Info box: Extrase de presa din Universul, intre 13 si 28 februarie 1939; stirile sunt dominate de ceremoniile, caracterizate de o participare ampla din partea oficialitatilor de stat si ecleziastice, dedicate inaugurarii unor unitati regionale ale Serviciului Social. Sunt rezumate si cateva discursuri interesante tinute de D. Gusti, dar si de politicieni care, in realitate, erau oponenti ai proiectului gustist, ca C. Argetoianu.
Problemele noului buget
Noui adeziuni la „Frontul Renaşterii Naţionale“
Astăseară, la radio, mesajul M. S. Regelui pentru poporul american Programul concertului de muzică românească
(UNIVERSUL Nr. 42, luni 13 februarie 1939, p. 7)
Astă seară, la ora 8,30, se va face dela posturile de rado Bucureşti şi România, transmisiunea programului românesc, organizat de comisariatul românesc pentru expoziţia dela New-York, pentru posturile americane.
Retransmiterea emisiunii româneşti, se face, pe und escurte, prin intermediul marelui post elveţian din Geneva. După o scurtă prezentare a rostului emisiunii, de a face cunoscută România şi participarea ei la Expoziţia din America, programul va fi deschis de mesajul M. S. Regelui Carol II, adresat, în limba engleză, publicului şi cercurilor de specialitae americane. Cuvântul M. S. Regelui va fi premers de Imnul Român şi încheiat de Imnul Naţional al Statelor Unite.
Programul muzical cuprinde muzică vocală populară de: Brediceanu, Kiriac, Brăiloiu, executată de d-nele: Valentina Tassian, Evantia Costinescu şi Maria Tănase, d. Gh. Folescu şi soc. corală „Carmen“.
Orchestra Grigoraş Dinicu va cânta două hore româneşti şi Ciocârlia, iar orchestra Radio, sub conducerea d-lui Th. Rogalschi: „Poema Română“ de George Enescu.
Emisiunea va fi difuzată de cele 400 posturi de peste ocean la ora americană 13,30, şi în celelalte continente.
Repetiţia de eri
Eri, la ora 11 jumătate dimineaţa a fost la soc. de radio difuziune, repetiţia emisiunii. La repetiţie au asistat d-nii: prof. D. Gusti, comisarul general al pavilionului României la expoziţia universală, Robert Wood, trimisul comisariatului american pentru organizarea tehnică şi legătura cu posturile americane a emisiunii de radio de Duminică seara şi Al. Bădăuţă, secretarul general al comisariatului român. La ora 1,30, d. prof. Gusti a oferit un dejun la Capşa, în cinstea d-lui Robert Wood.
Satele-model şi colonizările
Colaborarea economică dintre satele Europei este adevărata cheie a păcii
M. S. Regele Carol II a vorbit la radio poporului american
(UNIVERSUL Nr. 43, marţi 14 februarie 1939, p. 1)
Aseară la ora 8,30, posturile româneşti de radio au transmis „Ora românească“ pentru America, organizată de comisariatul general al României pentru expoziţia dela New-York, cu concursul soc. de radio-difuziune din subsecretariatul de stat al propagandei.
Programul acestei jumătăţi de oră, în întregime în limba engleză a fost deschis prin această scurtă prezentare a rostului emisiunii:
„Pentru a contribui la îndeplinirea scopurilor care au inspirat pe organizatorii expoziţiei universale din New-York, în vederea construirii lumii de mâine, o lume închinată bunei înţelegeri şi prieteniei dintre popoare, Majestatea Sa Regele Carol al II-lea şi-a asumat un rol precumpănităr în alcătuirea planurilor pavilionului românesc şi în selecţionarea prezentărilor naţionale caracteristice.
Prin intermediul d-lui prof. Dimitrie Gusti, comisar general al participării României la expoziţia universală dela New-York, Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea vrea să dea poeste Ocean, în pavilioanele României, una din imaginile bogatei vieţi culturale româneşti, precum şi realizările noastre de artă şi muzică, înfăptuirile pe tărâm economic şi industrial şi, mai presus de toate, speranţele, năzuinţele şi dorinţa vie a poporului român de a se bucura de binecuvântarea rodnică a propăşirii, a securităţii şi a unei păci cât mai durabile“.
Mesajul M. S. Regelui
S’a executat apoi, de către orchestra radio, Imnul regal, după care Majestatea Sa Regele Carol al II-lea a rostit următorul mesaj, adresat publicului american:
„România a răspuns spontan şi cu cel mai mare entuziasm la invitaţia adresată de Statele Unite ale Americii pentru a participa la expoziţia universală dela New-York. Acceptarea României a fost inspirată de sentimentle de profundă admiraţie, dat fiind că poporul român este convins că această mare manifestare internaţională va contribui la o mai bună înţelegere între popoare şi, ca atare, va permite îmbunătăţirea şi strângerea legăturilor de prietenie dintre diferitele naţiuni.
„România urmează cu statornicie, calea desvoltării bunelor relaţii, a bunei înţelegeri şi a păcii dintre oameni şi, astfel, ea este totdeauna gata să participe la orice manfistare, care poate promova aceste virturi umanitare.
„Printr’o cunoaştere mai adâncă a obiceiurilor şi produselor româneşti, se paote ajunge la sentimente de respect şi afecţiune pentru ţara noastră.
„Sub acest imbold ţara Mea a hotărât să participe la această nobilă şi folositoare manifestare a culturii.„Sunt mândru că opera de renaştere a României, în treprinsă cu atâta curaj şi hotărîre de oameni bine intenţionaţi, începe să dea roade dintre cele mai bune, îngăduindu-ne astfel să luăm parte cu reală mândrie al această expoziţie internaţională.
„Pavilionul României dela New-York va înfăţişa străduinţele noatre continui către progresul social-general al ţării. El va arăta că România, aşezată la răscrucea atâtor civilizaţii, a reuşit, în ciuda luptelor de secole petnru apărarea sa naţională, să creeze pentru sine o civilizaţie naţională specifică, de care este cu drept cuvânt mândră.
„Pe acest trecut ne înemeiem în sforţările noastre continui către progres şi dorim să înfăţişăm această desvoltare neîntreruptă lumii întregi. Faptul că această manifestare are loc în Statele-Unite ale Americii este un nou prilej pentru Mine şi pentru ţara Mea de a reînoi sentimentele de prietenie, care leagă naţiunile noastre. Nu vom uita niciodată că în rândurile cetăţenilor americani se găsesc foarte mulţi de orgine română şi că ei alcătuesc legătura care ne uneşte şi intensifică interesul participării noastre la expoziţia din New-York.
„Pavilionul României va fi un semn evident al afecţiunii ţării noastre pentru Statele-Unite; va fi în acelaş timp o mărturie elocventă şi statornică a prieteniei dintre poporul român şi cel american.
„Salut deci, cu cea mai mare satisfacţie această participare şi fac urările Mele cele mai însufleţite ca această nobilă idee de înfrăţire a popoarelor să fie astfel complet realizată“.
ARTISTICE-CULTURALE. Natalitatea şi mortalitatea în România dela 1934 la 1938
Faţa economică a pavilionului României la expoziţia din New-York
(UNIVERSUL Nr. 43, marţi 14 februarie 1939, p. 8)
Una din preocupările comisariatului general al României la expoziţia din New-York, în afară de dorinţa de a rpezenta cât mai bine toate problemele şi realităţile româneşti, susceptibile să intereseze publicul american, este aceea de a crea economiei şi avuţiilor româneşti un nou debuşeu: piaţa americană.
De acord cu ministerul economiei naţionale, cu institutul naţional de export, cu uniunea camerelor de muncă, cu banca naţională, comisariatul pregăteşte acestei probleme o prezentare excepţionlă. Pentru aceasta, a creat în „Casa Românească“ o secţiune de mărfuri româneşti, alături de care va funcţiona un birou economic special, înzestrat cu toate datele trebuitoare şi având dreptul de a primi comenzi în numele firmelor româneşti.
Lâgă această sexţiune figurează o alta, a obiectelor produse de meseriaşii români. La parterul clădirii, pe o suprafaţă de 300 m. p. amatorii americani vor putea să-şi procure pe loc orice produs al industriei casnice ţărăneşti din România.
Într’o aceiaşi măsură, un debuşeu pentru produsele româneşti îl va constitui restaurantul nostru. Dat în antrepriza unei mari firme americane, restaurantul va fi exploatat cu personal şi specialişti români bucătari, cofetari, pivniceri, directori etc.
Alimentele care se vor consuma la restaurant vor fi şi ele trimise din România, în măsura în care desfacerea lor pe piaţa americană prezintă interes.
Îndeosebi, vinurile formează una din preocupările cele mai atente ale comisariatului, piaţa americană fiind una din cele mai interesante pentru acest articol românesc.
În prezent, de acord cu ministerul agriculturii şi cu institutul de export, comisariatul a însărcinat federaţia cooperativelor viticole din România cu colectarea eşantioanelor necesare, pe baza cărora se vor alege vinurile, calitativ, capabile să poată fi exportate în America. Se va ţine absolut seamă de preferinţa consumatorilor americani şi de faptul că vinurile au de suportat transportul pe apă.
Cât priveşte alimentele (conservate îndeosebi), ele vor fi achiziţionate dintre cele care se vor prezenta la concursul anume instituit.
În ce priveşte celelalte probleme de organizare, comisariatul este pe cale să închee complet chestiunea cărţilor de propagandă: a acelora pe care le imprimă direct (cărţi înfăţişând problemele de orice ordin ale României de azi), cât şi acele pe care le tipăreşte cu concursul subsecretariatul de stat al presei (pliante de mare tiraj destinate publicului vizitator).
ECOUL „OREI ROMÂNEŞTI“ ÎN AMERICA
„Enciclopedia agricolă“. Sărbătorirea d-lui prof. D. Gusti
(UNIVERSUL Nr. 44, miercuri 15 februarie 1939, p. 11)
Cuvântările d-lor C. Argetoianu, consilier regal, Gr. Gafencu, ministru de externe, Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale, C.Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei. – Răspunsul sărbătoritului
Cuvântările d-lor C. Argetoianu, consilier regal, Gr. Gafencu, ministru de externe, Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale, C. Rădulesc-Motru, preşedintele Academiei. Răspunsul sărbătoritului.
Membrii „Institutului Social Român“ au sărbătorit aseară la Athéné Palace, printr’un banchet prezidat de d. C. Argetoianu consilier regal, douăzeci de ani de activitate. Sărbătorirea acestei instituţii de înaltă cultură socială s’a transformat în sărbătorirea preşedintelui său, a învăţătorului sociolog d. prof. Dimitrie Gusti, şeful şcoalei sociologice româneşti.
În numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nii: C. Argetoianu, consilier regal; Gr. Gafencu, ministru afacerilor străine; Mihail Ralea, ministrul muncii şi asigurărilor sociale; I. Bujoi, ministrul economiei naţionale; Petru Andrei, ministrul educaţiei naţionale; Eugen Titeanu, subsecretarul de stat al propagandei; V. Jinga, subsecretarul de stat al cooperaţiei;
C. Giurăscu, rezident regal; d-nele Mihail Ghelmegeanu, Alexandrina Cantacuzino, Alice Voinescu, Calipso Botez, d-şoara Galiţzi, d-nii Mircea Djuvara, Vâlcovici, Virgil Madgearu, dr. G. Banu, Valeriu Roman, Vasilescu-Karpen, M. Oromolu, D. R. Ioaniţescu, I. Răducanu, Ionescu-Siseşti, foşti miniţtri, C. Stoicescu, rectortul universităţii; C. Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei; Andrei Rădulescu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, Anibal Teodorescu, N. Corodeanu, Constatn Georgescu, G. Strat, N. Cartojan, C. Stoeanovici, G. Oprescu, Rainer, C. Sipsom, D. Pompei, Alex. Rosetti, S. Mehedinţi, Leon, C. Kiriţescu, G. Taşcă, C. Buşilă, dr. Danielopol, profesori universitari; N. Saşcovici, secretar general al educaţiei naţionale; Alex. Costin, consilier la Casaţie; Mircea Vulcănescu, H. Stahl, Oct. Neamţu, secretarul general al serviciului social; I. Golopenţiu, H. Aznavorian, Em. Bucuţa, Lascarov Moldovanu, Duiliu Marcu, C. Brăiloiu, C. Tistu, etc.
CUVÂNTAREA D-LUI C. ARGETOIANU, CONSILIER REGAL
Primul nostru gând se îndreaptă către ctitorul social şi cultural al României întregite şi renăscute M. S. Regele Carol al II-lea. (Aplauze prelungite).
D. prof. D. Gusti este un mare realizator. Pentru el orice lăudare e de prisos, căci înfăptuirile sale sunt elocvente. D. Argetoianu închină pentru sănătatea d-lui prof. Gusti, urându-i bună reuşită şi în viitor.
CUVÂNTAREA D-LUI PROF. C. RĂDULESCU-MOTRU, PREŞEDINTELE ACADEMIEI ROMÂNE
Sărbătorim 20 de ani de activitate ai profesorului D. Gusti. Căci cei 20 de ani ai institutului social sunt 20 de ani de muncă rodnică ai marelui animator ce este profesorul Gusti. Întreaga lui viaţă este o luptă şi o victorie, care este a întregului neam. Carageale spunea că d. prof. D. Gusti e o adevărată minune. Într’adevăr d. ministru Gusti e o adevărată minune. Să ne trăiască.
CUVÂNTAREA D-LUI GAFENCU, MINISTRUL EXTERNELOR
Politica externă nu are nevoie de şcoală. Totuşi Institutul social român a fost o adevărată şcoală. Din tot sufletul ţin să elogiez personalitatea d-lui prof. D. Gusti, creatorul şi iniţiatorul acestei şcoale a naţiunii.
D. prof. IONESCU-SISEŞTI, fost ministru, face un lung istoric al Institutului social român, arătând rolul ce l-a jucat această instituţie în viaţa noastră spirituală.
Sociologul, omul de şcoală şi multă cultură D. Gusti şi-a închinat şi îşi închină cu tot entuziasmul munca şi priceperea sa, ridicării vieţii statului.
D-na GHELMEGEANU arată rolul femeilor în mişcarea socială şi naţională împreună cu Institutul social român şi elogiază personalitatea dinamică şi creatoare a d-lui prof. D. Gusti.
CUVÂNTAREA D-LUI PETRE ANDREI, MINISTRUL EDUCAŢIE NAŢIONALE
D. prof. D. Gusti este creatorul unei şcoli, a cărei importanţă nu poate scăpa nimănui. Ca unul din cei mai vechi elevi ai d-lui prof. D. Gusti, închin în sănătatea d-sale şi în rodnicia continuă a măreţiei sale opere ştiinţifice şi naţionale.
ALTE CUVÂNTĂRI
D. sub-secretar de stat JINGA aduce salutul generaţiei tinere a Ardealului, arătând importanţa campaniilor monografice şi ridicare aşi consolidarea statului românesc. Elogiind personalitatea d-lui prof. D. Gusti, arată misiunea naţională a nouii opere ce întreprinde d. prof. D. Gusti.
D. RĂDUCANU, fost ministru, rector al Academiei de comerţi salută în termeni cordiali pe sărbătorit, schiţând vata activitae desfăşurată de Institutul social prin acţiunea permanentă şi desinteresată a preşedintelui acestei instituţiuni. Oratorul arată că d. Gusti va căpăta o înaltă consfinţire a meritelor sale excepţionale prin intrarea în „Institutul francez“. Această distincţiune se resfrânge asupra întregei ţări.
D. prof. C. BUŞILĂ arată meritele d-lui prof. Gusti şi evocă câteva amintiri din timpul războiului.
D. prof. VIRGIL MADGEARU, fost ministru, vorbeşte în calitate de fost secretar general al Institutului social român în primul deceniiu. Viaţa politică din ultimele două decenii este tributară Institutului social. Meritul cel mare al profesorului Gusti este acela de a fi avut singura şcoală sociologică din România. Alţii au mai scris cărţi, dar el a trezit un curent nou care a pus temelia reformei sociale din România. Serviciul social are această înaltă misiune naţională şi socială.
Mai vorbesc d-nii prof. Alex. Rosetti, dr. Cornel Grofşoreanu (Banat) prof. Ştirbu (Bararabia) şi H. Stahl din partea foştilor elevi cari alcătuiesc „şcoala română de sociologie“.
Răspunsul sărbătoritului
D. prof. D. GUSTI, preşedintele Serviciului Social mulţumeşte pe rând tuturor celor cari au venit să salute în termeni aşa de cordiali activitatea „Institutului social român“. D-sa face apoi o emoţionantă expunere a începuturilor sale de om de ştiinţă, începuturi caracterizate prin două trăsături: perseverenţă hotărîtă şi neşovăială în afirmarea convingerilor.
Cu multă căldură descrie eminentul nostru cărturar atmosfera Iaşului din timpul pribegiei şi circumstanţele, în care a lua tnaştere, în 1918, „Asociaţia pentru ştiinţe şi reforma socială“. Această asociaţie a lansat atunci un apel de cuprinzătoare orizonturi. Ea nu a fost un partid politic, ci un curent nou, o doctrină de un mare curaj reformator.
„Asociaţia pentru ştiinţe şi reforma socială“ avea împătritul scop: de a cerceta toate laturile vieţi sociale româneşti, – în mod desinteresat şi fără nici o prejudecată şi tendinţa ştiinţifică ori politică, – de a propune reformele, care isvorăsc în mod firesc, logic, din aceste studii, de a lupta pe toate căile de propagandă pentru ca aceste reforme să se înfăptuiască şi în sfârşit de a contribui în largă măsură al educaţia socială a maselor.
„Asociaţia pentru ştinţa şi reforma socială“ corespunde astfel unei mari necesităţi a timpului. Căci toată lumea era de acord a recunoaşte, că aproximaţia capricioasă şi improvizaţia haotică a politicii de până atunci, trebuia să înceteze pentru totdeauna. „Asociaţia pentru ştiinţă şi reforma socială“ era călăuzită de ideia etică a realizării unui maximul de pace şi de dreptate socială.
La 1921 „Asociaţia pentru ştiinţă şi reformă socială“ s’a transformat în „Institutul social român“. Prin transformarea acstuia în „Institutul român de cercetări sociale“ se inaugurează era solidarităţii ştiinţifice având drept obiect: cunoaşterea ţării pentru ca bazaţi pe aceste cercetări să o putem pune în stare de consolidare şi progres. La baza noului institut stau două idei: dorinţa de reformă şi spiritul de riguroasă îndrumare ştiinţifică. Acestea sunt ideile fundamentale ale noului institut.
D. prof. Gusti evocă o convorbire ce a avut-o cu Regele Carol I asupra problemei dacă politica este o ştiinţă sau o artă, şi arată că acela care a rezolvat cu neegalată măestrie această enigmă este M. S. Regele Carol al IIl-lea. Într’adevăr marele nostru Rege este un neîntrecut artist şi un mare om de ştiinţă.
Noul institut de cercetări sociale are fericirea de a avea ca preşedinte activ pe M. S. Regele Carol al II-lea. Să fim mândri de această înaltă preşidenţie. Noi asigurăm pe M. S. Regele cu tot devotamentul şi entuziasmul pentru ca atât la „Serviciul Social“, cât şi la „Institutul de cercetări sociale“ să ne arătăm stăpâniţi de idea de ordine şi de ideea de progres, cele două principii fundamentale ale activităţi ce trebuie să desfăşurăm Deaceea fericiţi de această înaltă preşedinţie să-i urmăm îndemnul regal cu străruitoare pasiune spre binele şi strălucirea Ţării întregite şi renăscute.
D. consilier regal C. ARGETOIANU roagă asistenţa să închine ultimul pahar în sănătatea ilustrului sărbătorit d. prof. G. Gusti.
PLEDOARIE PENTRU MARIA STUART
Vizita d-lui V. Vâlcovici, la Timişoara
Constituriea regionalelor Serviciului social din ţinuturile Prut, Nistur, Dunărea de jos şi Suceava, la Iaşi
Solemnitatea din aula Universităţii Mihăilene. – Cuvântările
(UNIVERSUL Nr. 50, marţi 21 Ffbruarie 1939, p. 5)
Al. Nichita
Iaşi, 19 Februarie
Astăzi dim. a fost în aula Universităţii Mihăilene, solemnitatea constituirei regionalelor Serviciului social din ţinuturile Prut, Nistru, Dunărea de Jos şi Suceava.
Au participat, pe lângă cei mai reprezentativi intelectuali ai capitalei Moldovei, un număr impresionant de chiriarhi şi înalţi prelaţi din partea de este a ţărei. Erau de faţă Î. P. S. mitropolitul Nicodim al Moldovei şi Sucevei, Î. P. S. mitropolitul Visarion Puiu al Bucovinei, P. S. Dionisie episcopul Ismailului, P. S. Lucian Triteanul episcop al Romanului, P. S. Tit Simedrea, episcopul Hotinului, P. S. Nifon criveanu episcopul Huşilor, P. S. Efrem Tighineanul locotenentul mitropoliei Basarabiei, P. S. Ilarion Băcăoanul vicarul mitropoliei Moldovei, general Ştefan Ionescu, comand. corpului 4 armată, general C. Ionescu, primarul oraşului, Const. Lupu primul preşedinte al Curtei de apel, general Traian Iliescu, comand. brigăzei de artilerie prof. dr. Ioan Tănăsescu, rectorul universităţii, Const. Neissner, fost ministru, prof. C. Giurescu, rezident regal al ţinutului Dunărea de Jos şi Gh. Flondor, rezident regal al ţinutului Suceava, prof. universitar Petre Dragomirescu, Gr. T. Popa, I. Bălteanu, Gh. Zane, Mihail David, Ioan Atanasiu, Ştefan Bârsănescu, Ştefan Berechet, Const. Balmuş, pr. Valeriu Iordăchescu, Octav Botez, Petre Bogdan, pr. Cicerone Iordăchescu, Iorgu Iordan, P. S. Teoctist Stupcaru, d-ra Elena Ioanovici, directoarea şcolei normale „A. Sturdza“, general dr. Sava Goiu, Gh. Radu Constantinescu, rectorul Academiei de muzică, Teodor Misihănescu procuror general, conferenţiarii universitari I. Andreescu, Vasile Diamandi şi I. Lupu, pr. prof. Ioan Tincoca, C. R: Ghiulea, efor al Spiritodniei, col. Cr. Vasile Nădejde, comandor Emil Gheorghiu, pr. prof. Gh. Niclea, prof. Tiberiu Brudu, col. Sava Caracaş, prefectul judeţului, dr. Th. Bulău, insp. g-ral sanitar, profesorii C. Stamboliu, Gh. Obreja-Iaşi, vasile Mărăscu, maior I. Cap-Verde, dr. docent V. Cerchez, maior Petre Bonciu, avocat Gh. Kiriţescu, d-na Alma Paul Andriescu, directoarea liceului industrial „Sf. Sava“, pr. Justin Deica şi prof. Dicescu din R.-Sărat, prof. Eugen Nicolau, ing. Florescu directorul liceului industrial, prof. I. Botezatu, pr. prof. Ilie Gheorghiţă, dr. C. Botez, lt.-col. Petre Zamfirescu, comand. reg. de dorobanţi, prof. N. Negru inspector g-ral şcolar, docent universitar I. Popovici, prof. Boga-Chişinău, apoi prefecţi, primari, etc.
La ora 11, s’a oficiat un aula universităţii, o slujbă religioasă de un sobor de preoţi şi diaconi în frunte cu P. S. Valeriu Botoşăneanul, vicarul arhiepiscopiei Iaşi. Răspunsurile au fost date de corul mitropolitan, condus de d. prof. Antonin Ciolan.
CUVÂNTAREA Î. P. S. S. NICODEM
Înaltul chiriarh a spus: Iată-ne adunaţi cu toţii în acest centru de mare preţ al culturei neamului românesc pentru ca să sărbătorim organizarea Serviciului social pentru înălţarea satului şi a ţărei. Asta nu înseamnă că până acum nu s’a lucrat pe acest tărâm. S’a lucrat mult de către doritorii de ridicare a ţărei, dar oarecum disparat, împrăştiat, fără unitate. Unii lucrau cu tragere de inimă, alţii criticau şi descurajau, din care cauză lucrul nu era cu folos real. După cei care plecau veneau alţii cari dacă nu stricau ceeace s’a durat, începeau lucrul din alt capăt, iar rezultatul era că nimeni nu se putea bucura de ce s’a făcut. Când a mai intrat în joc şi politica, lucrurile s’au înrăit, irosindu-se în vânt orice energie şi tragere de inimă. Negreşit că astfel nu se puteau obţine rezultate bune.
Astăzi, când în politica şi gospodăria ţării suflă un nou ritm de viaţă, avem legea Serviciului social, cu misiunea specială de a organiza acţiunea pentru ridicarea satelor noastre, sub toate aspectele de activitate. La conducere se găsesc minţi luminate şi oameni capabili, în cap cu însuşi M. S. Regele, care supraveghiază îndeaproape munca colaboratorilor săi. Se vor pune azi bazele unor organe de lucru în toate oraşele şi satele din Moldova întregită. O adevărată mobilizare a tuturor elementelor cultivate, cele mai de seamă, cari vor lucra cot la cot, urmărind acelaşi scop mare.
Ideea a fost lucrată îndelung de d. prof. Gusti, care de pe când era profesor la universitatea noastră a propovăduit-o de la catedră, cu răbdare şi stăruinţă, pentru a o vedea astăzi înfăptuită. Cunosc în parte ce va să zică munca asta. Pe mine mă durea mult starea nenorocită a mânăstirilor moldovene, cari ajunseseră la o situaţie vitregă. Atunci am căutat dacă nu este vreun chip de a redresa măcar una, mânăstirea Neamţului, a cărei stare o cunoşteam bine şi asupra căreia se săvârşise un adevărat jaf, trecându-se de orice legalitate. În ceel din urmă am simţit că e nevoe de sprijin. Împreună cu regretatul mitroplit Pimen am fost la ministerul cultelor, care avea atunci în frunte pe d. prof. Gusti.
Ceeace d-sa a statuat în chestia mânăstirei Neamţ nici un alt ministru nu a îndrăznit să modifice. Astăzi am ocazia cea mai nimerită să vă mulţumesc pentru tot ceeace aţi făcut în acea împrejurare şi să vă urez la rându-mi, să aveţi în lucrul d-voastră aceeaş izbândă pe care am avut-o eu atunci. Să urăm Suveranului să trăiască şi să vadă ţara înforită cum o dorim cu toţii, ca apoi să domnească fericit şi mulţumit că grija şi munca Sa au dat roadele dorite.
D. prof. TRAIAN IONAŞCU, rezident regal, a rostit următoarele: Ca reprezentant al Frontului, exprim excelenţei voastre întreaga mândrie şi toată recunoştinţa ce o simt, pentru alegerea ca loc de întâlnire a atâtor active şi alese personalităţi din cele patru ţinuturi. Deşi oraşul nostru nu e numai oraşul arhivelor îmi amintesc de anii când ca profesor la universitatea ieşană, d. Gusti, înconjurat de elevii săi lucra la revista sa de sociologie, în cadrul asoc. pentru ştiinţa şi reforma socială; de aci a izvorît un cortegiu de importante lucrări ştiinţfiice, promovând la rang de ştiinţă cercetarea străfundurilor ţării şi neamului românesc. La Bucureşti v’aţi întâlnit cu organizaţia fundaţiei regale „Principele Carol“, pusă sub supravegherea directă a Suveranului, cu care aţi colaborat cu deosebit succes. Cercetările d-voastră au determinat intervenţia statului, pentru realizarea programului de gospodărie sătească. Este destul să pomenim de marele ecou avut de echipele regale în campaniile trecute, ale căror rezultate sunt excelente. Un asemenea serviciu public este şi va fi îndreptarul întregii administraţii publice, pentru reînoirea ţării. Pornind opera d-voastre la Iaşi, desăvârşind-o apoi la Bucureşti, reveniţia iarăş la Iaşi, suntem deosebit de mândri, pentrucă prin asta căpătăm o justă şi meritată recompensă.
În numele ţinutului Prut vă urez succes deplin.
OMAGIUL POPULAŢIEI IAŞILOR
D. g-ral CONST. IONESCU, primarul municipiului, a spus: Cetăţenii capitalei Moldovei îmbrăcând haina de mare sărbătoare, pentrua saluta, omagia şi a exprima adânca lor mulţumire şi recunoştinţă, pentru onoarea ce li se face de a primi vizita unor oaspeţi atât de distinşi, vă cer prin mine permisiunea de a răspunde „prezent“ la semnalul de mobilizare a tuturor conştiinţelor româneşti, semnal pe care Suveranul l’a dat, chemând la munca constructivă, pentru ridicarea nivelului economic, sufletesc şi intelectual al românilor. Conştienţi de marea însemnătate, ieşenii se încolonează, hotărîţi şi cu convingere, în rândul celor cari urmează îndemnul Suveranului şi sub conducerea d-lui prof. Gusti, distinsul nostru concetăţean, înţelegând să muncească intens pentru realizarea binelui obştesc.
ALTE CUVÂNTĂRI
D. CONST. N. IFRIM, inspector general al fundaţiei regale „Principele Carol“, spuen că la această adunare se află reuniţi toţi conducătorii spirituali, administrativi şi culturali ai Moldovei întregite. Sub cupola aşezământului Universităţii Mihăilene ca odinioară divanurile ce reprezentau unitatea spirituală a vechii Moldove, suntem aci, pentru a asculta buna vestire a unei lumi noui, cuvântul adus de un fiu al Iaşilor. Sărbătorim o faptă şi un om a cărui întreagă viaţă a fost închinată binelui celor mulţi. Legea Serviciului social vine să dea puteri nebănuit de mari de ridicare a satului nostru. Această organizaţie mare a răsărit din gândul şi munca profesorului Gusti. Cunoaştem truda nesfârşită zi de zi, pe care o depuneţi, dar aveţi astăzi marea satisfacţie de a vă întoarce în Iaşi ca un biruitor, acolo unde aţi pus bazele ideii d-voastre fundamentale.
D. Ifrim exprimă d-lui prof. Gusti toată gratitudinea şi asigură pe M. S. Regele că echipierii stau gata la datorie şi aşteaptă comanda supremă.
D. MIHAI BADI…ŢEANU, fost şef de echipă, în numele foştilor echipieri regali, a exprimat îngreg ataşamentul tineretului român la opera de refacere întreprinsă de Suveran pe întreg cuprinsul ţării.
Săteanul ION CORNEA, delegatul căminului Bulbucani-Gropniţa, satul de naştere al d-lui prof. Gusti, a adus la cunoştinţă că membrii căminului au hotărât să dea numele de „Ştefan Gusti“, instituţiei, după numele părintelui profesorului Gusti.
Conferinţa d-lui prof. Dem. Gusti
Preşedintele serviciului social începe prin a arăta că acum câteva săptămâni a fost la Sibiu pentru a se închina în faţa mormântului marelui mitropolit Andrei Şaguna, care la 10 Mai 1860 împreună cu 180 români hotărîţi a constituit soc. culturală „Astra“. Consider, a spus d-sa, că Şaguna a fsot un mare om de stat nu numai un mitropolit, pentrucă sub dominaţie străină şi haină a lansat lozinca: Prin cultură la politică. E bine ca înainte de a păşi la lucru să vin în scumpa mea Moldovă să cer binecuvântarea prea veneratului mitropolit Nicodem al Moldovei şi a înaltului chiriarh, care este Î. P. S. Visarion Puiu al Bucovinei. Când păşeşti la cluri nou ainevoie de încurajrea bisericii, şi însuşi Suveranul nostru a împământenit această tradiţie. Mulţumesc d-lor rezidenţi regali, prezenţi la solemnitate, datorită cărora această adunare a căpătat proporţiile unui eveniment simbolic. Văd aci multe figuri ilustre din Moldova întregită, fapt care îmi dă garanţia că munca noastră începe sub cele mai bune auspicii.
Ţara noastră trece în ultima vreme printr’o febrilă activitate de refacere, când se fixează temelii solide şi se rostesc principii mari de acţiune. Legea nouă înseamnă o mare reformă morală şi culturală.
Ţara noastră este alcătuită din probleme foarte complexe şi complicate. De aci am propagat ideia, întâi timid şi apoi mai puternic, că ne trebue o acţiune solidă, care să termine cu teoriile sterile. În primul rând am creat acele monografii studenţeşti. Anul trecut au fost 1000 echipieri, cari au cercetat amănunţit 55 sate. Rezultatele le-am publiat şi voi mai continua, căci sunt deosebit de importante, prin starea de nenorocire ce o desvălue sub toate raporturile. Sunt şi oameni superiori cari văd în strădaniile noastre un lucru foarte simplu şi neînemnat, dar noi înţelegem să mergem înainte. Echipierii noştri coboară la sate nu ca eleganţi turişti, ci spre a da satelor din ştiinţa lor şi a se împărtăşi şi dânşii din izvorul nesecat de înţelepciune al săteanului. Aceasta osmoză contribue în chip fericit la transformarea radicală a mentalităţii şi stărilor nenorocite din mediul rural.
Monografia ce s’a strâns înseamnă un adevărat rechizitoriu pentru cei cari au avut în mâni conducerea administrativă. Prin cultură noi înţelegem cultura integrală. Nu e deajuns să dai săteanului unelte, credit şi pământ, ci e nevoie să-l educi în spirit constructiv pe toate tărâmurile. Cu acest sistem de educaţie îi trezeşti săteanului cerinţi noi, îl determini să se ridice la un standard de viaţă mai înălţat. Constatăm o interdependenţă între sănătate, suflet, muncă şi minte.
Prin căminul cultural lucrăm la desăvârşirea acţiunii noastre. El e un factor complex, organizat sub toate raporturile. Căminul e o înfrăţire creştinească, biserică vie transformată în fapte, care ne impun să scăpăm de duşmăniile scandaloase dela sate. Toşi intelectualii satelor vor trebui să-şi facă datoria în mod obligatoriu. Plecând dela satul cultural, ajungem la statul cultural.
Mijloacele puse la dispoziţi de lege sunt şcolile ţărăneşti şi cele superioare. Cu un cuvânt propovăduim o ştiinţăa ctivistă, realistă, românească, o cultură nouă constructivă, creatoare, o pedagogie nouă personalistă, pe teren, menită a creia bazele nouei Românii, ale unei renaşteri naţionale.
Aceste concepţii au fost anunţate de însuşi Suveranul nostru, pe vremea când era prinţ moştenitor, iar datoria noastră este să le traducem în fapte, spre binele neamului şi folosul generaţiilor ce vor urma.
Încheind d. prof. Gusti a mulţumit colaboratorilor săi pentru munca de până acum şi le-a cerut ca şi deacum înainte activitatea lor să fie la fel de bogată.
La sfârşit asistenţa a făcut o caldă manifestaţie M. S. Regelui Carol al II-lea şi d-lui prof. Dim. Gusti.
D. prof. Obreja-Iaşi a citit telegrama expediată Suveranului, cu prilejul constituirii refionalelor serviciului social, la Iaşi.
„Din Iaşiul gânditorilor şi marilor acte trimitem Majestăţii Voastre urarea de glorioasă şi fericită domnie, din partea tuturor conducătorilor organizaţiei serviciului social, din patru ţinuturi: Prut, Nistru, Dunărea de Jos şi Suceava, întruniţi în aula Universităţii Mihăilene, având în frunte pe omul predestinat să ajute la traducerea în fapt a dorinţei Majestăţii Voastre, de a vă şti cu o clipă mai de vreme Regele unui popor de plugari harnici, pricepuţi şi sănătoşi, pe d. ministru Gusti, preşedintele serviciului social, pe d-nii rezidenţi regali Traian Ionaşcu, Constantin Giurăscu, Gheorghe Flondor şi mitropolitul Bucovinei Visarion, pe episcopii Luchian al Romanului, Dionisie al Ismailului, Nifon al Huşului, Tit Dimedrea al Hotinului, Frem dela arhiepiscopia Chişinăului. Vă încredinţăm cu toţii că vom şti să punem toată înţelegerea şi dragostea noastră de ţară şi Rege, pentru ca mâine să ne ştim mai tari şi mai stăpâni acasă la noi.
Nicodim
Mitropolitul Moldovei“
*
La ora 12 jum., a fost un banchet, la palatul administrativ, unde mitropliţii rezidenţii şi ceilalţi invitaţi au rostit cuvântări ocazionale, după care a răspuns d. ministru Gusti.
CAUT SERVITOARE
Fapte diverse…
Inaugurarea activităţii Serviciului Social
Ce s’a făcut şi ce se va mai face
(UNIVERSUL Nr. 57, marţi 28 februarie 1939, p. 7)
Eri dimineaţă, s’a făcut inaugurarea activităţii Serviciului Social pentru ţinuturile Bucegi, Olt şi Marea.
Solemnitatea s’a desfăşurat în localul Fundaţiei culturale regale „Principele Carol“ diin str. Latină.
Au asistat la şedinţa solemnă d-nii: prof. D. Gusti, preşedintele Serviciului Social; Alexianu, rezidentul ţinutului Bucegi; Dinu Simian, rezidentul ţinutului Olt; N. Otescu, rezidentul ţinutului Marea; episcop Grigore Leu al Argeşului; general Dombrovski, primarul Capitalei; dr. Gh. Banu, fost ministru; general Bengliu, inspectorul general al jandarmeriei; general Skeletti, inspectorul general al pregătirii premilitare; general Alimănescu, inspectorul general al muncii de folos obştesc; general Bădulescu, directorul căminelor culturale ostăşeşti; dr. Ştefan Şoimescu, administratorul Casei Şcoalelor; I. Răducanu, rectorul Academiei comerciale, etc.
Erau deasemeni prezenţi toţi directorii şi inspectorii Serviciului Social din judeţele celro trei ţinuturi şi întreg personalul centralei S. S.
Festivitatea s’a început printr’un serviciu divin oficiat de pr. Grigore Popescu, inspector al S. S., în sobor cu alţi preoţi.
BINECUVÂNTAREA BISERICII
P. S. episcop GRIGORE LEU a reamintit cum, la anul 842, în această Duminică s’a instaurat oficial cinstirea sfintelor icoane.
„E o coincidenţă care bucură. Faptul că Serviciul Social îşi începe activitatea în Duminica Ortodoxiei, este o chezăşie că va îndeplini un rost adânc în mijlocul poporului român, aşa cum creştinismul dela 842 încoace a îndeplinit în lumea întreagă.
Biserica binecuvintează această străduinţă a d-lui Gusti şi chiamă cetăţenii ţării să urmeze pe M. S. Regele“.
Expunerea d-lui prof. D. Gusti
D. prof. D. GUSTI a făcut o expunere amănunţită a rostului şi însemnătăţii Serviciului Social. Între altele d-sa a spus:
Luni vom sărbători comemorarea unui an dela promulgarea Constituţiei „Regele Carol II“. Tote căminele culturale vor preamări mâine această zi. Noi, la centrală serbăm în ajun. Cum am fi putut sărbători mai bine această zi, decât chemându-vă să inaugurăm o muncă menită să proslăvească spiritul creştin naţional? Noi sărbătorim Constituţia printr’o activitate de muncă. În Constituţia Nouă găsim un imn al muncii. Noi inaugurăm tocmai un început de muncă, cerută de Constituţia Renaşterii.
Între Constituţie şi Serviciul Social este cea mai strânsă legătură. Ele sunt triumful unei mari gândiri şi a unui mare Rege. Noi sărbătorim azi un act de omagiere a ideilor dela baza nouei Constituţii, pentru că începem o muncă temeinică, cinstită, dezinteresată.
Această caracterizare a Serviciului Social este cea mai justă.
Pentrucă Serviciul Social are şi un istoric, putem comemora obârşia acestei instituţii.
Serviciul Social a moştenit tot tezaurul Casei Culturei Poporului, înfiinţată în 1921 de A. S. Principele Carol, operă zădărnicită de aceaşi oameni cari dădeau asigurări de sprijinire.
În 1921, când era prinţ de Coroană, iată în ce termeni profetici credea majestatea Sa: „Trebue să se ţină seamă de problema culturei poporului, pentrucă împroprietărirea şi votul nu sunt suficiente. Până când destinul mă va chema să am răspunderea conducerii, m’am decis să-mi închin întreaga muncă acestei opere“.
Altă dată spunea: „Am înţeles că, după uriaşa zguduire socială, cea mai serioasă problemă e problema culturii. Fără cultură nu durează nimic. Trebue să desfăşurăm steagul culturii constructive“.
FUNDAŢIA „PRINCIPELE CAROL“, O CREAŢIE A M. S. REGELUI
Iată acum ce spunea Majestatea Sa în 1934, ca Rege, când a venit în acest local, care e al Său:
Când în 1920 mi-a venit gândul de a creia această Fundaţie, am fost minat de ideea că mai era de făcut un pas pentru ridicarea ţării.
Întemeind această Fundaţie am vrut să pătrund cât mai adânc în mijlocul poporului.
Este adevărat că acest gând n’a fost priceput în totdeauna. A fost o luptă grea. Dar am convingerea că sufletul şi tinereţea puse în această operă sunt cea mai bună chezăşie.
Opera Fundaţiei este o operă migăloasă. Prin întărirea cămunului cultural să ajungem la scop: ridicarea individului şi a comunităţii. Valoarea acestor cuvinte regale este aceiaşi şi în 1939. M. S. Regele pune şi astăzi tot sufletul pentru această operă. Deci sărbătorim azi gândul care stă la baza Constituţiei, care e, aceiaş din 1920. Sunt foarte fericit să inaugurăm activitatea Serviciului Social în această zi.
Aceasta e a treia şedinţă de constiturie a S. S. Oricât a fost de majestoasă întrunirea dela Iaşi, şi de istorică cea dela Sibiu, cea de azi e cea mai importantă pentrucă ne adunăm în casa M. S. Regelui şi pentru coincidenţa faptului cu aniversarea Constituţiei.
CULTURA PENTRU ŢĂRANI
Ideologia prinţului Carol lansată în 1921 a fost revoluţionară. Această ideologie, al cărei elev sunt, stă la baza Serviciului Social. Ţăranului îi trebuie cultură. S’a dovedit că n’a ştiut ce să facă cu pământul şi votul obştesc. Prin urmare să-i dăm împroprietărirea culturală şi să ştie cum să trăiască.
Serviciul Social este reforma morală şi culturală a ţării. La fundaţie avem un mare legislator care este realitaea românească. Noi nu dictăm. Ci scultăm, observăm şi ne conformăm. După trebuinţele care se cer, după ele lucrăm. Toată truda M. S. Regelui este ca mizeria în care trăesc ţăranii să dispară. Suntem obligaţi să dăm şi noi ceva sătenilor, cari ne dau totul. Să ne ducem la ei ca fraţi, nu ca reformatori ai civilizaţiei.
Organul de execuţie al întregii acestei uriaşe activităţi e căminul cultural. El ajută, sprijină şi adânceşte. Nu ceilalţi sunt la ordinul căminului, ci căminul e la dispoziţia tuturor.
D. prof. Gusti a dat ample lămuriri asupra activităţii pe care trebue s’o desfăşoare căminul cultural. Apoi a încheiat astfel: Ceeace facem aici e să servim ideologia M. S. Regelui. Noi pentru aceasta trăim.
D. prof. PAPADOPOL-T. Severin, a exprimat d-lui Gusti omagii de recunoştinţă şi devotament, din partea directorilor şi inspectorilor S. S. din cele trei ţinuturi.
Numirea conducătorilor Serviciului Social
După aceasta, d. preşedinte GUSTI a citit numirile ce a făcut în conducerea Serviciului Social pe ţinuturi şi judeţe. Dăm pe cele dela ţinuturi:
Ţinutul Bucegi. preşedinte, Î. P. Patriarh Miron, secondat de d. rezident regal Alexianu; director, d. dr. Gh. Banu; inspector general, d. prof. Victor Papacostea.
Ţinutul Olt: preşedinte, d. rezident Dinu Simian; directori, d. C. Ş. Făgeţe.; inspector general d. D. Tomescu.
Ţinutul Marea: preşedinte d. rezident N. Otescu; director, d. consilier Dimitriu; inspector general, d. prof. Constantinescu-Mirceşti.
Institutul de cercetări sociale petnru Oltenia, a fsot constituit astfel: preşedinte, d. consilier Năvârlie; directori, d. prof. Papadopol-T, Serverin.
Judeţele şi plăşile model alese:
Pentru Bucegi: jud. Argeş, cu plasa Argeş.
Pentru Olt: jud. Romanaţi, cu plasa Ocolul (satul Dioşti)
Pentru Mare: jud. Constanţa, cu plasa Ovidiu.
AJUTOARELE PRIMITE
D. prof. Gusti a ţinut să arate care sunt persoanele care, până acum, au ajutat ala transformarea satelor:
D. director general Gh. Crăciun, un milion lei anual pentru satul tatălui său din jude. Covurlui; d. dr. Simian, 400.000 lei pentru căminul cultural din Făureşti-Vâlcea; păr. rZaberja din Iugoslavia, o mare clădire în com. Prilipeţi-Caraş, pentru căminul cultural; (Comunicându-se în şedinţă că veneratul donator a încetat din viaţă, adunarea s’a ridicat în picioare şi a păstrat un minut de linişte). D-na şi d. dr. Mitulescu au donat un milion de lei pentru căminul din Poenari-Vulpeşti (Ilfob); d. dr. Ştefan Ionescu, un imobil la Câmpina pentru cămin şi d. Emil Socec un imobil la Buturugeni-Ilfov pentru dispensar.
D. Făgeţel a completat seria bunulor români prin: d. general Scărişoreanu, care a dat 300.000 lei pentru căminul din com. Scărişoara; d. D. Burileanu, o casă la Burila Mare; d. Tudor Protopopescu, a învestit 400.000 lei pentru căminul cultural din Slatina; d. Petre Izvoranu un local cu teren la T. Severin şi d. general D. Popescu 120.000 lei, un început pentru căminul dela Cărbuneşti.
D. prof. GUSTI a adresat mulţumiri donatorilor din partea adunării.
TELEGRAMA TRIMISĂ M. S. REGELUI
După ce a mai dat şi alte desluşiri d. prof. D. Gusti, a citit telegrama ce va fi trimisă M. S. Regelui:
„Adunaţi în Bucureşti, la sediul întâei fundaţii culturale a Majestăţii Voastre, unde ne simţim mai aproape şi pătrunşi de gândul încă din 1920 al Majestăţii Voastre de ridicare a ţăranului şi a ţării prin Casa culturii poporului, rezidenţi regali şi spiscopi, precum şi directori şi inspectori ai instituţiei noastre din cele trei ţinuturi: Bucegi, Olt şi marea, după ce am luat împreună hotărîrile trebuincioase pentru cât mai repede şi temeinica schimbare în faptă a prevederilor mântuitoare cuprinse în legea serviciului social, ne îngăduim să vă încredinţăm, Sire, de marea însufleţire şi întregul devotament cu care pornim la lucru, având înaintea ochilor îndemnul şi pilda creatoare a Regelui tuturor Românilor.
Episcop Grigore Leu al Argeşului, rezident regal al ţinutului Bucegi prof. Gh. Alexanu, rezident regal al ţinutului Marea, N. Ottescu, rezident regal al ţinutului Olt, Dinu Dimian.
Preşedintele serviciului social
Ministru D. GUSTI
*
Întrunirea s’a terminat la ora 1 jum. d. a.
BANCHETUL
La ora 2 d. a. a fost un banchet la restaurantul „Splendid Park“.
Primul toast l-a ridicat P. S. episcop Grigore Leu, pentru M.l S. Regele.
Au mai rostit cuvântări d-nii Dinu Simian, rezidentul ţinutului Olt, Alexianu, rezidentul ţinutului Bucegi, dr. Gh. Banu, general Bădulescu, general Bengliu, etc.
A răspuns d. prof. D. Gusti omagiind pe M. S. REgele.
*
Banchetul s’a terminat prin intonarea „Imnului Regal“.
Lasă un răspuns