ARTA ROMANEASCA IN AMERICA
De Al. Badauta
ROMANIA, No.394, 5.VI.1939
Ca si la Expozitia din Paris, d.profesor Gusti a inteles sa foloseasca arta, drept mijloc prim spre a exprima – si in Pavilioanele Romaniei de la New York – realitatile dela noi si orice realizare autohtona, susceptibile sa intereseze publicul american.
Urmand acestei conceptii, d. profesor Gusti s-a straduit sa asocieze reusitei paritciparii noastre, o cat mai numeroasa si verificata colaborare artisitica: incepand cu arhitectura Pavilioanelor, in care fiecare detaliu a fost examinat indelung, si terminand cu obiectele de arta cuprinse in ele, Comisariatul general al participarii romanesti a nazuit continuu,sa integreze totul acestei superioare preocupari de arta.
Astfel, in “Pavilionul oficial”, integral imbracat in placi de marmora, pe care d. arhitect G.M. Cantacuzino a cizelat vechi motive decorative romanesti, s-au asezat, pe ambele laturi care dau pe frumoasa “Alee a fantanilor”, doua impresionante lucrari plastice: deoparte, “Romania – ca tara de cultura”, bronz alegoric de mari dimensiuni, datorite d-lui O Han; de alta, “Munca romaneasca” de C. Medrea, grup de proportii neobisnuite infatisand principalele forme ale creatiei autohtone.
In interior, dominand sala principala a Pavilionului, vizitatorul intalneste “Coloana Regalitatii romanesti”, un bloc de marmora elina, in care dalta inspirata a d-nei Milita Patrascu a sculptat, alaturi, efigile chipurilor deopotriva regale si umane, a M.S Regelui si Marelui Voevod. Coloane se proiecteaza pe “Harta plastica a Romaniei” alcatuita de sculptorul Mac Constantinescu in care, toate valorile sau avutiile tarii sunt reprezentate prin simbolurile lor firesti: harta este animata printr-un ingenios sistem de lumini, astfel incat vizitatorul poate percepe, dintr-o data siin toata diversitatea ei, intreaga gama de posibilitati si de bogatii ale Romaniei. Restul salii, cuprinzand prezentarea amanuntita a tuturor elementelor grupate pe harta, cum si organizarea stiintifica, prin institute, a vietii omenesti contemporane, este realizata de un grup de artisti, dupa schitele si privegherea atenta a d-lui P.Grant, prin procede tehnice extrem de originale.
In fundul scarei principale, care duce spre sectiunea culturala si a Asezamintelor patronate de M.S. Regele se afla o “Romanie” in bronz argintat, sculptata de d.Jalea; iar, pe ambele laturi ale scarei, scene din viata de sat, deopotriva sub raport pitoresc cat creator, culese de penelul ingenuu al d-rei Lena Constante. Sectiunea culturala cuprinde in primul rand un panou urias, cea mai mare panza picatata vreodata de un artist roman; in acelasi timp, ultima lucrare a regretatului Teodorescu Sion. Consacrat diferitelor forme de actiune la sat ale “Serviciului Social”, panoul impresioneaza, nu numai prin dimensiunea si prin calitatea sa picturala, cat si prin spiritul nou in care este realizat: maniera si coloritul vechei ceramici taranesti.
Sectiunea culturala a “Pavilionului oficial” este intregita, pe langa dioramele d-lui Traian Cornescu (o vasta imagine plastica a mijloacelor de educatie sateasca), de numeroase alte lucrari de arta, printre cari: bassorelieful “M.S.Regelui printre tarani” de Onifrei; panourile infatisand “Satul model” si “Caminul Cultural” de G.M. Cantacuzino (desavarsite documentar si ca realizare artistica); acele ale “Activitatii Fundatiilor Regale” de Demetrescu – Dem; o interesanta lucrare pe alabastru colorat de Al.Mazilescu si indeosebi, una dintre cele mai puternice reprezentari din Pavilion: principalele scene ale vietii noastre istorice, batuta in arama de sculptorul Mac Constantinescu.
Pe aceeasi linie de arta trebuiesc considerate, deasemeni o serie de realizari tehnice, cum bunaoara: coloanele de alabastru gravat, luminate prin transparenta si, mai cu seama, plafonu de sare al Pavilionului pregatit de C.A.M ale carui desenuri naturale, asemeni acelora ale marmorei care imbraca Pavilionul sunt de o tulburatoare si o expresiva frumusete.
Acelas sustinut efort artistic, d. profesor Gusti a urmarit sa-l realizeze cu sprijinul d-lui arh. O. Doicescu, in construirea si organizarea interioarelor “Casei Romanesti”. Fiecare detaliu afost vazut indeaproape, anume ca sa faca vii impresii si sa dea, cat mai direct, vizitatorilor Expozitiei marile posibilitati pe care le ofera decoratiei contemporane, arta populara romaneasca.
In acest sens, d. O. Doicescu a desenat, prelucrand modele taranesti, nu numai intreaga mobila a Pavilionului, dar si motivele covoarelor, veghind ca totul sa creeze un ansamblu cat mai adanc si sugestiv romanesc. In aceasta grija, d-sa a fost ajutat de urmatorii artisti: d-na Nora Steriade (mozaicuri), d-na Olga Greceanu si d. Stiuberi (panoul istoric: Intrarea lui Mihai Viteazu in Alba Iulia), d-na Magda Iorga, d.Demian si sotii Jiquide (panouri decorative), d. Al.Mazilescu (pictura pe sticla si “Friza Istoriei si Artei romanesti”), d. Stefan Constantinescu (un vast panou decorativ “Frumuseti specifice romanesti”), d. Paul Mirucovici (decoratia sectiei economice), d-nii. Onofrei, Borgo-Prund, s.a. Pe acelas plan de arta, trebuie considerat sprijinul dat,- straduintelor d-lui prof Gusti – de d-nele Aretia Tatarescu, sub al carei control s-au realizat cele mai mari covoare taranesti tesute vreodata in tara noastra, d-nele Alimasanu, Neamtu, Duca, Ghiata, in colectarea sau procurarea celor mai frumoase obiecte de arta taraneasca.
Daca in Pavilionul oficial preocuparea era mai mult pentru arta in genere sau pentru ea in raport cu sensibilizarea unor realitati ale noastre – decat pentru arta ca expresie a unor forme specifice, – in “Casa romaneasca” s-a tins, mai degraba, catre o afirmare a masurei in care, utilizand motive puternic romanesti, artistul putea aduce o contributie originala, nu numai ca efect decorativ, ci si in rezolvarea noua, a unei intregi serii de preocupari utilitariste.
“Casa romaneasca” a starnit admiratia presei americane, alaturi devaloarea artistica in sine, tocmai prin “caracterul romanesc” al tuturor interioarelor, obiectelor si reprezentarilor din care ea a fost alcatuita : multe din solutiile plastice gasite pentru cutare sau cutare problema, ca si linia ori detaliile arhitecturei Pavilioanelor noastre, vor fi, cred, intalnite mai tarziu, in lucrarile specialistilor si creatorilor de peste Ocean.
Este rasplata cea mai de seama pe care Inaltul sprijin al M.S Regelui, urmat de straduintele d-lui profesor Gusti si ale colaboratorilor sai, o putea culege si, cert, una din dovezile indicutabilei contributii pe care Romania a adus-o la New York, civilizatiei si ideii de progres universal.
***
Vezi si:
Pe aceeasi tema, din “Universul” (1939):
- Catre inaugurarea “uriasei” si “formidabilei” Expozitii Universale de la New York (1939)
- Gusti – invitatul mamei presedintelui Roosevelt
- Vizita lui Gusti la coloniile romanesti din Statele Unite
- New York 1939: “Constructia lumii de maine”
- “Ziua Romaniei” la Expozitia Universala de la New York (1939)
*
Contributie stiintifica:
Lasă un răspuns