Amânarea celui de-al XIV Congres Internaţional de Sociologie dela Bucureşti
Romania, 20. VIII. 1939, no. 449
In Aprilie 1940 vor lua parte la congresul internaţional din Capitala ţării noastre peste 200 de eminenţi sociologi din toate ţările lumii
Al XIV-lea Congres Internaţional de Sociologie, care urma să aibă loc la 29 August a.c. la Bucureşti, s’a amânat pentru Aprilie 1940, după consfătuirile telegrafice între d.prof. René Munier, Preşedintele Insitutului Internaţional de Sociologie şi d.prof. D. Gusti, Preşedintele Congresului. Hotărîrea aceasta a fost determinată de cererea unui însemnat număr de participanţi, împiedicaţi să ia parte la desbaterile Congresului, de actuala situaţie internaţională, precum şi de dorinţa de a vedea întruniţi la Bucureşti pe toţi cei 207 sociologi de seamă în cele 22 de ţări participante. Congresul acesta, de o însemnătate foarte mare pentru ţările Europei răsăritene, dă prilejul ca, pentru întâia dataă dela înfiinţarea Institutului Internaţional de Sociologie (1893), sociologii să se întâlnească într’o altă capitală decât acelea din Europa de Apus, congresele anterioare ţinându-se la: Paris, Londra, Bruxelles, Roma, Berlin.
E o mare cinste deci pentru ţara noastră ca primul congres de felul acesta care se ţine în Europa Centrală şi Răsăriteană, să aibă loc la Bucureşti.
Cu toate că delegaţiile mai multor ţări din Occident au solicitat, cu insitenţă, onoarea de a găzdui Congresul, au fost aleşi, până la urmă, cu unanimitate şi cu asentimentul chiar al acestor delegaţii, Bucureştii, şi s’a proclamat, cu aceeaşi unanimitate de către membrii Congresului Internaţional de Sociologie din Paris 1937, d. profesor Dimitrie Gusti ca preşedinte al Congresului dela Bucureşti.
Comitetul de organizare al Congresului
Insitutul de Cercetări Sociale al României, de sub preşedenţia activă a M.S. Regelui, printr’un comitet de organizare alcătuit din d-nii: prof. dr. N.Minovici; Al. Costin, consilier la Inalta Curte de Casaţie şi secretarul general al Insitutului; Mircea Vulcănescu, Traian Herseni; H.H.Stahl; Anton Galopenţia; dr. D.C. Georgescu, secretară generală a Congresului fiind d-na Christina Galitzi-Brătescu.
Cei 207 sociologi cari şi-au trimis adeziunea, reprezintă, în afară de toate ţările Europene, Statele Unite, Argentina, Brazilia, Chili, China, India, Iranul, Japonia, Mexicul şi Venezuela.
Delegaţii streini
Printre aceşti eminenţi sociologi, relevăm – pe lângă d. prof. René Maunier dela Facultatea de Drept din Paris – pe d. prof. Joseph Barthélémy, preşedintele Academiei franceze de Ştiinţe Morale şi Politice; prof. Corrado Gini din Italia, vicepreşedintele Societăţii Italiene de Sociologie; prof. Maurice Halbwachs dela Sorbona; prof. Gunzburg din Belgia; d-nii profesori G. Jacquemyns, G. Smets, D. Warnotte de la Institutul Solvaz din Bruxelles; profesorii Ipsen şi Freye, în jurul cărora se grupează Şcoala de Sociologie Rurală a Germaniei; prof. E. Dékany, preşedintele Societăţii de Sociologie din Ungaria; prof. I. Molloff, decanul Facultăţii Agronomice din Sofia; profesorii W. J. Rose şi Arthur Gedes din Anglia; prof. Tassitch, preşedintele Societăţii Iugoslave de Sociologie – şi mulţi alţi distinşi cercetători, de reputaţie mondială.
Din cine se compune delegaţia română
Delegaţia română se compune din 120 de membri, printre cari se numără d-nii: prof. N. Iorga; prof. Andrei Rădulescu, preşedintele Inaltei Curţi de Casaţie; prof. C. Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei Române; d-nii miniştri: prof. P. Andrei, prof. M. Ralea, prof. N. Cornăţeanu; d-nii profesori: I. Răducanu, rectorul Academiei de Inalte Studii Comerciale şi Industriale; C. Stoicescu, rectorul Universităţii din Bucureşti; Iuliu Moldovan, preşedintele „Astrei“; C. Narly; T. Brăileanu, C. Sudeţeanu, E. Speranţa, V. Madgearu, Ştefănescu-Goangă, M. Manoilescu, dr. Prhon, M. Djuvara, O. Onicescu; d-nii: dr. Gh. Banu, dr. S. Manuilă, prof Ştirbu, precum şi alte presonalităţi.
Numeroasele comunicări străine şi româneşti, primite până în prezent, se află sub tipar, primele trei volume urmând să fie puse în vitrina librăriilor peste câteva zile – şi trimise tuturor participanţilor, împreună cu un bogat material documentar asupra României şi asupra activităţii ştiinţifice a Insitutului de Cercetări Sociale.
Programul Congresului
Programul Congresului cuprinde temele esenţiale ale Sociologiei şi îndeosebi: Statul, Oraşul, Raporturile dintre acestea, Grupurile Sociale, Metodologie, etc. Pe lângă aceste preocupări, se va discuta Metogologia Sociologică şi Cercetările Monografice, cum şi rolul Institutelor de Cercetări Sociale şi Invăţământului Ştiinţelor Sociale.
Intreg acest program rămâne neschimbat pentru noua dată a Congresului, ca şi toate celelalte manifestări ştiinţifice româneşti organizate cu acest prilej şi anume: Expoziţia Sociologică, Expolizia Cărţii Sociologice, ca şi contribuţia românească la problema Bibliografiei Internaţionale de Sociologie. Din acest punct de vedere, Congresul dela Bucureşti se deosebeşte de toate celelalte, prin aceea că atinge toate chestiunile esenţiale ale Sociologiei, fapt care explică şi numărul mare al înscrierilor, neatins până azi de nici un alt congres.
Congresul Internaţional de Sociologie şi Serviciul Social
După încheerea discuţiilor Congresului, va urma o verificare pe teren a problemelor desbătute teoretic, în cadrul unei Excursii ştiinţifice la Dioşti (Romanaţi), care să pună în relief Serviciul Social. Cu prilejul inaugurării satului-model Dioşti, reclădit în urma dorinţei M.S. Regelui; şi la Făgăraş, sediul Şcoalei superioare ţărăneşti, unde se vor înfăţişa problemele de Sociologie Comparată şi Regională; iar la Drăguş, modul de realizare al unei Monografii Sociologice de sat.
Odată cu Congresul, Institutul de Cecetări Sociale al României va prezenta o serie de lucrări tipărite, dintre care cităm: mongrafiile satelor Nerej, Drăguş şi Clopotiva, îngrijite de d-nii: H.H. Stahl, Train Herseni, şi I. Conea; volumele intitulate: „Starea de azi a satului românesc“, care prezintă rezultatele cercetărilor întreprinse de Echipele Regale Studenţeşti în campania din vara 1938, asupra problemelor sanitare, economice şi culturale a 50 de sate, volume îngrijite de d-nii: A. Galopenţia şi dr. D. C. Georgescu. A mai fost pregătit, sub conducerea d-lui Tr. Herseni, un volum de planuri de lucru pentru cercetări monografice şi o bibliografie a satului românesc, alcătuită de d-nii: N. Georgescu-Tistu şi T. Ludu.
In vederea Congresului, Arhiva pentru ştiinţa şi Reforma Socială, publicaţie care a intrat în al XVI-lea an de apariţie, a fost tranformată în „Archives de Scociologie Roumaine“. şi urmează să fie redactată de acum încolo, în limba franceză, spre a satisface dorinţa stăruitoare a multor cecuri ştiinţifice străine, care cer crearea unui organ care să facă cu putinţă cunoaşterea sistematică şi continuă a lucrărilor sociologice din România.
+
Pe aceeasi tema:
Lasă un răspuns