Muzeul Țăranului împlinește 24 de ani
Miercuri, 5 februarie 2014, Muzeul Țăranului împlinește 24 de ani de la (re)înființare. Cu această ocazie, intrarea în expoziția permanentă și în expozițiile temporare va fi liberă.
În această zi aniversară, Muzeul Național al Țăranului Român își invită publicul la vernisajele a două expoziții și la un concert de muzică de cameră.
Program:
ora 14.00, la vernisajul expoziției Rușii lipoveni din România, la Sala Laolaltă și Școala Satului
ora 17.00, vernisajul expoziției În urma acului. Românii de peste Bug, la Sala Irina Nicolau
ora 19.00, Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română‟, la Studioul Horia Bernea
5 februarie – 27 aprilie 2014, Sala Laolaltă și Școala Satului
Rușii lipoveni din România
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 5 februarie 2014, ora 14.00, la Sala Laolaltă, la vernisajul expozițieiRușii lipoveni din România.
„Lipovean” a fost un termen atribuit, în România, ruşilor ortodocşi de rit vechi. Aceştia se numesc între ei „staroveri” (în traducere: de credinţă veche) sau „starooobreadţî” (în traducere: de rit vechi). După evenimentele din decembrie 1989, s-a impus termenul de „ruşi lipoveni”.
Lipovenii locuiesc, în special, în județul Tulcea, precum și în zona Bugeacului, în preajma orașului Vâlcov, din regiunea Odessa. Mici grupuri de lipoveni trăiesc și în Moldova, inclusiv în Bucovina, dar și în județele Brăila, Constanța și Ialomița.
În expoziţie au fost incluse obiecte având caracter religios, fotografii, port, obiecte folosite la pescuit, dar și lucruri de uz casnic.
Expoziția, deschisă cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înființarea Muzeului, va putea fi vizitată până în ziua de 27 aprilie 2014, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Parteneri: Asociația Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, TVR
5 februarie – 2 martie 2014, Sala Irina Nicolau
ÎN URMA ACULUI. ROMÂNII DE PESTE BUG
Pentru noi, a fost emoționant să aflăm că în Ucraina, dincolo de Bug, trăiau în anii ‘40 – și încă mai viețuiesc – comunități rurale românești. Informația a căpătat materialitate odată cu descoperirea colecției de cusături alcătuită în 1943 de către Anton Golopenția și dăruită, începând din anul 2006, Muzeului nostru, de către Sanda Golopenția. Expoziția ÎN URMA ACULUI propune un discurs vizual, audio și audiovizual despre povestea cusăturilor românești din Donbas.
Războaie, închisori, emigrări, amuțiri, multă răbdare: cusăturile au drumețit, au emigrat, au fost închise. Ștergare, cămăși și păretare au călătorit pe rute lungi, din Donbas, la București, din București, la Ithaca, N.Y., și de acolo la Providence, R.I. în Statele Unite, apoi, din Providence, înapoi, la București. Drumurile s-au înscris în intervalul 1943–2005. Unele dintre cusături au stat în lăzi, cutii sau dulapuri, nebucurând ochii nimănui, timp de mai bine de 50 de ani.
Poate că e timpul să încercăm să scoatem de sub sfielile tăcerii de cultură mereu altfel dominată și mereu îndoindu-se de sine momente, cum a fost cel al cercetării I.R.E.B., în care s-a îndrăznit tinerește întâlnirea cu semeni înstrăinați de multă vreme, dar păstrând încă nume, vorbe și podoabe ale vieții prin care puteau fi contactați și înțeleși. Momente de acest fel luminează nu numai un aspect al trecutului românesc, ci și modul în care se poate vorbi astăzi despre o diversitate românească. (Sanda Golopenția).
ÎN URMA ACULUI. ROMÂNII DE PESTE BUG – expoziție deschisă în sala IRINA NICOLAU, în perioada 5 februarie – 2 martie 2014. Vernisajul va avea loc în ziua de 5 februarie, orele 17.00, cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înființarea Muzeului.
Vineri 7 februarie, la orele 14.00, în expoziție se vor lansa volumele:
Școala sociologică de la București. Publicații, expoziții și proiecte internaționale (număr special, Transilvania 1/2014)
și
Școala sociologică de la București. Contexte, tendințe, crize (număr special Sfera Politicii, mai-iunie 2013)
Vor vorbi: Sanda Golopenția, Vintilă Mihăilescu, Zoltán Rostás, Dumitru Sandu, Radu Vancu și colaboratorii celor două reviste.
5 februarie 2014, ora 19.00, Studioul Horia Bernea
Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA
a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română‟
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 5 februarie 2014, ora 19.00, la Studioul Horia Bernea, la Concertul orchestrei de cameră PHILARMONIA a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română)‟, susținut cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la (re)înființarea Muzeului Țăranului.
Intrarea este liberă.
În program: Preludiu la unison de George Enescu, Pastorale bănățene de Doru Popovici și Trei piese op. 4 nr. 2 pentru orchestră cu coarde, de Constantin Silvestri.
Orchestra de cameră PHILARMONIA a Centrului Tinerimea Română este formată din instrumentiști de excepție, care s-au impus pe scenele din România și din străinătate prin rafinamentul sunetului și calitatea stilistică a repertoriului abordat. Performanțele artistice ale ansamblului au dus la realizarea unor înregistrări cu lucrări de Vivaldi, Corelli, Händel, Mozart, Giuliani, Respighi, precum și creații ale unor compozitori români contemporani. Orchestra PHILARMONIA a fost invitată să susțină concerte la toate edițiile Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, dar și la diferite festivaluri interne și internaționale, în țări precum: Bulgaria, Rusia, Turcia, Grecia, Spania, Cehia, Austria, Germania, Polonia, Italia, Republica Moldova. De asemenea, orchestra a colaborat cu cei mai prestigioși soliști români, dar și cu reputați artiști străini, printre care: Ruggiero Ricci, Victor Pikaisen, Alberto Lysy, Alirio Diaz, Barbara Hendricks și alții.
Violonist cu studii academice la Moscova și la București, Nicolae Iliescu este dirijorul formației PHILARMONIA, iar sub conducerea sa, orchestra de cameră a cunoscut o cariera reverberantă.
1 Comentariu
PESCARU MARIA
februarie 5, 2014 la 7:01 pmSunt de bun augur astfel de initiative şi preocupări pentru valorile materiale, spirituale, instrumentale şi simbolice care constituie echipamentul cultural al poporului nostru, memoria istorică, interioară, afectivă, psihologică a acestuia. Marii creatori au exprimat prin operele lor modul de a gândi, simţi, de a ne raporta la istorie şi la alte culturi, într-un cuvânt, esenţialul condiţiei umane.