sursa imagine: http://www.invisiblethemepark.com/2013/02/new-york-worlds-fair-1939-perisphere-cutaway/
Info box: Extrase din cotidianul Universul din perioada 5 martie-24 aprilie 1939; se apropie inaugurarea Expozitiei Universale de la New York, unde Romania a avut un stand pregatit de D. Gusti. Acesta efectueaza, de altfel, o vizita preliminara in SUA, redata mai jos, unde atinge si problema raporturilor economice dintre americani si romani.
ULTIMA ORĂ
ULTIME INFORMAŢII
(UNIVERSUL Nr. 62, duminică 5 martie 1939, p. 13)
(…)
D. prof. Dimitrie Gusti, preşedintele Serviciului Social şi comisar general al pavilionului României dela expoziţia din New-York, a plecat aseară la Paris de unde, peste câteva zile va pleca la New-York.
Vine noua navă „Mircea“!…
Dacă M. S. Regele Carol ar dori să viziteze expoziţia dela New-York, America ar trimite un vapor special
(UNIVERSUL Nr. 88, vineri 31 martie 1939, p. 9)
New-York, 28 (Rador). – D. prof. Dim. Gusti, comisarul general al pavilionului României din Expoziţia Universală dela New-York, a fost sărbătorit Marţi de comisarul Expoziţiei americane.
La banchetul oferit cu acest prilej, a luat cuvântul d. Grober-Whalen, preşedintele Expoziţiei. El a exprimat cea mai vie recunoştinţă pentru înaltul interes pe care M. S. Regele Carol II l-a acordat Expoziţiei şi participării României la această manfiestare.
El a declarat că America ar trimite un vapor special, dacă ar şti că M. S. Regele ar dori să viziteze New Yorkul cu prilejul Expoziţiei. Răspunzând, d. prof. Gusti a mulţumit preşedintelui Expoziţiei şi a arătat că participarea României înfăţişează progresul realizat şi imaginea ţării celei noi, aşa cum a clădit-o M. S. Regele Carol II.
Cum se prezintă meseriaşii români la expoziţia din New-York
(UNIVERSUL Nr. 94, joi 6 aprilie 1939, p. 9)
Teodor Costescu
Zilele acestea au părăsit ţara ultimele transporturi cu obiecte destinate standurilor din secţiunea „Meşteşugurile Româneşti“ din „Casa Românească“ dela New-York. Participă numai cele bresle meşteşugăreşti care pot demonstra prin arta şi tehnica lor un specific românesc, iar obiectele prin număru lor redus, să fie o sinteză cât mai expresivă a capacităţii artizanală de care trebue să dea dovadă azi meşteşugarul român.
Un şah şi figuri interesante lucrate de meşterii strungari români în chihlimbarul românesc va fi o piesă de deosebită atracţie. Se ştie că acest chihlimbar românesc, numit de geologi „Romanit“, se găseşte în zăcăminte importante în jud. Buzău şi se prezintă din toate punctele de vedere superior chihlimbarului din Prusia orientală.
În vitrina cu instrumente muzicale, meseriaşii constructori români expun pe lângă instrumentele cunoscute, câteva bucăţi specifice, dintre care naiul, acel faimos şi atât de simplu instrument muzical care s’a perpetuat din arhaica muzică a vestiţilor lăutari români de odinioară. Olăria şi ceramica românească este reprezentată cu câteva piese a căror ornamentică este inspirată din isvoarele atât de bogate în arta decorativă primitivă a poporului român.
Stema României, modelată cu o deosebită dexteritate tehnică în fer forjat şi în dimensiuni mari, va da dovada capacităţii ferarului român. Cojocarii vor expune în vitrina lor câteva exemplare culese din Banat, Ardeal, Bucovina şi Argeş.
Cizelarii în argint şi maiştrii argintari s’au întrecut în a prezenta obiecte bisericeşti de o rară frumuseţe, unele adevărate capodepere.
O serie de cărţi artistice legate printre care o ediţie „Ferdinand I“ în piele, email şi pietre scumpe şi o „Românie“ în marochin şi decupaje în lemn şi nichel, sculptură şi tâmplărie artistică, broderie şi ceaprazărie, fotografia de artă, etc. completează iscusinţa meşteşugurilor româneşti la Expoziţia mondială dela New-York, care se anunţă sub auspicii deosebit de fericite, spre binele meseriaşului român şi spre lauda ţării noastre.
Cum se va face inaugurarea expoziţiei universale dela New-York
(UNIVERSUL Nr. 102, luni 17 aprilie 1939, p. 7)
Mai sunt numai două săptămâni până la deschiderea expoziţiei universale de la New York. Milioane de oameni de pretutindeni şi cu deosebire din America, aştepată cu nerăbdare inaugurarea uriaşei şi formidabilei expoziţii. Situaţia oarecum turbure din Europa a dovedit că nu stinghereşte cu nimic mersul ultimelor lucrări şi nu reduce din interesul ce a stârnit universala demonstraţie de peste Ocean. Deschiderea expoziţiei se va face în codiţiuni tehnice şi de fast, uluitoare. În această privinţă, Buletinul oficial al expoziţiei furnizează informaţii de mare importanţă.
În cursul nopţii de 30 Aprilie, când expoziţia îşi va deschide porţile, forţa necesară pentru luminiatul lămpilor de putere meteorică şi pentru emiterea seuntelor asemănătoare acelora de clopote, va fi procurată de razele cosmice ale spaţiului interplanetar, unite. Aceste efecte luminos-sonore care se vor intitula „Steaua Trylon“ şi „Vocea Perisfer“ vor marca începutul iluminaţiei oficiale a expoziţiei. Va fi deci un moment extraordinar din cursul unei zile de pompă şi fast, marcată în special printr’un discurs al preşedintelui Statelor Unite, d. Roosevelt, care va fi înconjurat de drapelele a 62 ţări particpante la expoziţie, şi pirn prezenţa în portul oraşului New York a flote U. S. A., compusă din 150 bastimente de război, cu un echipaj de 50.000 oameni.
În momentul când razele vor pătrunde în această cutie, ele vor provoca o descărcare electrică, ce va fi captată de un amplificator şi transmisă prin fire special instalate, din Planetarium până la Trylon şi la Perisfer. Aceste sunete vor lucra în mod automat asupra lămpilor aşezate în vârful Trylonului şi asupra unui sistem sonor instalat în Perisfer. Lămpile, în număr de 24, sunt de o putere luminoasă fără precedent, având o atmosferă, când sunt încălzite de 7000 grade centigrade, mai mare decât cea a soarelui.
Vor fi 10 aştri luminoşi, primuii 9 producând o lumină egală cu aceia a 18.000 de lămpi de 100 wts., aprinse odată. Al zecelea astru va produce echivalentul de al un milion de lămpi de această putere, ceia ce ar fi suficient petnru a transforma noaptea în ziuă. În acelaş timp razele cosmice lucrând asupra unui mecanism special, lovesc o coardă de pian lungă de 6 picioare, provocând o vibraţie sonoră care va fi amplasată în imensa sferă. Acest sunet, care va putea fi auzit până la o distanţă de 20 mile, poate fi comparat cu acela al unui clopot cu un diametru de 30 picioare.
Fiecare strălucire luminoasă şi fiecare sunt de clopot va fi semnalul iluminării expoziţiei, care, în afară de becurile de pe alei, va fi până în acel moment lăsată în întuneric. După al treilea semnal vor începe iluminaţiile experioare ale pavilioanelor şi vor continua până la al zecelea şi ultimul semnal, când toate pavilioanele vor fi complet luminate. Majoritatea iluminaţiilor, sunt bazate pe utilizarea unei noui surse de lumină, tubul capilar cu mercur şi tubul fluorescent.
Ultimul semnal luminos-sonor va marca începutul unui joc de apă, de foc, de lumină şi de sunet, pe „Laguna Naţiunilor“. Aceste serbări acvatice vor forma punctul de atracţie al întregei expoziţii.
Aceste suprafântâni luminoase sunt sincronizate cu efecte de culori extraordinare şi, în acelaş timp, cu o muzică potrivită. PE cer, deasupra „Lagunei Naţiunilor“, se va putea vedea un minunat joc de artificii şi de bombe. Mii de baloane, purtând simbolul Trylon-ului şi al Perisferei, vor fi lansate din centrul expoziţiei în timp ce Perisfera, de 5.000 tone, scăldată într’o lumină cu aparenţe de nouri mişcători, va da impresia că se învârşteşte încet.
„O mie şi una de nopţi“, „Grădina Eden“, „Insula Visurilor“ şi „Dansul docului“ sunt titlurile câtorva jocuri luminoase ce vor fi date. Noaptea de uvertură a feeriei va fi intitulată „Spiritul lui George Washington“; Expoziţia va celbra a 150-a aniversare a primului preşedinte al Statelor Unite.
România şi relaţiile comerciale cu Statele-Unite
Economice – Financiare
(UNIVERSUL Nr. 109, luni 24 aprilie 1939, p. 6)
D. profesor Dimitrie Gusti, preşedintele Serviciului Social şi comisar general al expoziţiei universale de la New York, a făcut cunoscut presei americane marele program economic, menit să strângă legăturile comerciale dintre România şi Statele Unite.
Programul prevede stabilirea unei expoziţii permanente a produselor şi mărfurilor româneşti, în birourile secţiunei economice din consulatul român, Madison avenue, 595, New York–City. Secţiunea e cunoscută sub numele de „România în America“ şi este deschisă cu ocazia expoziţiei universale de la New York. Ea prezintă mostre de blănuri, lămpi de alabastru şi articole de pielărie, rochii brodate, vinuri, şuncă, păsări, vegetale precum şi un restaurant.
Se va creia apoi un biroiu economic în Casa Românească care să informeze publicul cumpărător şi să primească comenzi.
O delegaţie română reprezentând ramuri comerciale şi industriale, va vizita expoziţia şi, în vederea eventualelor schimări de produse cu America, va face cercetări pe piaţa americană.
AVANTAGIILE STATULUI AMERICAN
D. Gusti afirmă că Statele Unite ocupă un loc de frunte pe piaţa românească concurând ca importanţă cu Italia şi Belgia şi întrecând astăzi chiar multe ţări europene ca Elveţia şi Olanda, cu care în mod obişnuit a tratat România. Mai mult de o treime din maşinile importate în România, sunt americane.
Adevărata valoare a exportului în Statele Unite […] în 1936 când a ajuns la cifra de 2.500.000 dolari. Dela 1937, exportul român s’a dublat ajungând la 5.100.000 dolari, iar cel american la 6.800.000 dolari, cea mai însemnată cifră de la război încoace. Se poate socoti deci că există şi bază serioasă în relaţiile comericale dintre Statele Unite şi România. este îmbucărător şi faptul că unele mărfuri au fost apreciate, în ultimii trei ani, se pieţele americane.
EXPOZIŢIA DE MĂRFURI ROMÂNEŞTI
Expoziţia permanentă înaugurată în Madison avenue 595, sub auspiciile consulatului român, secţia comercială, are ca scop prezentarea celor mai reprezentative produse ce au fost vre-odată expuse în această ţară. Vor fi mai mult de 50 de varietăţi de vinuri şi şampanii de proveninţă românească dintre care unele renumite în întreaga Europă. Experţi ispeciali le-au selecţionat din recolte susceptibile ă suporte lunga călătorie peste Ocean, având în vedere şi gustul americanilor.
În afară de lucrurile ţărăneşti, broderiile, olăria, lucrurile de metal sau ciopliturile în lemn, vor fiexpuse mai mutle sute de produse din industria românească şi a solului.
Restaurantul din Casa Românească de la expoziţia din New-York va fi prilejul unei demonstraţii de produse alimentare cari fac aşa de caracteristică bucătoria românească. La ceastă expoziţie vizitatorii vor mânca icre şi alte delicatese proaspete aduse pe calea aerului, în trei zile.
Nenumărate varietăţi de brânzeturi, precum şi naţionalele „mămăliguţă“ şi „sărmăluţe“ vor îmbogăţi masa.
Lasă un răspuns