţilor a scăzut în satele cercetate de echipele studenţeşti cu procente ce variază între 1,9 şi 35,1. De remarcat e faptul că în satele din Basarabia scăderea aceasta e mai accentuată. Judecând după aceste indicii, ne putem aştepta ca recensământul general din 1940 al populaţiei să constate o scădere considerabilă a populaţiei rurale neştiutoare de carte.
Diminuarea aceasta pare a se datori, totuş, în mai mare măsură, răririi treptate a claselor de vârstă înaintată, neştiutoare de carte aproape în întregime, decât acţiunea şcolii.
Faptul că în satele studiate au fsot înregistraţi printre tinerii de 7–25 ani, în număr de 35.000. 3.300 care n’au urmat deloc la şcoală şi 1100 care n’au urmat de cât clasa I, arată că şcoala încă nu e pe cale să lichideze definitiv analfabetismul, că acesta va persevera.
Starea sanitară este alarmantă şi în aceste sate, relativ înaintate.Abia jumătate din ele au în deceniul 1928–’38 o mortalitate medie mai mică de 20 la mie, cifră catastrofal superioară mortalităţii chiar şi a ţărilor vecine, care se află în jurul lui 15 la mie.
Datele culese arată că la sate încă nu se poate vorbi de o acţiune medicală continuă şi eficace, care să limiteze numărul cazurilor de moarte. Faptul că morţii aceştia sunt mai ales copii, agravează încă această situaţie. În mijlociu, în România tot al 5-lea copil născut viu moare înainte de a fi ajuns vârsta de 1 an. Deşi satele studiate sunt destul de răsărite, s’a constatat totuş că în unii ani mortalitatea lor infantilă a atins procente mai ridicate de 30%, că adică murea în ele, înainte să fi împlinit vârsta de un an, tot al treilea copil.
Cu organizaţia nostră sanitară de până acum datorim în aceste sate mai mult noroculului decât unei acţiuni organizate anii cu mortalitate redusă. Remediul întâiu trebue să fie sporirea numărului medicilor rurali. Trebuesc cât mai multe dispensare, burse şi usurinţe, care să tragă tineretul în facultatea de medicină, poate reducerea anilor de studiu pentru a grăbi formarea armatei de medici de care e nevoe, agenţi sanitari bine pregătiţi şi ţinuţi din scurt, surori de ocrotire.
Situaţia aceasta foarte îngrijorătoare se datoreşte lipsei de îngrijire medicală precum şi une serii de factori de ordin cultural şi economic.
Alimenţia, deşi în marea majoritate a caurilor mulţumitoare din punct de vedere a cantităţiilor mijlocii de alimente brute consumate, este vicioasă prin consumul excesiv de proumb, prin consumul redus de alimente proaspete, prin lipsa de pricepere în prepararea bucatelor şi prin igiena alimentară cu totul redusă. Cel mai vădit neajuns al alimentaţiei ţărăneşti este, însă, iegalitatea ei, familia ţărănească trecând iarna prin epoci de supraalimentare cantitativă şi cunoscând vara perioade lungi de subnutriţie caracterizată. Urmarea este frecvenţa maladiilor acute gastro-intestinale, în special la copiii de peste un an şi a afecţiunilor cronice ale aparatului digestiv la populaţia adultă, la bolnavii ce vin în dispensarele echipelor.
Neajunsurile stării sanitare vădesc mai bine decât orice că acţiunea educativă nu mai poate fi mărginită la difuzarea ştiinţei de carte. E nevoe de cultură integrală: nu numai intelectuală, ci totodată şi sanitară şi economică.
Nu cred că legile bune sutn de ajuns pentru a organiza temeinic o ţară. Deceniile de după războiu au arătat că în lipsa unei conduceri de Stat cu prestigiu, a unui corp administrativ şi de liber profesionişti, capabil şi mai ales pătruns de dragoste activă de neam, legile cele mai bune rămân fără urmări. Acesta e motivul pentru care nu mă mulţumesc să cercetez realitatea românească şi să înlesnesc facerea legilor, pe care le reclamă situaţia satelor româneşti. Formez şi o generaţie nouă de administratori, de medici, de veterinari, de agronomi şi o tehnică nouă de administrare a satelor. Legea Serviciului social supune acestei acţiunei educative pe toţi absolvenţii şcolilor superioare şi speciale. De pe urma ei vom putea pune la dispoziţia conducătorilor Statului românesc nu numai rezultate de cercetări asupra situaţiei satelor şi propuneri pentru măsurile de luat în sate, ci şi un nou tip de administrator şi de specialist român şi o nouă technică de a lucra în sat şi cu satul.
Institutul de cercetări sociale al României va lărgi începutul făcut prin aceste cercetări ale echipelor.
Lasă un răspuns