ANTON GOLOPENȚIA – MEMBRU POST MORTEM AL ACADEMIEI ROMÂNE

O   SĂRBĂTOARE A SOCIOLOGIEI ROMÂNE

Alegerea sociologului și statisticianului

ANTON GOLOPENȚIA

MEMBRU POST MORTEM AL ACADEMIEI ROMÂNE

Vineri, 30 iunie 2017, membrii Academiei Române s-au reunit în Adunare generală pentru alegerea de noi membri.

Societatea Sociologilor din Romania are marea  bucurie de a anunta ca marele sociolog si statistician ANTON GOLOPENTIA (1909-1951) a fost ales ca Membru Post-Mortem al Academiei Romane in sesiunea ei din 30 iunie 2017.

Propunerea pentru alegerea lui Anton Golopentia a fost facuta de Acad. Mihail M. CERNEA la 8 Octombrie 2016. Votul Adunarii Generale pentru alegerea lui Anton Golopentia a fost acordat in unanimitate.

Memoriul Acad. Mihail M. Cernea in sprijinul alegerii, prezentat in Adunarea Generala din 30 Iunie 2017 (versiune rezumata), este publicat mai jos. Versiunea integrala a Memoriului va fii publicata in Revista Româna de Sociologie si in Analele Academiei Romane, volumul XXVIII, 2017. 

Memoriu 

(Rezumat)

Propunerea Acad. Mihail M. Cernea de a alege pe sociologul si statisticianul Anton Golopenţia ca Membru Post-Mortem al Academiei Romane

Date biografice esențiale:

Anton Golopenția s-a născut la 12 Mai, 1909, comuna Prigor, jud Caras-Severin. A urmat scoala si liceul în Banat, Facultatea de Drept a Universitatii București, (1928-1930). Obține a doua licență, în filozofie, iunie 1933). Câstigă două burse succesive [Rockefeller] (1933-1935).

Prima sa participare la o cercetare sociologică monografică (1931) fost în satul Cornova, Basarabia. Remarcandu-se imediat, Dimitrie Gusti il numeste seful sau de Cabinet la Ministerul Instrucțiunii. Obtine Doctoratul in sociologie în Germania cu teza: Informarea conducerii statului și sociologia tradițională. Revine în România (1936).

Intre 1937-1940 este Director la Institutul Social Român (I. S. R.) iar in 1938 organizează și conduce prima cercetare a Scolii nu pe un singur sat, ci simultan pe un esantion de 60 sate, echivalentul unei revolutii metodologice în istoria Scolii sociologice dela Bucuresti.. Lucrarea rezultată este („60 de sate“, 1939).

In 1940, Anton Golopenția incepe a doua sa carieră ca statistician recunoscut, ca director al Oficiului de Studii la Institutul Central de Statistică al Romaniei (1940-1947). De aici conduce cercetarile care vor produce lucrarea „Românii de la est de Bug“ (ce va fi publicată pentru prima oară doar în 2006, recuperate, ca și alte lucrări, de Sanda Golopenția). Din August 1947 este Director General al Institutului Central de Statistică, unde conduce si publică în 1948 primul Recensământ post-belic general de populație și agricol al României, lucrare fundamentala care ne serveste si acum drept baza pentru a măsura progresul Romaniei postbelică până astazi.

La 16 ianuarie 1950 Golopenția este ridicat din sala de lectura a Academiei Române (fără mandat de arestare) de agenții securității și întemnițat. Anton Golopentia se stinge în spitalul închisorii Văcărești.

Contribuţiile originale ale lui Anton Golopenţia la istoria si progresul sociologiei din România, sunt de ordin teoretic, metodologic, şi meta-sociologic.

Numesc mai jos numai 6 din principlalele sale contributii:

1. Introducerea statisticii în sociologia românească bazată până atunci pe metoda studiilor de caz, monografic-comprehensive, de unitaţi sociale singulare.

2. Legitimarea epistemologica a monografiei sumare ca metodă modernă, permițând  cuantificări si ridicarea enormă a productivității cercetărilor sociologice. Teoretic și metodologic, prin paradigma “monografiei sumare” Golopenția a pus între paranteze întreaga paradigmă Gustiană a monografiei pe ‘cadre’ și ‘manifestări’

3. Promovarea studiului comparativ si simultan pe comunităţi rurale selecţionate zonal

4. Introducerea monografilor de zonă (e.g., Plasa Dâmbovnic)

5. Argumentarea functiei practice a sociologiei ca stiintă necesară statului pentru exercitarea administrării teritoriului şi elaborarea politicii/ măsurilor de stat.

6. Examinarea conditiilor epistemologice ale prognozei sociologice, cu referire specială la temele de cercetare asupra  comportamentului social.

Rezultatul cel mai remarcabil: în anul de apogeu 1938, cei peste 800 studenți echipieri ai “Școlii” lui Gusti au produs numai “monografii sumare”, procesabile statistic, de tipul propus de Golopenţia: inovația lui Anton Golopentia izbândise.

Datorăm Doamnei Prof. Dr. Sanda Golopentia reconstituirea și publicarea,  între  anii 2000-2015, sub minuțioasa ei ingrijire editorială, a  10 (zece) volume cu opera și corespondența lui Anton Golopenția, antume și postume, totalizând 6,900 pagini. Alte 4 (patru) volume, (2000) pagini sunt în lucru.

Cu admiratie personala profunda pentru marele om de stiinta si monument de moralitate care a fost Anton Golopentia, si pe temeiul nepieritor al contributiei sale la istoria si progresul sociologiei si statisticii in Romania, propun alegerea lui Anton Golopentia ca Membru Post Mortem al Academiei Romane. 

Acad. Mihail  M. CERNEA

8 octombrie 2016/ 23 iunie, 2017

Vă recomandăm și:

• Arhiva de texte de Anton Golopenția de pe siteul CooperativaG
• Întâlnirea cu Anton Golopenția
• O rapsodie epistolara a interbelicului romanesc (I)
• Singur cu satul care moare: H.H. Stahl. O rapsodie epistolara a interbelicului romanesc (II)
• Corespondenta cu Mihai Pop si Victor-Radulescu Pogoneanu. La incheierea Rapsodiei Epistolare (III)
• Introducere la Rapsodia Epistolara (vol. I). Ce este si cum se face istoria epistolara?
• Fermentul unei generatii. Corespondenta lui Anton Golopentia
• Arhiva de pe SOCIOLBUC cu texte scrise de Anton Golopenția