ROMÂNIA LA EXPOZIŢIA UNIVERSALĂ DELA NEW-YORK
ROMÂNIA
6 iunie 1939/ NO. 365
O lună dela inaugurarea pavilionului românesc: „Imaginea bogăţiei noastre naţionale”… „Misiunea României, în faţa Istoriei”. D. prof. Dim. Gusti despre opera Majestăţii Sale Regelui Carol II. Buna înţelegere între naţiunile lumii. D. ministru Radu Irimescu despre Renaşterea românească. Statul americanilor, prin ziarul „România”
Se împlineşte, astăzi, o lună dela inaugurarea pavilionului României, din cadrul Expoziţiei internaţionale dela New-York.
De atunci, din ziua de 5 Maiu şi până astăzi, entuziasmul vizitatorilor pentru toate realizările şi manifestările geniului nostru naţional a mers crescând. Dela oficialităţi până la milioanele de oameni, sosiţi din toate părţile lumii, – toţi sunt de acord în a recunoaşte frumuseţea şi înalta semnificaţie pentru cultură şi civilizaţie a pavilionului românesc. Stima şi admiraţia se îndreaptă în primul rând spre Majestatea Sa Regele Carol II, graţie căruia România trăieşte un prestigios ritm constructiv. Regimul de ordine, pusă în serviciul păcii, al „Frontului Renaşterii Naţionale” se bucură peste ocean, de măgulitoare aprecieri ale unanimităţii presei…
Ca şi energia de atâtea ori verificată, a d-lui Dim. Gusti, comisarul general al Pavilionului românesc, ca şi aportul de talent, inteligenţă şi muncă al excelenţilor săi colaboratori.
„IMAGINEA BOGĂŢIEI NOASTRE NAŢIONALE”
Sumare, telegramele n’au înfăţişat toate îndeajuns de amănunţit evenimentele legate de inaugurarea pavilionului nostru. Iată pentru ce credem că astăzi – la împlinirea unei luni dela deschiderea porţilor măreţului pavilion al româniei, – este bine să înfăţişăm faptele şi cuvintele mai esenţiale legate de aceasta inaugurare, care ne-a adus cele mai depline omagii si care a însemnat începutul unei propagande naţionale de mari proporţii si de cea mai buna calitate.
„Imagine a bogaţiei noastre naţionale” – astfel cum l-a calificat d. prof. Dim. Gusti – pavilionul românesc este de o perfectă eleganţă şi sobrietate a liniilor. Cei ami de seamă artişti plastici l-au îmbogăţit cu o serie impunătoare de statui, fresci vitrouri şi ornamentaţii pe mitive româneşti rustice.
Îmbrăcat în luciul marmorei româneşti, având somptuoase coloane de alabastru, – pavilionul este un exemplu de bun gust.
Minunata cupola de sare, sclipind, – boltă de ghiaţă cu milioane de diamante, – reţine atenţia tuturor vizitratorilor.
Opera de mare suflu a străjerilor, oastea albă a tinereţii ţării: standurile înfăţişând înfloritoarea industrie şi agricultură a României sub Domnia Marelui ei Rege; standurile prezentând impunătoarea opera culturală şi artistică a „Fundaţiei Regale” etc., au stârnit un unanim interes.
La inaugurare, au participat cele mai selecte personalităţi din New-York, in frunte cu d. Laguardia, primarul New-York-ului.
„MISIUNEA ROMÂNIEI, ÎN FAŢA ISTORIEI…”
Cu acest prilej, distinsa personalitate a rostit un discurs extrem de interesant şi care subliniază rolul de frunte pe care ni-l atribuie opinia publică a Statelor Unite, în concertul naţiunilor civilizate.
„Poporul american (a subliniat d. Laguardia) înţelege şi apreciază cum se cuvine misiunea României în faţa istoriei”.
Discursul d-lui ministru Dim. Gusti
Luând cuvântul, d. Dim. Gusti, Comisarul general al Pavilionului românesc, a ţinut o substanţială cuvântare.
„Inaugurarea pavilioanelor române în cadrul celei mai mari expoziţii, a spus d-sa, este un eveniment de o importanţă covârşitoare pentru ţara mea, un eveniment la care întreaga Românie ia parte.
Steagul nostru desfăşurat în faţa profilului fascinant a oraşului New-York afirmă prezenţa noastră în rândul numeroaselor naţiuni, cari au raăspuns chemării dvs. de-a expune realizările lor şi de-a manifesta bunele lor voinţe.
Toate aceste naţiuni sunt prezente pentru a dovedi în ciuda neânţelegerilor trecătoare, că omenirea nu este înainte de toate decât soidaritatea popoarelor în spaţiu şi continuitatea culturii lor în timp. Suntem aici – dacă îmi este îngăduit a cita cuvintele nemuritoare ale preşedintelui Abraham Lincoln – „răi faţă de nimeni, binevoitori faţă de toţi cu credinţa în dreptate, aşa cum numai Dumnezeu ne împuterniceşte să înţelegem dreptatea”.CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA CIVILIZAŢIE
Noi, românii, am adus contribuţia noastră la aceasta expoziie mondială din toată inima şi fericiţi fiind că ea este o mărturie a tot ce a contribuit lumea nouă la civilizaţia celei vechi.
Avem o profundă admiraţie pentru idealismul dv. practic în acţiune, idealism realist, ce satisface deopotrivă interesele individuale şi naţionale precu şi aspiraţiile omenirei. Admirăm armonia între cooperarea şi uniunea disciplinată şi iniţiativa ordonată, care la un loc asigură bunăstarea individuală şi prosperitatea comunităţii dv. Admiraăm optimismul dv. nelimitat, încrederea în dv. înşivă şi în ţara dv., din care a răsărit doctrina cunoscută: „manifest destiny”.Ne-am străduit să înfăţişăm în pavilioanele noastre, după planurile arhitecţilor români G. Cantacuzino şi O. Doicescu, imaginea bogăţiei noastre naţionale. O providenţă generoasă ne-a binecuvântat cu grâu şi minereuri, lemn şi petrol, peşte si vânat, livezi şi vii. Cursul Dunării, cel mai lung fluviu al Europei scaldă ogoarele noastre. Din munţi la Marea Neagră, ţara noastră rodeşte din plin. Pentur exploatarea tuturor acestor bogăţii întrebuinţăm cele mai moderne metode americane alături de cele caracteristice nouă. Arhitectura noastră oglindeşte originalitatea şi caracteristica fiecăreia din provinciile noastre. Costumele noastre atât de variate în desen şi culoare, covoarele noastre ţesute la covoare, obiectele lucrate în lemn şi olăria noastră, toate sunt ramuri ale artei noatre româneşti. Jocurile şi muzica populară, teatrul şi literatura, sunt mărturiile unei viezi vechi în tradiţii, totuşi tânără în progresele ei, faţă de tot aşa cum hotarele României de azi nu fac decât să consfinţească unitatea de secole, istorică, biologică, şi culturală a naţiunei noastre.
Opera Regelui Carol II
Pe lângă prezentarea caracteristicilor fizice şi materiale ale României şi viaţa muncitoare a unui popor ale cărui meşteşuguri sunt permanente, vom încerca să vă dăm câteva imagini vii ale vieţii noastre intelectuale şi artistice. Vă vom arăta ce am realizat în artele plastice, grafice şi decorative, în ştiinţă şi în activitatea multiplă şi inovatoare a „Fundaţiilor Regale”. Vă vom înfăţişa metodele pe cari le întrebuinţăm în educarea poporului nostru, instrucţia tineretului nostru şi reorganizarea vieţii săteşti pe baze mai înalte, realizari ce dovedesc efortulrile entuziaste şi perseverente ale Suveranului meu, Regele Carol al II-lea, al Cărui interes profund în tot ce priveşte Statele Unite datează dela vizitarea acestei ţări, acum douăzeci de ani şi este viu exprimată prin ceeace expunem aici.
BUNA ÎNTELEGERE ÎNTRE NAŢIUNILE LUMII
Înainte de-a deschide porţile, să-mi fie îngăduit să exprim cele mai calde mulţumiri d-lui Grover Whalen, preşedintele Expoziţiei şi d-lui J. Flynn, comisarul general al guvernului american, pentru nepreţuita lor colaborare şi asistenţă. Vă spun bun venit şi sper că veţi găsi în pavilioanele noastre dovezi abundente de strădania noastră, a unei naţiuni ce îşi îndeplineşte destinul ei istoric în Sud-Estul european, contribuind din toată inima la succesul acestei manifestări închinate memorie veşnice a lui Geroge Washington şi pentru propăşirea progresului şi bunei înţelegeri între naţiunile lumii.”
Cuvântarea d-lui ministru Radu Irimescu, trimis extraordinar la Washington
Ministrul României la Washington s’a adresat publiclului american cu următoarele cuvinte:
„În acest moment memorabil, mă adresez publicului american cu profundă recunoştinţă şi mândrie, – recunoştinţă faţă de cei ce au organizat Expoziţia din New- York, cari au întins o mână atât de ospitalieră fiecărei Naţiuni dându-i această această unică posibilitate de a se manifesta în cadrul civilizaţiei lor proprii; mândrie de a avea prilejul să reprezint România în Statele Unite ale Americei, într’un moment când ea este chemată să se exprime prin geniul său în faţa marelui popor american.
Sunt ferm convins că în aceste momente grave pentru întreaga familie a Naţiunilor, este mai necesar ca ori când şi o datorie chiar, să ne cunoaştem mai bine.
Oricât de departe ne-ar fi aşezat soarta unul de altul, evenimente au arătat că spaţiul dispare şi că atentţiunea lumii întregi se poate repede concentra asupra celor mai neaşteptate puncte de pe glob.
În multe privinţi, Naţiunile sunt ca şi oamenii, aparenţele înşeală de multe ori, iar concluziuni trase în pripă împiedică relaţiuni cari s’ar putea stabili şi dezvolta pentru binele comun.RESPECTUL RECIPROC
Întrunindu-ne pe toţi laolaltă sub deviza plină de speranţe şi de promisiuni a „Lumei de mâine”, Expoziţia din New-York este chemată că creeze o mai bună înţelegere, toleranţă şi mai ales respect reciproc între Naţiuni.
Acest gând a mânat România să participe la Expoziţia din New-York pentru a da expresiune realizărilor sale, în acest strălucit spectacol. Nu este vorba de o faţadă aurită pentru această ocaziune, ci de expresiunea adevărată a Ţării mele de astăzi ce palpită cu viaţă nouă şi promisiuni de viitor.
Defecte poate să avem, toţi le au, dorinţa noastră este însă să cunoaşteţi şi să ne recunoaşteţi cinstitele noastre eforturi.
Veţi găsi că România este veche din punct de vedere cultural şi istoric, dar tânără în dorinţa ei de a glădi şi a crea viitorul său într’o „lume de mâine” mai bună şi mai sigură.SUVERANUL ÎN FRUNTEA RENAŞTERII ROMÂNEŞTI
Acel ce se identifică aşa de complect cu nevoile şi aspiraţiile supuşilor săi încât a devenit dinamicul lor simbol, Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, se află în fruntea Renaşterei Româneşti.
Regele nostru a reuşit în ciuda unor greutăţi de neânvins, să clădească un nou edificiu al Statului, să nască noui speranţe, viaţă nouă şi mulţumire pentru 20 de milioane de oameni.
Sinteza României lui Carol al II-lea, care pe drept se poate numi „România de mâine”, fiindcă ea este dedicată tineretului, este reprezentată înăuntrul pavilioanelor din Expoziţia din New-York.
Adresez un apel publicului american să ne judece acuma impoarţial, el însuşi, ştiind că a manifestat totdeauna admiraţiune pentru munca grea şi creatoare”.
Americanii salută poporul românesc prin ziarul „România”
A urmat o seamă de impunătoare manifestări, cari au subliniat şi mai mult amiciţia şi admiraţia Statelor Unite pentru România.
Concertul dat de Geroge Enescu în sala de muzică a Expoziţiei a fost ascultat de milioane de americani; la sărbătoarea de 10 Maiu, ziua cuceririi Independenţei noastre, au defilat prin faţa pavilionului românesc sute de membri ai Legiunii americane (cu această ocazie, corul americanilor a cântat Imnul Regal românesc, tradus în eneglezeşte); zilnic, melodiile ţâşnite din arcuşul fermecat al lui Grigoraş Dinicu au format încântarea sutelor de mii de vizitatori…
Un fapt de o deosebită importanţă a însemnat frumoasa scrisoare, pe care d. Laguardia, primarul New-York-ului, a trimis-o d-lui Cezar Petrescu, directorul ziarului nostru.
Este, de fapt, unn preafrumos mesaj fraternel al poporului american, pentru România.
„Aveţi (accentua d. Laguardia) motive să fiţi mândri de pavilionul României”, – reliefând, odată mai mult, extraordinara biruinţă a noastră peste Ocean. O biruinţă, care aşează într’o lumină de apoteoză Domnia Regelui Carol II şi înfăptuirile excepţionale ale acestei Domnii.
Pe aceeasi tema, din „Universul” (1939):
- Catre inaugurarea “uriasei” si “formidabilei” Expozitii Universale de la New York (1939)
- Gusti – invitatul mamei presedintelui Roosevelt
- Vizita lui Gusti la coloniile romanesti din Statele Unite
- New York 1939: “Constructia lumii de maine”
- “Ziua Romaniei” la Expozitia Universala de la New York (1939)
*
Contributie stiintifica:
Lasă un răspuns