Condiţiile de viaţă ale oamenilor de serviciu de la o instituţie publică din Capitală (1941)
extras din volumul Alţi Bucureşti interbelici: studii şi cronici gustiene, Antologie de Zoltán Rostás, Ed. Vremea, 2014
Gheorghe Retegan
vezi prima parte AICI si a doua parte AICI
I. Introducere: Importanţa anchetei pentru determinarea standardului de viaţă
II. Date asupra oamenilor de serviciu.
1. Cauzele emigrării;
2. Regiunea de provenienţă;
3. Vârsta, starea civilă şi ştiinţa de carte;
III. Condiţiile de viaţă
1. Veniturile;
2. Cheltuielile;
3. Repartiţia cheltuielilor pe capitole;
4. Venitul net;
5. Procesul de adaptare la viaţa orăşenească.
Anexă: Date asupra vieţii oamenilor de serviciu
ANEXĂ
Date asupra vieţii oamenilor de serviciu
Anexarea materialului de bază al lucrării despre condiţiile de viaţă ale oamenilor de serviciu se impune ca o necesitate, pe de o parte prin modalitatea de prezentare, care face din el o completare a tabloului asupra stării celor 53 familii înfăţişate, iar, pe de altă parte, posibilităţile de transcriere a structurii sufleteşti şi intelectuale în cifre tipice colectivului studiat prin metoda statistică şi metoda anchetei sunt reduse cu toată marea perfecţiune la care au ajuns cele două metode. 53 de familii anchetate şi prezentate aici formează 53 de vieţi cu aspecte individuale diferite şi care au avut, în afara asemănării date de munca asiduă şi aspră pentru întreţinerea unei vieţi chinuite, foarte puţine asemănări anterior intrării în cadrul Institutului de Statistică.
Mizeria din sat, rentabilitatea mică a exploataţiei agricole sau dorinţa deprinderii altei ocupaţii profesionale au determinat la vârste diferite pe actualii oameni de serviciu să emigreze spre centrele urbane regionale sau direct în Bucureşti. Aici au fost siliţi să facă faţă condiţiilor de existenţă potrivit întâmplării, norocului, pregătirii profesionale sau zestrei sufleteşti şi intelectuale a fiecăruia. Unul a început prin a fi lungă vreme jocheu, apoi paznic de moşie, lucrător cu ziua; s‑a împotmolit în greutăţi în anii de criză, s‑a întors în sat unde a dat peste aceeaşi cunoscută mizerie, a revenit în Bucureşti şi s‑a angajat piccolo la un restaurant pe care l‑a schimbat pentru slujba de la Institut, fiindcă „boierii n‑au mai dat bacşişuri mari ca altădată”. Altul a deprins o meserie pe care a practicat‑o un şir de ani, fie pe cont propriu, fie ca salariat. Condiţiile vieţii l‑au silit să părăsească branşa meseriaşilor, să uite mânuirea uneltelor şi să primească să fie curier al unei instituţii care asigură un venit. Un al treilea a terminat 6 clase de liceu şi se purta cu gândul urmării cursurilor universitare, când scăpătarea părinţilor a năruit dintr‑o dată toate planurile şi s‑a trezit controlor de autobuze, casier la un depozit de scânduri şi acum camerist al unui etaj dintr‑o instituţie care are şi funcţionari cu aceeaşi pregătire intelectuală pe care o are el. Şi tot aşa se pot înşira toate cele 53 de vieţi cu aspectele lor diferite. Ce asemănări pot fi stabilite între multiplele modalităţi de rezolvare a problemei existenţei folosite de oamenii de serviciu, deşi numărul lor este aşa de redus? Cum pot fi cuprinse aceste modalităţi în tablouri tipice valabile întregului? Toţi au început într‑un fel determinat de factorii arătaţi mai sus, au acţionat pentru câştigarea existenţei potrivit aceloraşi factori şi tot aceşti factori i‑au cârmit spre Institut.
Odată cu intrarea în Institut, viaţa materială a familiilor oamenilor de serviciu începe să ia aspectul unei nivelări determinate de limitele veniturilor, condiţiile de muncă şi de mediul în care prestează munca. Veniturile impun familiilor un regim alimentar de bază aproape uniform, locuirea anumitor camere şi cartiere, confecţionarea îmbrăcămintei de o anumită calitate şi tip. Condiţiile de muncă şi mediul ei de prestare imprimă o ţinută exterioară anumită şi familiarizează oamenii de serviciu cu o mentalitate diferită. Totuşi, diferenţele persistă. Persistă fiindcă tinerii cu şcoală mai multă s‑au deprins mai uşor cu oraşul, frecventează cinematograful, citesc cărţi de literatură şi n‑au să facă faţă atâtor greutăţi; alţii simt mai acut greutăţile vieţii din cauza familiilor numeroase pe care le întreţin, iar celorlalţi le place ţuica şi vinul, pe care le consumă în detrimentul locuinţei sau îmbrăcămintei.
Asupra zestrei intelectuale şi sufleteşti a oamenilor de serviciu emigraţi din sate, influenţa mediului şi a ocupaţiei acţionează încet şi eşalonat pe o perioadă lungă. Faţă a problemei sesizabile ori de câte ori se stă de vorbă cu inşii aflaţi în sfera cercetărilor de acest soi. Toate judecăţile conţin elemente ale unor oameni incomplet încadraţi ritmului vieţii urbane sau rămăşiţe ale unor practici obişnuite în sat, marcate de comparaţiile cu ceea ce este acolo. Este natural să fie aşa chiar pentru inşii mai avansaţi sub acest raport care privesc propria lor problemă pe plan mai mare (vezi fişa C.D., 29 de ani, 6 clase primare, necăsătorit). Toate gândurile lor sunt dominate de unul singur: grija de procurare a unui venit pentru asigurarea minimului de existenţă şi a găsirii mijloacelor de înfruntare a lipsurilor. Trebuinţă, venit insuficient, procedee de satisfacere a trebuinţelor, muncă asiduă, sărăcie, sau: sărăcie – procedee de înşelare a sărăciei. Această sărăcie „care nu se poate vinde fiindcă nu se găsesc cumpărători s‑o cumpere” sau „nouă ne rămân două căi: 1) să ne înhăităm cu servitoare şi să mâncăm rămăşiţe, ca să fim bine îmbrăcaţi, 2) sau să făptuim lucruri nelegiuite ca să sfârşim în ocnă”. Mizerie în sat, mizerie în oraş, oamenii de serviciu oscilează între cele două mizerii:
„M‑aş duce acasă, dar nu ne ajungem să ne ţinem. Nu avem cu ce ne face rezistenţa vieţii”.
Nu a fost intenţia lucrării să dea un tablou psihologic al oamenilor de serviciu veniţi în Bucureşti pentru câştigarea existenţei, ci arătarea chipului cum îşi câştigă existenţa. Întregul problemei a necesitat însă şi cuprinderea câtorva dintre aceste trăsături pe care le conţin paginile următoare.
A.A. – 27 de ani, 5 clase, arte şi meserii
Orfan de război, a fost dat de mama sa la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, dar abia „terminasem şcoala că a murit şi mama. M‑am întors în satul Scorţeni din Prahova, fiindcă n‑am mai avut putinţă să‑mi plătesc taxele. Partea mea de moştenire am cedat‑o surorii, aşa că, neavând de lucru, am venit în Bucureşti unde cunoşteam o familie”. Aici, cinci ani a stat fără lucru, întreţinut de cunoştinţele lui. Abia în 1936 a fost primit legător la Institut, cu un salariu net de 1037 lei pe lună. În 1939 salariul i‑a fost ridicat la 2500 lei. Continuă să locuiască şi să mănânce în familia pe care o cunoaşte, fără a plăti. Cum cea mai mare parte a veniturilor oamenilor de serviciu, în cazul lui constituit exclusiv din salariu, este absorbită de alimentaţie şi locuinţă, primirea gratuită a acestora lasă posibilitatea destinării unei sume ridicate celorlalte necesităţi, cu deosebire celor de ordin intelectual şi moral. Datorită celor 5 clase făcute la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, gustul cititului ziarelor şi romanelor de aventuri şi frecventarea cinematografelor este destul de dezvoltat.
Are 3 rânduri de haine bine îngrijite, în valoare de 11.000 lei. Cheltuielile lunii aprilie s‑au ridicat la suma de 1090 lei. Excedent: 1210 lei
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 1090 | 100% | |
1. | Necesităţi de ordin moral şi intelectual | 780 | 71,6 |
2. | Cinematograf | 160 | 14,7 |
3. | Tutun – chibrituri | 150 | 13,7 |
(M.T.)
B.I. – 21 de ani, 4 clase primare, necăsătorit.
Acolo, în comuna Lupu din Târnava‑Mică, era cel mai mare dintre 6 fraţi ce apăsau greu asupra celor 10 jugăre de pământ pe care le avea tatăl lor, „mai mult de deal”, încât, la vârsta de 13 ani, un unchi de‑al lui l‑a adus în Bucureşti (1934), ca băiat de prăvălie întâi, apoi lift‑boy în strada Lipscani 118, B‑dul Carol 45 şi Piaţa Sf. Gheorghe – nu mai ţine minte numărul – cu 600 lei lunar şi întreţinere întreagă. 4 ani neîntrerupţi a stat în Bucureşti. Banii strânşi îi trimitea acasă „pentru ajutorarea fraţilor mai mici până vor prinde putere”. În 20 aprilie 1939 a luat drumul satului, rămânând până în 28 decembrie a aceluiaşi an, când se întoarce în Bucureşti, intrând ca om de serviciu la fostul Comandament al Gărzilor Naţionale, cu salariul de 2500 lei lunar şi 300 lei ajutor pentru chirie. A căpătat în această vreme 2 rânduri de haine. A închiriat o cameră la unul dintre intendenţii imobilului cu preţul de 800 lei pe lună. Aici stă şi azi (8.V.1941). De la desfiinţarea Frontului Renaşterii Naţionale, întâmplată în septembrie 1940, a plecat acasă, de unde a revenit în Bucureşti în 15 ale lunii februarie 1941. Până la 20 martie, când a fost primit la Institut, cu salariul de 3500 lei lunar, n‑a găsit de lucru, stând când la o mătuşă, „când la vreo fată”. „Asta este, sfârşii B.I. povestea. Din ce am crescut mai mare din aceea am înaintat”.
Tinereţea face din el o fire foarte veselă, iar contactul de la vârstă fragedă cu oraşul l‑a înzestrat cu o remarcabilă agerime şi iuţeală în mişcări. În camera mobilată foarte sumar: un pat, un scaun şi o masă, din str. Cobălcescu nr. 41, stă singur. Are dreptul la baie – „fac când vreau, de regulă sâmbătă seara”. Locuinţa are calorifer.
Îmbrăcămintea pe care o are – cele două costume, două cămăşi şi o pereche de bocanci –, dată de fostul Front al Renaşterii Naţionale, o îngrijeşte bine şi caută să aibă mereu „dungă la pantaloni, aşa după cum se cere tinerilor”. În cursul acestei luni şi‑a cumpărat o cămaşă şi o cravată, amândouă cu 800 lei. Problema gravă pentru el – ca pentru toţi cei care fac parte din categoria oamenilor de serviciu – o constituie alimentaţia. El aşa o rezolvă: dimineaţa mănâncă 200 grame mezeluri şi jumătate de pâine, „că, de, sunt om sănătos”. La prânz şi seara ia masa la un birt popular din Mântuleasa nr. 31, cu 80 lei pe zi, plătind la sfârşitul lunii. Acum e dator 1200 lei. Ion fumează un pachet de Dorobanţi pe zi. Când se întâlneşte cu alţi târnăveni se mai scapă la băutură: „Dv. nu ştiţi cât beau transilvănenii noştri?”.
Cei 5058 lei proveniţi din salariu şi ore suplimentare nu reuşesc să ţină cumpănă cheltuielilor pe care le face.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 6373 | 100% | |
1. | Alimentaţie | 3970 | 62,3 |
2. | Locuinţă | 800 | 12,6 |
3. | Îmbrăcăminte | 800 | 12,6 |
4. | Tutun şi chibrituri | 500 | 7,8 |
5. | Vin – bere | 200 | 3,1 |
6. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 38 | 0,6 |
7. | Recreaţii | 65 | 1,0 |
Capitolul alimentaţiei cuprinde următoarele articole:
Cantităţi kg | Preţul de cumpărare lei | |
Total | ‑ | 3970 |
a. Pâine | 17,5 | 250 |
b. Carne | 3 | 240 |
c. Mezeluri | 6 | 1080 |
d. Masa de prânz şi seara | ‑ | 2400 |
Bugetul pe luna aprilie 1941 s‑a soldat cu un deficit de 1305 lei, pricinuit de două împrejurări: cumpărarea a 3 kg de carne, cu preţul de 240 lei, îşi capătă explicaţia în dorinţa de a trăi o atmosferă cât mai apropiată de cea sătească, din care nu au lipsit ouăle roşii, date de mătuşa lui, iar cămaşa şi cravata, cumpărate cu 800 lei, corespund, în aceeaşi măsură, necesităţilor igienice şi dorinţei de a avea o haină nouă de praznice mari. Cheltuielilor obişnuite li s‑au mai adăugat cele de la balul făgărăşenilor, la care a participat în seara zilei întâi a Paştilor, şi cele făcute şi cu consumarea unei cantităţi mai mari de băutură, cu prilejul sărbătorilor. Fapt posibil prin neachitarea unei jumătăţi din costul mesei la birtul popular din Mântuleasa.
B.D. – 27 de ani, 3 clase liceu, necăsătorit.
Părinţii aveau pământ: 5 jugăre arabil, 500 m² de grădină, un jugăr fâneţe şi o casă în comuna Sava din jud. Cluj, încât s‑au gândit să‑l dea la şcoală. În 1928 a fost dus la liceul Gh. Bariţiu, dar criza din 1929‑31 nu a mai îngăduit familiei să‑i plătească taxele şcolare. A fost primit băiat într‑o prăvălie de alimente cu 1500 lei pe lună şi întreţinere. După 2 ani a intrat în slujba Uzinei Electrice, încasator, cu 2500 lei pe lună. N‑a stat decât un an, fiindcă a venit vremea milităriei, care l‑a dus în Alba Iulia. Două luni îl găsim distribuitor al fabricii de bere din Sibiu cu 2600 lei lunar. Îmbolnăvindu‑se de malarie, a stat în Spitalul Militar, până în martie 1941. La 1 aprilie 1941 a fost angajat camerier al Institutului, cu salariul de 3500 lei pe lună.
Locuieşte în str. Lt. Roşca nr. 9, într‑o casă veche, fără lumină electrică, plătind 600 lei pentru un pat. Are un singur rând de haine, în valoare de 1500 lei. Masa o ia la diferite birturi economice, cu 120 lei pe zi. Deşi are 3 clase de liceu, nu e un cititor regulat de ziare. Îi place cinematograful şi nu lasă să treacă luna fără a merge de cel puţin 2 ori.
În luna aprilie venitul îl formează exclusiv salariul de 3200 lei, iar cheltuielile au totalizat 4480 lei, echilibrarea bugetului reclamând un împrumut de 1260 lei la un sătean, om de serviciu al Institutului.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4480 | 100% | |
1. | Locuinţă, chirie | 600 | 13,4 |
2. | Alimentaţie | 3600 | 80,4 |
3. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 40 | 0,9 |
4. | Tutun – chibrituri | 180 | 4,0 |
5. | Cinematograf | 60 | 1,3 |
C.D. – 29 de ani, 6 clase primare, necăsătorit.
Maramureşeanul nostru ţine să completeze singur formularul de anchetă, după cum se pricepe şi‑l taie capul. A doua zi l‑a adus scris pe toate feţele, citeţ şi prea caligrafic pentru un om cu 6 clase primare. Grija pe care a purtat‑o cărţii, precum şi contactul cu câteva ziare din Bucureşti, îi dau o uşurinţă în exprimare şi scriere, cum rar se găseşte la cei din pătura lui.
Multora le este cunoscut. Într‑o vreme publica schiţe din viaţa tăietorilor de lemne din Maramureş în Universul Literar, reuşind să prindă extrem de bine trăsătura de căpetenie a sufletelor acestor oameni mâncaţi de străini. În Ieud a dat un om cu şcoală înaltă peste gustul lui de citit, i‑a împrumutat cărţi şi au stat de vorbă de câte ori prilejul le îngăduia. N‑a fost în Bucureşti înainte de ocuparea Transilvaniei de Nord şi nici n‑avea de gând să vină. Voia să rămână în sat cu grija cărţilor şi a brumei de plugărie pe care o putea face. Dar nu i‑au plăcut deloc ungurii, încât în 15 decembrie 1940 trece prin văgăunile munţilor în România. A fost angajat curier şi ajutor de bibliotecar cu 4000 lei pe lună la ziarul Cuvântul. După evenimentele din ianuarie 1941, rămâne fără slujbă până la 19 februarie acelaşi an, când a fost primit om de serviciu la Institutul Central de Statistică, cu 3500 lei lunar.
„Din 20 decembrie 1940 locuiesc în str. Bateriilor nr. 18, cartier curat, situat în centru. Locuinţele, de asemenea, curate. Locuiesc numai funcţionari şi mici negustori. Camera mea este mică, dar curată, cu lumină electrică. Mobilierul meu: un pat, una noptieră şi o masă. Un mic raft cu 38 cărţi literare de câţiva scriitori cunoscuţi: Rebreanu, Cezar Petrescu, Sadoveanu şi Ionel Teodoreanu. Pentru locuinţă plătesc 1000 lei pe lună, dar nu plătesc lumina şi apa. Iarna lemnele de foc mă costă 300 lei pe lună.
Am un singur costum de haine care e aproape rupt. Îl port atât în zilele de sărbătoare, cât şi de lucru. Mai am 2 perechi indispensabili, 3 cămăşi, 5 batiste şi o pălărie. Spălatul rufelor (albiturilor) mă costă 345 lei lunar. Faţă de scumpetea de astăzi, în doi ani, dacă aş face economii supraomeneşti, poate aş putea cumpăra 2 costume de haine bune, 1 palton şi 7 cămăşi. Cred că atunci când aş avea această sumă – adică după 2 ani – mai sigur sunt că trebuie să dau la doctori pentru îngrijirea sănătăţii sau să‑i iau cu mine în mormânt.
Masa o iau la birturi economice cu meniu fix, unde plătesc 100‑150 lei zilnic, până ce am din salariu. După 20 de zile, pâine goală. Una pâine sau două zilnic, după cum am parale. În privinţa alimentaţiei, noi, muncitorii, nu avem de la nimeni nici un ajutor. Mai toţi intelectualii, văzându‑ne slab îmbrăcaţi, ne cred beţivi. Dar nimeni nu‑şi dă seama că suntem nemâncaţi. Şi din salariul care este mic nu putem trăi. Nouă ne rămân două căi: (1) să ne înhăităm cu servitoare şi să mâncăm rămăşiţe (ca să fim bine îmbrăcaţi); (2) sau să făptuim lucruri nelegiuite ca să sfârşim în ocnă. Băutură nu beau pentru că nu ajung banii. Rareori, la necaz, dar, mai ales, la oboseală, un pahar de rom îmi face bine. La Paşti pentru băutură am cheltuit 160 lei (2 kg vin)”.
Evident, accentul de nemulţumire şi calea a doua ce le rămâne pentru a mânca bine şi a fi îmbrăcaţi, nu se datoresc unei naturi revoluţionare, ci sunt, mai degrabă, expresia unei dezamăgiri în ceea ce priveşte bunătatea oamenilor din Bucureşti. Trăit în satul din Maramureş, cu viaţa strânsă, unde găseai o mână de ajutor oricând şi o ureche care să‑ţi asculte necazurile, indiferenţa oamenilor de aici îl amărăşte. Păstrăm convingerea unei depline şi rapide adaptări la obiceiurile urbane. Iată soluţiile propuse de el pentru înlăturarea necazurilor de care suferă toată clasa lui. Printre ele sunt şi acelea care cer un respect din partea funcţionarilor, dând satisfacţie structurii lui de maramureşean aşezat şi cinstit.
- Un salariu omenesc din care putem să ne alimentăm omeneşte;
- Fondarea unei case de ajutor de boală;
- Găsirea unei modalităţi pentru procurarea de stofă bună, ieftină şi curată. Angajarea de către Institut a unui croitor care să lucreze cinstit şi cu un preţ în comparaţie cu veniturile noastre;
- Fondarea unei biblioteci care pe un preţ redus să ne împrumute cărţi bune şi cu cuprins moral şi instructiv;
- Eliminarea din Institut a celor dovediţi cu vicii, beţivi, hoţi etc.;
- Libertatea unei zile pe săptămână pentru recreaţie;
- Obligaţia tuturor la vizita medicală şi curăţenie corporală;
- Interzicerea domnilor funcţionari de a ne mai aduce injurii ca: hoţi, pungaşi, idioţi. Acest limbaj se întrebuinţează în mahalale şi nu în instituţii unde sunt intelectuali şi care au o pregătire.
- Respectarea omului
- Formarea noastră, a tuturor, prin conferinţe şi sfaturi, şi nu prin concedieri.
Veniturile pe luna aprilie au fost de 4150 lei fără impozite – „impozite care sunt din cale afară de mari pentru punga noastră secătuită”. N‑are „nici un ajutor şi nici subvenţie. Venituri nu am pentru că sărăcia nu se poate vinde şi nu se găsesc cumpărători să o cumpere”. Cheltuielile aceleiaşi luni totalizează 6155 lei, rezultând un deficit de 2005 lei, pe care l‑a acoperit din economiile lunilor anterioare.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 6155 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie, încălzit) | 1300 | 21,1 |
2. | Spălat | 345 | 5,6 |
3. | Alimentaţie | 3000 | 48,7 |
4. | Igienă (baie, săpun) | 230 | 3,7 |
5. | Nevoi de ordin intelectual | 510 | 8,3 |
6. | Recreaţie | 300 | 4,9 |
7. | Tutun ‑ chibrituri | 310 | 5,0 |
8. | Vin | 160 | 2,6 |
Privite în ansamblu, capitolele dovedesc cerinţe ale insului care nu pot fi satisfăcute din veniturile lui. Baia şi teatrul – frecventează cu predilecţie Teatrul Naţional, unde a văzut comedia lui Caragiale O scrisoare pierdută, şi Teatrul Studio, sunt două cerinţe extrem de rar întâlnite la cei din pătura lui. Nevoile de ordin intelectual cuprind un ziar în fiecare zi – Universul – şi 8 volume literare cumpărate de la anticari.
Propunerile pentru îndreptarea situaţiei oamenilor de serviciu apar mai explicite în lumina tabelului de cheltuieli ale acestui maramureşean.
C.V. – 20 de ani, 5 clase primare [, necăsătorit] .
Iată unul pe care părinţii n‑au vrut să‑l lase să plece din sat „pentru că eram cel mai mare şi‑i ajutam la plugărie. Eu am vrut să plec, să învăţ meserie. Am venit la Bucureşti, unde aveam un văr lucrător la atelierul de tâmplărie la care am fost primit şi eu ucenic. Ca ucenic, n‑aveam leafă, numai îmbrăcăminte, locuinţă şi masă. După 3 ani am plecat practicant la Iosif Socaci, atelier de tâmplărie, cu 7 lei pe oră, unde munceam 12‑15 ore pe zi. Meserie grea, nesănătoasă – e praf mult. Am stat la Iosif Socaci 6 luni. Din 1 aprilie 1939 am venit la Institut recomandat de D‑l. Dr. R., care mi‑e consătean”. E plătit cu 4500 lei lunar.
Are locuinţă în Aleea Elena Teodorescu nr. 31, cartierul Belu. Stă în aceeaşi cameră cu proprietarul, plătind pentru un pat 400 lei pe lună. Masa o ia la cantina Institutului cu 100 lei pe zi. De 3 ori pe săptămână omul nostru cumpără Universul Sport şi în fiecare zi câte un ziar de 1 leu. Nu fumează, nu bea, în schimb merge în fiecare duminică la cinematograf, la filmele de aventuri. La 1 ianuarie 1941, vrând să‑l dea camerist, a plecat de la Institut, angajându‑se din nou în luna următoare, februarie, ca tâmplar.
Din cei 4125 lei leafa lunară netă, a cheltuit 3565 lei.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3565 | 100% | |
1. | Locuinţă | 400 | 11,2 |
2. | Alimentaţie | 3000 | 84,2 |
3. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 45 | 1,3 |
4. | Cinematograf | 120 | 3,4 |
C.I. – 35 de ani, 4 clase primare, necăsătorit.
La sfârşitul stagiului militar „i‑a venit să plece în Bucureşti”, lăsând în satul Sava din judeţul Cluj, 8 jugăre de pământ, o casă şi tot „mobilierul” ce ţine de ea. Asta s‑a întâmplat prin 1930, când a intrat „laborant” – cum spune el – la o farmacie. N‑a stat decât 8 luni, fiindcă voia o leafă mai mare. A găsit‑o la un spital din Bucureşti, ca ajutor mecanic pentru calorifere. Din pricina greutăţii slujbei, a părăsit acest serviciu după 4 ani, angajându‑se curier la Institutul Central de Statistică în 1935, cu salariul de 3600 lei. De însurat nu s‑a însurat niciodată, „pentru că eu sunt idipendent”.
Din noiembrie, după cutremur, stă pe str. Lt. Roşca nr. 9, într‑o cameră cu un muncitor de la Arsenalul Armatei şi un croitor, amândoi din părţile Sibiului, pe care îi cunoaşte din 1935, plătind 600 lei lunar. Pentru aceşti bani, gazda le spală şi rufele. Posedă 2 costume de haine, 4 cămăşi, 4 perechi indispensabili, 3 perechi ciorapi, 5 batiste, 5 cravate şi o pereche de pantofi. În luna asta n‑a cumpărat nimic pentru îmbrăcăminte. Ia masa la diferite birturi populare – „unde‑l prinde vremea ei” şi „pe unde mi‑e foame”. Îl costă 2500 lei lunar. Ţine să mănânce bine „fiindcă n‑am pentru cine strânge bani”.
Veniturile pe luna aprilie au atins suma de 4200 lei, iar cheltuielile, 3691 lei, rezultând un excedent de 509 lei.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3691 | 100% | |
1. | Locuinţă, chirie şi spălat | 600 | 16,3 |
2. | Alimentaţie | 2500 | 67,7 |
3. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 115 | 3,1 |
4. | Tutun şi chibrituri | 376 | 10,2 |
5. | Cotizaţii | 100 | 2,7 |
Este membru al Caselor Speciale de Credit din Ministerul de Interne, contribuind cu o cotizaţie de 100 lei lunar. Murindu‑i mama în 1940, a făcut un împrumut la aceste case de 12.000 lei, din care a plătit până acum 5000 lei prin reţineri lunare de câte 1000 lei. Este o fire veselă, mai veselă după ce a deprins gustul câtorva pahare de ţuică.
F.P. – 40 de ani, 6 clase primare, necăsătorită.
A plecat din satul natal, Galaţi, din județul Făgăraş, în anul 1916, direct la Bucureşti „că n‑avea ce lucra acasă”. Până în 1930, a fost femeie de serviciu la Generalul A., apoi a lucrat cu ziua „pe unde se găsea ceva de făcut”. În martie 1941 a fost angajată cameristă la Institutul Central de Statistică, cu un salariu de 3500 lei lunar. Averea, moştenită de la părinţi, formată dintr‑un pogon în valoare de 30.000 lei nu i‑a ajuns pentru întreţinere.
Locuinţa ei, compusă dintr‑o cameră şi bucătărie, fără lumină electrică, cu sobă şi fântână americană în curte, se află în str. Dr. Lueger nr. 11. Plăteşte 800 lei chirie pe lună. Are 2 rochii în valoare de 1750 lei. Venitul pe luna aprilie a fost de 7258 lei, provenit din ore suplimentare şi salariu, iar cheltuielile de 2314 lei, rezultând un beneficiu de 4964 lei, posibil prin evitarea oricăror cheltuieli de prisos. În grija sa au stat doar chiria (800 lei), alimentaţia (1214 lei) şi lemnele necesare încălzitului (300 lei). Citeşte foarte rar Universul, iar la cinematograf merge de 2‑3 ori pe an. Nu mai ţine legătura cu cei de acasă şi ar vrea să „aibă mai mulţi bani să‑şi îndeplinească toate nevoile”.
Pentru evidenţierea caracteristicii regimului alimentar, arătăm articolele de hrană cumpărate în cursul lunii aprilie:
Nr. crt. | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 21 | 300 |
2. | Zahăr | 3 | 102 |
3. | Făină | 2 | 64 |
4. | Cartofi | 10 | 140 |
5. | Fasole | 2 | 60 |
6. | Mălai | 10 | 120 |
7. | Untdelemn | 2 | 108 |
8. | Zarzavat | 4 | 80 |
9. | Carne | 3 | 240 |
(M.T.)
G.N. – 26 de ani, 6 clase primare, necăsătorit
Tot sărăcia l‑a făcut şi pe el să plece din satul Topârcea, județul Sibiu. Gospodăria lor, compusă din 7 membri, care roboteau pe 6 găleţi de pământ, nu‑şi putea câştiga traiul decât prin descongestionarea braţelor ce nu‑şi găseau o utilă întrebuinţare. Mai mare dintre cei 5 fraţi, a plecat el întâi de acasă. Apoi încă unul şi o soră, rămânând în sprijinul bătrânilor o soră şi un frate mic. Gândul dintâi i‑a fost la o meserie. A ales‑o pe cea de cizmar şi, la vârsta de 11 ani, a plecat ucenic la Sibiu, lucrând la acelaşi stăpân 4 ani. În 1930 împreună cu mai mulţi consăteni a venit în Câmpina, lucrător tot la o cizmărie, unde i se plătea 90 lei pentru perechea de ghete. După 4 luni n‑a mai avut de lucru şi a luat drumul spre Bucureşti, angajându‑se la cizmăria din Şoseaua Vitan nr. 29, cu 400 lei săptămânal, fără întreţinere. Nădăjduia că la fabrica de ghete Norma va găsi o plată mai bună, încât după 6 luni părăseşte atelierul din Şos. Vitan. Cei 360 lei săptămânal câştigaţi de la fabrica Norma nu‑l reţin decât 6 luni. La un atelier din Piaţa Lahovari îi mergea mai bine, cca. 600‑700 lei săptămânal, dar lucra şi seara până la ora 12. De aici a plecat din pricina muncii prea grele. La fabrica de încălţăminte Eskenazy, din Parcul Căpitanul 29, a stat vreo 3 ani, afară de sezonul de vară în care lucra pe cont propriu la Predeal. Câştiga lunar cca. 3500 lei. După 3 ani de muncă la fabrica Eskenazy, părăseşte definitiv branşa cizmărească, intrând în aceea a distribuitorilor de brânzeturi, în care rămâne vreme de un an.
În primăvara anului 1936 a fost încorporat. Revine în Bucureşti în 1938, dar, după 4 luni de stat fără lucru, a fost concentrat. Scapă de concentrare abia în februarie 1941. La 20 martie a.c. a fost angajat camerist la Institutul Central de Statistică, cu salariul de 3500 lei lunar. E bucuros de slujba asta şi nu se gândeşte să încerce în altă parte „numai dacă l‑ar ţine”.
Stă pe str. Avram Iancu nr. 15, împreună cu un frate, plătind amândoi 900 lei lunar. A schimbat în vremea cât a stat în Bucureşti vreo 14 locuinţe. Timpul călduros din aprilie i‑a scutit de a mai cheltui cu încălzitul. N‑are decât un rând de haine adus de acasă. Masa o ia la birturi populare şi numai foarte rar hrană „uscată”. Crede că‑l costă cca. 2500 lei lunar. Încolo, o mică durere de stomac l‑a făcut să cheltuiască 70 lei. Obişnuia să citească înainte, dar acum „nu mai are pe ce să cumpere ziare”. Fumează un pachet de Naţionale pe zi.
În aprilie salariul şi orele suplimentare i‑au adus 4972 lei, iar cheltuielile au totalizat suma de 3390 lei.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3390 | 100% | |
1. | Locuinţă | 450 | 13,3 |
2. | Alimentaţie | 2500 | 73,7 |
3. | Medicamente | 70 | 2,1 |
4. | Tutun – chibrituri | 370 | 10,9 |
Asupra lui apasă o datorie mai veche de 9000 lei, împrumutaţi de la fratele său şi de la o verişoară pe care „o să‑i plătesc pe rând”.
I.S. – 20 de ani, 4 clase primare, necăsătorit
La vârsta de 14 ani a plecat din satul Cetate, jud. Dolj, sat aproape de Dunăre, unde familia lui avea în stăpânire 4 pogoane de pământ arător, un sfert de arie în care cultivau porumb pentru vite, orz şi „alte lucruri d‑astea”, o casă, un grajd şi un pătul. Sunt 2 fraţi. Tatăl lui l‑a adus băiat de prăvălie în Caracal, primind pentru slujbă 800 lei lunar şi întreţinere. Un văr al său, ce lucra în Bucureşti, l‑a chemat la magazinul Traian Drăgotescu din Bd. Pache 104, unde era acesta angajat. A fost primit cu 1200 lei lunar, locuinţă şi mâncare. 2 ani a stat aici. Nefiind mulţumit cu salariul, a părăsit magazinul Traian Drăgotescu pentru bodega Petrică Băiat Bun, din str. Matei Voievod 58. Îndeplinea slujba de picolo în schimbul a 800 lei lunar, întreţinere, „dar ieşea mai mult din bacşişuri că dădeau atunci boierii pentru că erau mai mulţi bani”. După doi ani a plecat, „fiindcă nu i‑a convenit”, lucrând cu ziua, până în 20 martie a.c., când a fost primit în slujba Institutului Central de Statistică, cu 3500 lei lunar.
Locuieşte în Calea Moşilor nr. 92, o cameră mare de 8 x 6 metri, împreună cu alţi 10 inşi. Sunt 4 paturi în cameră. El stă într‑unul cu un cizmar din satul lui. Aici locuieşte şi proprietarul. Mai stau două fete despărţite de ei printr‑un paravan. Pentru partea lui de pat, plăteşte stăpânului 500 lei lunar.
Dispune de un singur costum de haine, cumpărat în Bucureşti cu 2500 lei, anul trecut. Spălatul rufăriei îl costă 100 lei lunar. Masa o ia cu abonament la un birt popular din str. Vasile Lascăr nr. 21 cu 2000 lei lunar. Dimineaţa mănâncă rar şi atunci numai o jumătate de pâine. Se poartă curăţel şi foloseşte briantină. Se bărbiereşte o dată pe săptămână la frizerie şi se tunde tot la două săptămâni, ceea ce revine lunar la 105 lei. Nu citeşte ziare, în schimb a fost de două ori la cinematograful Pache, plătind 50 lei intrarea. Salariul lui obişnuit nu i‑a ajuns niciodată până la sfârşitul lunii, necesitând împrumuturi ce totalizau la 10 aprilie suma de 5000 lei. Banii i‑a împrumutat, pe rând, de la un unchi, în vreme ce lucra cu ziua. La ridicarea salariului, a plătit din datorie 2000[1] lei.
În aprilie, venitul lui de 5000 lei a fost repartizat următoarelor cheltuieli:
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 5890 | 100% | |
1. | Locuinţă | 600 | 10,2 |
2. | Spălat – îngrijiri corporale | 230 | 3,9 |
3. | Alimentaţie | 2000 | 34,0 |
4. | Nevoi de ordin moral | 10 | 0,2 |
5. | Distracţii | 50 | 0,3 |
6. | Datorii | 3000 | 50,9 |
M.C. – 28 de ani, 5 clase primare, necăsătorit.
Doi fraţi au fost la părinţi. Şi un pogon de pământ arabil, acolo, în satul Vârtej din Ilfov. Aşa că el, cel mai mare, a plecat în 1926 să‑şi câştige singur existenţa. Băiat dezgheţat, ager la minte şi mişcări, a fost primit ucenic la Capşa, puţină vreme după sosirea în Bucureşti. În timpul din urmă era salarizat cu 2500 lei lunar, locuinţă şi masă. La Capşa rămâne fără întrerupere, până în anul 1935, când l‑a ajuns din urmă serviciul militar. Sfârşeşte şi cu acesta, dar n‑a mai fost primit la Capşa. După puţine alergări, reuşeşte să fie numit intendent al Conservatorului de Muzică „Pro Arte” cu 3000 lei lunar şi întreţinerea completă. 3 ani încheiaţi a stat în slujba acestei instituţii şi avea de gând să rămână aici multă vreme. Dar a fost desfiinţată şi s‑a ales cu mobilierul unei camere şi aşternutul trebuincios. Din 11 februarie 1940 şi până în 15 februarie 1941 a fost om de serviciu la Centrala Editurilor Fundaţiilor Regale, cu salariul de 3500 lei. Din pricina reducerii personalului, a fost pus în disponibilitate. Are şi de aici două rânduri de haine. În 20 martie 1941 a fost angajat camerist la Institutul Central de Statistică, cu un salariu de 3500 lei lunar.
Locuieşte în str. Pecinega nr. 32, în cartierul Rahovei, despărţindu‑l de Institut 4 km, pe care îi face de două ori pe zi, cu tramvaiul. Având mobilierul necesar: 1 dormeză, 1 pătură, 4 cearşafuri, 3 feţe de pernă, 2 scaune şi 1 masă, chiria e scăzută în raport cu mărimea şi aşezarea camerei: 400 lei lunar. Igiena corporală caută să nu lase de dorit. Face, uneori, 2 băi pe lună la diverse băi publice. Nu‑i lipsesc articolele de toaletă: săpunul, periuţa de dinţi şi pastă; de asemenea briantina. Masa de prânz şi seara o ia la birturi populare, cu 1800 lei lunar. Dimineaţa mănâncă acasă hrană rece.
Veniturile lunii aprilie au fost de 4928 lei, iar cheltuielile de 4064 lei, obţinând un excedent de 864 lei, cu care acoperit o parte din datoria făcută în luna martie, de 1000 lei şi a trimis fratelui concentrat 100 lei.
Cheltuielile se repartizează astfel pe capitole
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4064 | 100% | |
1. | Locuinţa (chirie, luminat) | 425 | 10,5 |
2. | Spălat | 200 | 4,0 |
3. | Alimentaţie | 2516 | 61,9 |
4. | Bere | 96 | 2,4 |
5. | Igienă | 180 | 4,4 |
6. | Nevoi intelectuale şi morale | 135 | 3,3 |
7. | Tutun – chibrituri | 192 | 4,7 |
8. | Recreaţii | 80 | 2,0 |
9. | Transport | 240 | 5,9 |
Pentru hrana rece, omul nostru a cumpărat în decursul lunii aprilie următoarele articole alimentare
Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. Pâine | 21 | 300 |
2. Brânză | 2 | 200 |
3. Slănină | 1 | 180 |
4. Zahăr | 1 | 36 |
Citeşte în fiecare zi Ordinea şi‑şi îngăduie să meargă o dată pe lună la bal, plătind 80 lei intrarea. Se bărbiereşte şi tunde la frizerie. „Când mă tund dau băiatului bacşiş 10 lei”. E un om sănătos şi o fire foarte veselă. Nu‑l bat încă gândurile de însurătoare.
M.C. – 26 de ani, 5 clase primare, necăsătorit
Satul în care s‑a născut, Crainici din Mehedinţi, e un sat de deal, în care cel mai bogat om are 15 pogoane de pământ. Toţi au câte un petec, „dar ce folos, că‑i rău”. El n‑are tată. Erau în casă trei cu mama lor. Au 5 pogoane care azi fac „cu bunăvoinţă” 50.000 lei, o casă, un grajd, un şopron, un bou şi o vacă, toate făcând abia 60.000 lei. El, băiat, a plecat din sat în 1933, la o prăvălie din Bucureşti cu 500 lei lunar şi întreţinere. N‑a stat decât 4 luni „fiindcă nu i se dă nici dreptul”. Apoi a intrat vânzător de ziare la un stăpân cu două chioşcuri, primind pentru distribuirea lor 800 lei, locuinţă şi mâncare. A rămas numai 6 luni, deoarece a fost chemat acasă, unde a stat un an. Revenit în Bucureşti, se apucă de comerţ ambulant cu gaz, pe socoteala lui. N‑avea clienţi anume. Vindea „la strigare”, „din umblat”. Alte 6 luni a umblat cu cobiliţe în spate apoi, „prăpădindu‑se tatăl, s‑a întors din nou acasă”. A venit de‑abia în februarie 1941 în Bucureşti, când, recomandat de un cumnat al lui, a fost angajat la confecţionarea lăzilor pentru formulare cu 15 lei pe oră. După o lună de zile, a fost numit camerist cu salariul de 3500 lei.
Stă pe str. Abatorului Nou nr. 3, şi plăteşte 200 lei lunar pentru o cameră mică şi rea, cu cel mai redus şi prăpădit mobilier. Cu încălzitul n‑a prea cheltuit în aprilie – „era vreme bună”. Hainele pe care le are, le‑a adus de acasă. Şi‑a mai cumpărat totuşi una cu 800 lei, înainte de Paşte. Spălatul rufelor se ridica la 100 lei pe lună. Masa o ia la bodegi diferite, cu 100 lei pe zi. Nu s‑a „pus pe economii, fiindcă cei de acasă nu îi cer bani. Lor le ajunge pământul”. Nu fumează, nu bea şi nici slova mare a ziarelor nu‑l ispiteşte. De odihna sufletului tatălui său a cumpărat, de sărbătorile Paştelui, 3 lumânări cu 10 lei. Are o datorie mai veche de 3000 lei la un cumnat, om în slujba Institutului.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4188 | 100% | |
1. | Locuinţă | 200 | 4,8 |
2. | Luminat şi încălzit | 78 | 1,9 |
3. | Spălat | 100 | 2,4 |
4. | Alimentaţie | 3000 | 71,6 |
5. | Nevoi de ordin moral | 10 | 0,2 |
6. | Îmbrăcăminte | 800 | 10,1 |
În luna aprilie, a primit, pentru slujba făcută, 4782 lei, din care a cheltuit 4188 lei potrivit tabelului.
M.A. – 25 de ani, 6 clase de liceu, necăsătorit
Pornise din satul natal, Chilioara din Sălaj, să facă şcoala primară, în Şimleul Silvaniei şi cu gândul urmării cursului secundar pe care îl duce până în clasa a VI‑a. Din pricina morţii tatălui său, a fost silit să întrerupă cursurile. În 1938 a fost angajat controlor la societatea de autobuze „Rapid” din Cluj, dar nu rămâne decât un an, fiindcă îşi găseşte o slujbă mai aproape de casa din Zalău, casier la un depozit de scânduri cu 4500 lei lunar. Se refugiază în septembrie 1940 în Bucureşti. După cutremurul din decembrie, lucrează cu ziua la zidărie. Din martie 1941, a fost angajat camerist la Institutul Central de Statistică, primind un salariu de 3500 lei lunar.
Locuieşte pe str. Mihai Bravu nr. 258, în aceeaşi cameră cu proprietarul şi un muncitor, plătind 350 lei pe lună. Distanţa de 5 km o face cu tramvaiul. Masa o ia la diferite birturi economice cu 80 lei pe zi. Citeşte de preferinţă literatură rusă tradusă în româneşte, îndeosebi Tolstoi, şi autori maghiari, în original. În luna aprilie a cumpărat cărţi în valoare de 250 lei. Frecventează cinematograful destul de des; 60 lei a cheltuit în aprilie. Îi ajunge un pachet de Naţionale pentru 2 zile.
Veniturile lunii aprilie au totalizat suma de 4954 lei, iar cheltuielile 3652 lei.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3652 | 100% | |
1. | Locuinţă | 350 | 9,6 |
2. | Alimentaţie | 2500 | 68,5 |
3. | Nevoi de ordin intelectual | 250 | 6,8 |
4. | Tutun, chibrituri | 192 | 5,3 |
5. | Cinematograf | 60 | 1,6 |
6 | Transport | 300 | 8,2 |
(M.T.)
N.I. – 27 de ani, 7 clase primare, necăsătorit
Născut în Topârcea din jud. Sibiu, a părăsit satul în 1933 pentru că „acasă n‑aveam nimic, din pământ nu puteam trăi toţi”. Un an şi jumătate a stat fără lucru: „am mai ţinut locul unui prieten la Luceafărul”. Apoi, când prietenul lui a plecat în armată, a fost angajat la acest ziar distribuitor, cu 1600 lei lunar, rămânând 8 ani încheiaţi. Deşi avea în anii din urmă 2600 lei pe lună, „am plecat fiindcă nu‑mi ajungeau banii”. A fost primit curier în Institutul Central de Statistică în 19 martie 1941, cu 4000 lei lunar.
Stă la o soră de‑ale lui în str. Paul Greceanu, nr. 12, într‑o casă veche, cu igrasie şi lumină electrică, plătind 400 lei pe lună. Masa o ia la birturi economice. Îl costă 100 lei pe zi. În afară de tutun, alte cheltuieli nu mai face. Asupra lui apasă o datorie de 2500 lei, făcută la diverşi prieteni.
Drept salariu şi ore suplimentare a primit din partea Institutului suma de 5068 lei, din care a cheltuit 3770 lei, rămânându‑i un excedent de 1298 lei. În afară de chirie (400 lei), alimentaţie (3000 lei) şi tutun (360 lei), în noaptea Învierii a cumpărat 3 lumânări cu 10 lei de „sufletul tatălui său”.
(M.T.)
P.I. – 19 ani, 4 clase primare, necăsătorit.
Dorinţa deprinderii unui meşteşug l‑a făcut să‑şi părăsească satul, unde părinţii lui aveau 5 pogoane de pământ arabil, jumătate pogon grădină şi jumătate pogon vie. La Bucureşti avea un văr lucrător la o tâmplărie care scria mereu de „bunătatea” de aici. A fost şi el primit ucenic la atelierele Johann Schies, unde rămâne până în 1940, când îşi capătă diploma de calfă, pe care ţine să ne‑o arate şi nouă. Din iulie 1940, după ce încercase să se întoarcă în sat, a fost angajat tâmplar–camerist la Institutul Central de Statistică, cu un salariu de 3500 lei pe lună. E mulţumit de slujba ce o are şi de leafa primită.
Locuieşte în Splaiul Unirii nr. 38, la 100 m de Institut, plătind pentru un pat 450 lei. Mai stau în aceeaşi cameră de ¾ m încă doi inşi pe care nu i‑a cunoscut înainte. Are două costume de haine cumpărate cu 4900 lei în anii trecuţi. Fumează un pachet de Bucegi pe zi. Merge în fiecare lună la cinematograf şi citeşte două ziare a un leu pe zi.
Veniturile pe luna aprilie au fost de 5108 lei, provenite din salariu şi ore suplimentare, iar cheltuielile s‑au ridicat la 4190 lei, reieşind un excedent de 918 lei cu care a acoperit vechi datorii „simţindu‑se acum despovărat”.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4190 | 100% | |
1. | Locuinţă | 450 | 10,7 |
2. | Alimentaţie | 3000 | 71,6 |
3. | Sănătate | 250 | 6,0 |
4. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 70 | 1,7 |
5. | Cinematograf | 120 | 2,9 |
6. | Tutun | 300 | 7,2 |
Masa o ia la cantina Institutului Central de Statistică, plătind 100 lei pe zi. La capitolul Sănătate sunt cuprinşi banii cheltuiţi „cu o chestie omenească, un accident”.
S.G. – 37 de ani, 5 clase primare, necăsătorit
Rămas orfan, fără casă şi pământ, la sugestia unui cumnat, vine în Bucureşti prin anul 1933, angajându‑se om de serviciu la „Liga Vlad Ţepeş”, cu un salariu de 1000 lei lunar, mâncare şi locuinţă. 3 ani a stat în slujba acestei prăvălii, apoi, din pricina lefii prea mici, a plecat la Sindicatul Artiştilor Instrumentişti, unde căpăta 1300 lei lunar, dar „mai aveam şi alte venituri”. N‑a rămas decât un an şi 3 luni fiindcă l‑a atras mai mult slujba de la Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, deoarece era plătit întâi cu 2000 lei, apoi a urcat la 3000 lei. Rămâne în serviciul acestei instituţii până în 1940, când, reducându‑se bugetul, a fost pus în disponibilitate. În ianuarie 1941 a fost primit curier la Institutul Central de Statistică, cu un salariu de 4000 lei lunar. „Am fost angajat curier, dar mă utilizează camerist”, ne spune el cu oarecare părere de rău.
Originar din comuna Pitaru, jud. Dâmboviţa „în sat nu am ce căuta”. Nu şi‑a pus niciodată întrebarea căsătoriei, fiindcă „mă simţeam mai bine aşa”. Locuieşte în str. Sebastian nr. 17, în schimbul sumei de 400 lei. „Mai stau cu cineva în cameră”, ne spune dâmboviţeanul. Dar nu se simte legat cu unire de acest „cineva” şi nu are nici o obligaţie. Are un singur rând de haine pe care îl dă jos de pe el numai după ce s‑a rupt. E cârpit acum „că vremurile astea grele m‑au pus în imposibilitate de a cumpăra haine”. Masa o ia la diferite birturi economice – „pe unde mă apucă foamea. Deşi plătesc 100 lei pe zi, mănânc slab că totul e scump”. Ziare nu prea are obiceiul să citească. În schimb citeşte romanul de aventuri „de cele de pe stradă, dar nu poliţiste, care nu‑mi plac”. Fumează un pachet de Naţionale pe zi şi a mers de două ori la cinematograf în luna aprilie, la A.R.P.A.
Venitul acestei luni a fost de 6200 lei, iar cheltuielile s‑au ridicat la 3810 lei. Are o datorie veche la birtul economic din Piaţa 8 Septembrie în valoare de 1300 lei şi a dat surorii sale drept ajutor 200 lei.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3810 | 100% | |
1. | Locuinţă | 600 | 10,5 |
2. | Alimentaţie | 3000 | 18,7 |
3. | Nevoi de ordin intelectual | 50 | 1,3 |
4. | Tutun | 300 | 7,9 |
5. | Cinematograf | 60 | 1,6 |
B.G. – 37 ani, 5 clase primare
– soţie, 34 ani, 3 clase primare.
Până în 1929, omul nostru a dus‑o, de bine de rău, în satul lui, Agriş, din jud. Arad, lucrând cele 2 jugăre de pământ pe care le avea şi cu ziua la cei mai înstăriţi. N‑avea casă, nici vite, nici inventarul agricol necesar. Anul rău ce a urmat, 1930, l‑a silit să plece în căutare de lucru, singur, nevasta rămânând să vadă de cel pământ. În vara lui 1930, îl găsim paznic la moşia Polony din Budeşti–Ilfov, cu 1200 lei lunar şi un „tain” de 5 duble de grâu. Odată sezonul muncilor agricole sfârşit, intră om de serviciu la Spitalul de Stat din aceeaşi comună, primind pe lângă cei 1200 lei şi întreţinerea. Unsprezece luni a stat în slujba acestui spital, apoi a venit în Bucureşti, unde, după o lună de căutări zadarnice, reuşeşte să se angajeze la Tehnica Sudurei, îndeplinind funcţia de magazioner şi încasator în schimbul salariului de 2500 lei lunar, locuinţă şi mâncare. După un an şi 6 luni, s‑a întors în sat, rămânând până în vara anului 1933, când, din nou, ia drumul Bucureştilor. Lucrează cu ziua un timp oarecare, mai în tovărăşie cu unii zidari, dar în zilele fără lucru – şi acestea au fost multe – a cheltuit toate economiile agonisite. De‑abia în 15 octombrie 1935 reuşeşte să sfârşească cu gândul zilei de mâine, intrând ca om de serviciu la Institutul Central de Statistică, cu salariul de 3100 lei lunar.
De atunci, lucrurile au început să‑i meargă mai bine. Şi‑a făcut un grajd în sat, din piatră, acoperit cu ţiglă, pe care „nu l‑ar vinde nici cu 80.000 lei”, de care a legat o cămară ce serveşte drept locuinţă pentru soţie. A cumpărat 2 bivoliţe, cu ajutorul cărora lucrează pământul cu un cumnat ce are car şi plug. „E gospodărie ridicată de mine, aşa că am făcut totul pe rând”, ne răspunde la întrebarea dacă are car, plug şi cele necesare lucrării pământului. Ba, voind să‑şi înjghebeze casă în Bucureşti, cu gândul aducerii soţiei, a luat un lot de 430 metri în Bucureştii Noi, cu 48.000 lei, de la D‑na C., dar, din pricina unei arsuri cu apă clocotită, întâmplată în toamna lui 1940, l‑a vândut cu 60.000 lei. A cheltuit cu boala 12.000 lei, restul trimiţându‑l acasă, din care, în martie a.c., soţia i‑a plătit, aici, în Bucureşti, la un cumnat, o datorie de 3000 lei.
Scumpetea de acum îl pune pe gânduri. „Am vrut să plec de la Institut, dar m‑a încurajat domnul L., făgăduindu‑mi că se vor aranja lucrurile de la 1 aprilie mai bine. Eu ştiu cum se vor aranja! Nu‑mi ajunge leafa şi vreau să‑mi aduc nevasta lângă mine. Mănânc ca să nu mor. Dacă aş mânca după cum îmi cere organismul, m‑ar costa masa 54 lei la prânz. Eu muncesc, nu pot trăi cu 2 ouă”.
Locuieşte într‑o cameră mică a casei cumnatului lui din str. C.F. Robescu nr. 22, cu pereţii scunzi, destul de bine îngrijită şi sănătoasă, luminată cu gaz. Apa o iau de la puţul american din stradă. Îi plăteşte cumnatului pentru locuinţă şi spălat 600 lei lunar. „Când n‑am, nu mă strânge de gât, mă mai îngăduie, lăsându‑mă să‑mi acopăr alte nevoi”. Depărtarea de 1 km până la Institut, o străbate de 2 ori pe zi pe jos. Posedă un singur rând de haine din dimie groasă. Cămăşi îi mai trimite de acasă. În luna asta, aprilie, n‑a cheltuit nici un ban cu întreţinerea sau completarea îmbrăcămintei. Masa o ia La Gheorghe, birt economic din Piaţa Sf. Gheorghe, ţinut de un făgărăşean, plătind în jurul sumei de 100 lei pe zi, „fără a se sătura, ca altădată”. Încolo, nu bea, nu fumează şi luna asta „din pricina serviciului n‑a putut merge la biserică”. Citeşte în fiecare zi Informaţia şi „când sunt ştirile mai bune despre război”, Universul.
Veniturile pe luna aprilie s‑au ridicat la suma de 4877 lei, în care intră salariul şi orele suplimentare lucrate în lunile februarie şi martie, deci un venit ce depăşeşte pe cel obişnuit cu 82,1%. Cheltuielile din aceeaşi lună totalizează suma de 3675 lei, repartizată pe capitole astfel:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3675 | 100% | |
1. | Alimentaţie | 3000 | 81,6 |
2. | Chirie | 600 | 16,3 |
3. | Luminat | 30 | 0,8 |
4. | Nevoi de ordin intelectual | 45 | 1,3 |
Ceea ce înseamnă că 81,6% sunt cheltuieli reclamate de alimentaţie, urmată de locuinţă cu 16,3%, nevoi de ordin intelectual 1,2 % şi luminat 0,8%. Este unul dintre bugetele cele mai restrânse pe care le‑am întâlnit la oamenii de serviciu ai Institutului, lucru ce poate să‑şi aibă explicaţia în economiile pe care le‑a făcut în vederea completării gospodăriei şi cumpărării lotului de casă din Bucureştii Noi, precum şi a provenienţei din mediul rural, în care veniturile şi cheltuielile se grupează în jurul câtorva capitole de întâia necesitate. Cu beneficiul de 1202 lei a plătit datorii în sumă de 835 lei pe care le avea la birtul unde mănâncă şi a mai astupat vreo „două găurele” la câţiva oameni de serviciu ai Institutului, ce l‑au împrumutat la strâmtoare. Altfel, e un om destul de hotărât, aşa de hotărât, încât „vrea să plece de la Institut dacă nu i se măreşte leafa”, căruia nu‑i plac rătăcirile dintr‑o slujbă într‑alta şi‑i este convins de venirea unor zile mai grele care‑l vor duce în satul lui.
B.A. – 51 ani, 6 clase primare
N.V. – concubină, 38 ani, „mai are şi altă şcoală decât cea primară, dar nu ştiu cum îi zice”.
Cu el aşa s‑au întâmplat lucrurile. Avea în com. Corpadea din jud. Clujului (un sat din marginea Câmpiei Transilvaniei, cu un număr mare de emigranţi care au dat naştere unui puternic curent favorabil plecărilor în oraşe) 2,5 jugăre de pământ arabil, jumătate jugăr grădină, jumătate jugăr fâneţe şi o casă. Deci toate cele trebuincioase înjghebării unei gospodării care ar fi sporit prin cele aduse de soţie, dar nu s‑au căsătorit în mediul rural. Acum, la vârsta de 33 ani, în 1923, a luat drumul Bucureştilor. Îl găsim din acest an şi până în 1927 servitor la postăvăria din str. Lipscani de sub numărul 41, cu un salariu ce a oscilat între 2500‑3000 lei pe lună. Murindu‑i tatăl în 1927, s‑a întors în sat, unde a rămas un an. Revenit în Bucureşti, lucrează 4 ani în diverse întreprinderi, mai mult cu ziua. În 1931 a fost angajat om de serviciu la Institutul Central de Statistică, cu o leafă de 3600 lei lunar.
De 3 ani trăieşte în concubinaj cu M. N.[2] din Cojocna, femeie de încredere în str. Lipscani nr. 3, pe care o cunoaşte de copilă. La satisfacerea căsătoriei religioase nu s‑au gândit încă. Altfel, certuri şi bătăi nu s‑au petrecut între ei în aceşti trei ani de trai comun. Concubina primeşte în schimbul slujbei prestate 2500 lei şi locuinţă, încât aportul ei în gospodărie, sub acest aspect, egalează pe cel al bărbatului, întrucât camera pe care o locuiesc are calorifer, lumină electrică şi acces la baie – pe care o foloseşte mai mult concubina. La avantajele pe care le au de pe urma locuinţei, mai trebuie adăugate cele provenite de pe urma pregătirii hranei acasă, de către concubină, realizându‑se astfel economii însemnate şi un regim alimentar variat în raport cu cel al majorităţii oamenilor de serviciu. Are de parcurs până la Institut 1 km, de cele mai multe ori pe jos şi numai „pe vreme slabă” cu tramvaiul.
Chiria, încălzitul şi luminatul neapăsând asupra veniturilor lor, îmbrăcămintea este mai bogată decât a oricărui om de serviciu din Institut. B.A. se poartă foarte îngrijit, întotdeauna bărbierit şi tuns, iar starea materială satisfăcătoare îl scuteşte de frământări. Singura grijă a lui o constituie „reumatismul” de care suferă, deşi în aprilie n‑a avut nimic de îndurat şi nici medicamente n‑a fost obligat să cumpere. De asemenea, n‑a cheltuit în decursul aceleiaşi luni nimic cu ziarele, cinematograful (la care de altfel n‑a fost niciodată) sau cu nevoi de natură religioasă. Singurele lui dorinţe de fiecare zi şi pe care le satisface ori prin câte ar trece, sunt alcătuite dintr‑un pachet de tutun de 8 lei şi mai multişoare „dorobanţuri” de ţuică.
Relaţiile cu satul sunt extrem de reduse. Nici scrisori n‑a mai trimis de vreo 2 ani, iar de mers să‑şi vadă rudele nu poate fi vorba. Datorii asupra bugetului menajului nu apasă. În luna aprilie venitul lor a totalizat 9906 lei provenit din salariile amândurora şi orele suplimentare ale bărbatului (4206 lei). Într‑o lună obişnuită, venitul nu atinge decât 5700 lei, sumă suficientă pentru a face faţă cheltuielilor aşa de reduse ale menajului lor. Acestea s‑au ridicat în cursul lunii la 3517 lei, rămânând în casă 6389 lei, care ar putea satisface cerinţe mult mai pretenţioase. S‑ar putea îmbunătăţi, cu deosebire, capitolul alimentaţiei, atât în calitate, cât şi în cantitate, ori şi‑ar putea îngădui crearea unor rezerve pentru zile mai amare.
Exceptând tutunul (240 lei lunar) şi ţuica (270 lei lunar), capitolul cheltuielilor e format numai din cele alimentare.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 3007 | |
1. | Pâine | 21 | 310 |
2. | Făină | 2 | 62 |
3. | Lapte | 30 | 420 |
4. | Cartofi | 5 | 65 |
5. | Carne | 5 | 350 |
6. | Zahăr | 4,500 | 162 |
7. | Mezeluri | 7,500 | 1350 |
8. | Sare | 0,500 | 5 |
9. | Salată verde | 5 | 25 |
10. | Ouă (bucăţi) | 30 | 135 |
11. | Vin (litri) | 1 | 78 |
12. | Bere (litri) | 1,500 | 45 |
B.N. – 29 de ani, 5 clase primare
P.F. – concubină, 26 de ani, 4 clase primare
În comuna Corpadea din jud. Cluj, părinţii lui aveau 2 jugăre de pământ arabil, jumătate jugăr grădină, jumătate jugăr fâneţe, o casă, grajd şi tot ce ţine de o gospodărie, dar pentru lucratul lor nu era nevoie şi de braţele lui. Sunt 4 fraţi. Aşa a venit în 1931 la Bucureşti, intrând cafegiu la Kiriazi, unde mai erau băieţi din satul lui, cu 1000 lei pe lună, locuinţă, mâncare şi „bacşişuri”. N‑a apucat să stea decât 6 luni, fiindcă, murindu‑i tatăl, s‑a întors în sat. După scurt timp, 2 luni, revine în Bucureşti, la Cafeneaua Macca, cu 1200 lei lunar şi întreţinere. 10 luni a stat aici. Sfârşind stagiul militar, lucrează cu ziua la un depozit de unelte agricole, câştigând între 150‑180 lei pe zi. Părăseşte toamna depozitul, în schimbul slujbei de laborant de la Spitalul Noua Maternitate, plătită cu 1000 lei, locuinţă şi masă. Aici şi‑a cunoscut concubina infirmieră. În martie 1941 a fost angajat camerist la Institutul Central de Statistică, cu salariul de 3500 lei lunar.
Stă împreună cu concubina la spitalul unde aceasta lucrează, „clandestin. Până m‑or prinde şi m‑or da afară”. Posedă două rânduri de haine, în valoare de 5000 lei, cumpărate acum un an. Ia masa la lăptăria Progresul şi alte birturi populare din Piaţa 6 Septembrie, cu 100 lei pe zi. Citeşte foarte rar vreo gazetă şi „n‑am timp de mers la biserică”. Fumează de 5 lei ţigări pe zi şi nu frecventează cinematografele de care „n‑am nici vreme, nici bani”. Banii strânşi de el, el îi foloseşte. Nu îi dă concubinei, care îşi are socoteala ei.
Din cele 3200 lei cât a primit în aprilie, a cheltuit, 3170 lei, din care cu alimentaţia 3000 lei, tutun 150 lei şi ziare 20 lei. Are datorii în valoare de 500 lei pentru mâncare şi „diverse”.
(M.T.)
D.I. – 41 de ani, 6 clase primare
A. – soţie, 32 ani, analfabetă
Avea gospodărie destul de frumoasă în satul Corpadea din jud. Cluj: 3 jugăre pământ arabil, un jugăr grădină, jumătate jugăr fâneţe, un grajd (casă a început să‑şi facă de‑abia în 1940, dar, „cu refugiul, e greu să mai continui”) şi toate cele necesare lucrării acestui pământ, adică unelte agricole şi vite. Dar era tânăr şi şi‑a dat pământul, pe care îl avea de la părinţi, părinţilor să îl lucreze, pe cel de la nevastă, socrilor să‑l folosească şi au venit amândoi în Bucureşti în anul 1926. Voiau să mai câştige. După 3 ani reuşesc să mai cumpere 2 jugăre de pământ arător. A intrat întâi la un magazin de parfumerie cu 3000 lei lunar, unde avea în grijă expedierea mărfii. După 3 ani şi jumătate i‑a părut că e mai bine la magazinul cu articole de voiaj „Viena”, de pe Calea Victoriei, cu acelaşi salariu „dar era munca mai uşoară şi mai curat”. A stat 2 ani şi 4 luni, fiindcă îl atrăgea o slujbă la stat. În 1931 a fost angajat camerist la Institutul Central de Statistică, dar, după puţin timp, murindu‑i tatăl, s‑a întors în sat unde rămâne 2 ani încheiaţi. A revenit în Bucureşti în 1933, intrând om de serviciu la Societatea Română de Telefoane, cu 3500 lei lunar. În 1939 părăseşte Societatea de Telefoane şi se angajează din nou la Institut cu salariul de 2500 lei lunar. Soţia lucrează la spălat cu ziua, câştigând între 700‑1000 lei pe lună.
Locuiesc o cameră din str. Valeriu Branişte nr. 33 (cartierul Dudeşti). Odaie mică şi rece şi, fiind casă bătrână, îl mai pune la cheltuială şi prin spoitul pe care îl reclamă. Pe lângă chiria de 600 lei, în aprilie, a dat pentru spoit încă 250 lei. „Mereu îi cade tencuiala”. În timpul anilor de slujbă la Societatea de Telefoane a agonisit 40.000 lei, de care nu s‑a atins până în zilele de scumpete, când a început să‑şi cumpere haine, încât el dispune de 3 costume din care unul de sărbători, iar „soţia n‑are de ce se plânge”. Dar economiile au scăzut la 8000 lei şi se uită cu jind cum scad mereu. Masa de dimineaţă şi prânz o ia la cantina Institutului, cu preţul de 65 lei, iar seara, acasă, mezeluri şi brânză. Soţia mănâncă unde lucrează.
Veniturile din aprilie au totalizat suma de 6420 lei, provenită din salariul şi orele suplimentare ale soţului şi munca de fiecare zi a nevestei (1000 lei). Cheltuielile s‑au ridicat la 4302 lei. În afară de alimentaţie şi chirie, celelalte capitole sunt slab reprezentate, menajul restrângându‑se la strictul necesar.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4302 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie şi spoit) | 850 | 19,8 |
2. | Alimentaţie | 3150 | 73,2 |
3. | Sănătate | 70 | 1,6 |
4. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 36 | 0,8 |
5. | Tutun – chibrituri | 196 | 4,0 |
Hrana de seară, formată cu exclusivitate din pâine, brânză şi mezeluri, a necesitat cumpărarea a 2 kg de pâine, 3 kg brânză şi 4 kg mezeluri, plătind respectiv 300 lei, 180 lei, şi 720 lei. Rezultă un excedent bugetar de 2118 lei. Nu citeşte ziare şi, de unde, înainte, mergea de două ori pe lună la cinematograf, acum a fost silit să renunţe la „distracţie”.
G.I. – 27 de ani, 7 clase primare
E. – soţie, 22 de ani, 3 clase primare
Pentru lucratul celor 4 jumătăţi jugăre pământ pe care le avea familia lui în satul Corpadea din jud. Cluj, nu era nevoie şi de el, cel mai mic dintre cei 5 fraţi. S‑a hotărât să plece în Bucureşti pentru a mai aduce sprijin casei lor. Şi s‑a oprit în 1935 cafegiu la cafeneaua Kiriazi din str. Blănari nr. 9. N‑a stat decât un an fiindcă „s‑a redus personalul”. Reuşeşte să se angajeze pentru câteva luni picolo la restaurantul Tic‑Tac. De aici, în primăvara lui 1936, a fost luat ostaş. La liberare, se întoarce în Bucureşti, în toamna lui 1937, când a fost primit om de serviciu la Institut, cu salariul de 2700 lei lunar. În 1937 – stătea pe str. Emil Gârleanu nr. 8 – a cunoscut pe nepoata gazdei cu care a trăit 2 ani, dar a părăsit‑o „fiindcă era femeie de oraş căreia îi plăceau distracţiile. Eu nu aveam bani, ce salariu primeam, de 2000 lei?”.
Acum un an (1940) a întâlnit‑o pe Eva, fată de la ţară din Berechet, jud. Arad, cu care s‑a căsătorit în mai 1940. În 23 februarie a.c. a intrat şi nevasta lui femeie de serviciu la Institut, cu 3500 lei lunar. A moştenit de la un unchi, fără copii, o casă acolo, în sat, pe care a dat‑o cu chiria de 1000 lei lunar unui sătean. Banii îi foloseşte tatăl său. Mereu a ţinut legătura cu cei din sat. Din când în când le cumpără haine, de obicei încălţăminte, sandale pentru maică‑sa şi bocanci pentru tatăl său.
Locuiesc într‑o cameră în str. Orfeu nr. 9, plătind 605 lei lunar, aceşti 5 lei pentru gazul ce arde noaptea pe scară. Mobilă şi‑a făcut el din scânduri. Proprietarul i‑a împrumutat un scaun. Întrucât pregătesc masa acasă, seara pentru a doua zi, a cheltuit cu lemnele în luna aprilie 720 lei, iar cu luminatul 20 lei. De Paşti a spoit, alţi 60 lei. Au căutat să‑şi mai completeze îmbrăcămintea, „că prea erau golaşi”. Cu prilejul sărbătorilor şi‑a cumpărat o haină de ocazie, cu 1500 lei, o pereche de pantofi cu 2000 lei, o pereche de ciorapi cu 70 lei şi o cravată cu 115 lei. Nevestei o pereche de pantofi cu 1500 lei. „Multe mai trebuia să cumpăr şi mie şi soţiei, dar n‑au ajuns banii”. Dar tot de Paşti au dat, el, unui om sărac, o pereche de pantofi şi o pereche de pantaloni – „nici eu n‑aveam, dar el sta şi mai rău” – iar soţia, unei fetiţe, altă pereche de pantofi.
Salariile s‑au ridicat, împreună cu orele suplimentare, în luna aprilie, la suma de 10.900 lei. În cursul aceleiaşi luni, totalul cheltuielilor a fost de 13.046 lei. Pentru a le putea face faţă, menajul s‑a împrumutat cu 3200 lei.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 13.046 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie, spălat, spoit) | 665 | 5,1 |
2. | Încălzit şi luminat | 740 | 5,7 |
3. | Alimentaţie | 5787 | 44,4 |
4. | Îmbrăcăminte | 5115 | 39,2 |
5. | Tutun ‑ chibrituri | 540 | 4,1 |
6. | Nevoi de ordin intelectual şi moral ‑ recreaţii | 199 | 1,5 |
La capitolul nevoi de ordin intelectual şi moral–recreaţii sunt cuprinse cheltuielile făcute de familie în sărbătorile Paştilor, când şi‑au îngăduit să meargă la Balul Bihorenilor, plătind 80 lei intrarea, şi 78 lei la cinematograful Biruinţa, unde rula filmul „Patimile Mântuitorului”.
Articolele alimentare cumpărate în aprilie dovedesc un regim alimentar suficient de variat şi suficient cantitativ pentru 2 persoane.
Nr. crt | Articole | Cantităţi | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 5787 | |
1. | Pâine | 42 kg | 600 |
2. | Cozonac | 1 kg | 200 |
3. | Prăjituri | 5 buc. | 50 |
4. | Cartofi | 30 kg | 300 |
5. | Orez | 1 kg | 128 |
6. | Cafea | 0,200 kg | 90 |
7. | Sare | 1 kg | 10 |
8. | Mezeluri | 7,5 kg | 1575 |
9. | Carne | 12 kg | 800 |
10. | Unt | 3 kg | 720 |
11. | Untură | 1,5 kg | 430 |
12. | Slănină | 1,5 kg | |
13. | Ouă | 40 buc. | 176 |
14. | Zahăr | 5 kg | 120 |
15. | Zarzavat | 3 kg | 48 |
16. | Ceai | 0,150 kg | 260 |
17. | Bere | 10 sticle | 280 |
De Paşti au mai cumpărat cozonac de 200 lei şi prăjituri de 50 lei.
G.P. – 31 de ani, 5 clase primare
E. – soţie, 21 de ani, 5 clase primare
„Tata are vreo 4 pogoane de pământ, dar nu ne‑a dat la nici unul dintre noi. Zicea: «Eu am fost la război, eu îl stăpânesc până mor»”. Aşa au plecat toţi în Bucureşti. El a venit în vara anului 1934 şi a muncit cu ziua 4 luni. Întors în sat, rămâne un an încheiat, ca în cel următor, 1937, să revină în Bucureşti, reuşind să fie primit muncitor la întreprinderile de ciment Santalena cu 10 lei pe oră. La sfârşitul anului 1937 pleacă din nou acasă, în satul Jirov din jud. Mehedinţi, rămânând până în 1939. De la începutul anului 1939 şi până în septembrie, lucrează pe un camion, tot în Bucureşti, iar din 5 octombrie acelaşi an, îl găsim lucrând la Fabrica de Pulbere din Orăştie. A stat aici până în 1 februarie 1940, dată la care l‑au prins concentrările, ce au ţinut pentru el un an încheiat. Din 11 martie 1941 a fost angajat camerist la Institutul Central de Statistică cu salariul de 3500 lei lunar.
Soţia a rămas în sat. Stă cu părinţii ei „că noi n‑avem casă”. Din 26 martie a.c. locuieşte pe str. Mihail Eminescu nr. 18 (com. suburbană Tudor Vladimirescu) în schimbul chiriei de 400 lei lunar. Până atunci a locuit la o soră, de la care s‑a mutat fiindcă s‑a întors cumnatul de la concentrare „şi n‑au loc 3 într‑o odaie aşa de mică”. Îmbrăcămintea e cea de acasă: un singur rând de haine din dimie de culoare cafenie, 2 cămăşi, 2 perechi de indispensabili şi 2 perechi de ciorapi de lână. Le spală sora lui, plătindu‑i 10 lei de bucată. În luna aprilie le‑a curăţat de 5 ori. Tot mobilierul camerei se compune dintr‑un pat cu aşternut extrem de sumar (scoarţă şi o pernă). Încolo, nici scaun, nici masă. Până în 7 aprilie, hrana lui s‑a redus la: jumătate de pâine pe zi, 1,4 kg mezeluri şi 9 ciorbe cumpărate de la un birt economic din Piaţa 6 Septembrie. De la această dată şi‑a luat un abonament la cantina refugiaţilor din str. Brezoianu 31, plătind 10 lei masa compusă dintr‑un singur fel de mâncare şi pâine. Aşa a reuşit să realizeze 1000 lei economii pe care vrea să‑i trimită soţiei. I‑a mai trimis de Paşti 300 lei.
4600 lei i‑au fost veniturile pe luna aprilie, iar 2587 lei cheltuielile împărţite capitolelor:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 2587 | 100% | |
1. | Locuinţă | 400 | 15,5 |
2. | Încălzit şi luminat | 160 | 6,2 |
3. | Alimentaţie | 1023 | 39,5 |
4. | Tutun – chibrituri | 740 | 28,6 |
5. | Nevoi intelectuale | 24 | 0,9 |
6. | Transport | 240 | 9,3 |
De remarcat procentul scăzut pe care îl deţine capitolul alimentaţie faţă de celelalte, dovedind o stare de subnutriţie a insului.
I.A. – 42 ani, 4 clase primare
M. – soţie, 36 ani, 4 clase primare
Pictor de biserici, omul nostru a fost obligat să părăsească această meserie din pricina nerentabilităţii ei în vremea din urmă. Născut în Bucureşti, până în 1940, n‑a fost decât asta. I‑a mers bine, încât s‑a încumetat, în 1934, să‑şi cumpere o casă în comuna suburbană Tudor Vladimirescu, str. Luca Craioveanu nr. 9, compusă din 3 camere, din care ar putea să închirieze una, „dar chiriaşii pe care i‑am avut m‑au tras pe sfoară”. Banii i‑a împrumutat de la o mătuşă a lui, pe care îi plăteşte în rate lunare de 600 lei. Mai are din datorie 18.000 lei. S‑a angajat la Institut zugrav‑camerist în 13 mai 1940 – „zi cu ghinion se zice, dar mie mi‑a mers bine” – cu salariu de 4500 lei lunar.
Locuinţa proprie, rata mică lunară pe care o înapoiază mătuşii lui, precum şi leafa destul de bunişoară pe care o are în raport cu ceilalţi oameni de serviciu din slujba Institutului, dau menajului putinţa unui trai aproape lipsit de griji, cu toate că luna aprilie s‑a soldat cu un deficit de 343 lei. Soţia lui e din comuna Antăş–Someş şi a cunoscut‑o în 1939, aici, în Bucureşti. La scurt timp s‑a căsătorit – „ne‑am hotărât bine”. Cei 6 km până la Institut îi face cu tramvaiul. Casa lor e bine îngrijită, sănătoasă şi dispun de mobilier destul de bogat. Au cheltuit cu spoirea ei în aprilie 75 lei, numai materialul, fiindcă lucrul l‑a făcut soţul. Curtea mică pe care o au le dă putinţa creşterii unui număr de 6 găini, ceea ce îi scuteşte de a cumpăra ouă. Acum, în preajma Paştilor, au pus o cloşcă. Bogată şi bine îngrijită este şi îmbrăcămintea soţilor, fapt ce se datoreşte soţiei, care nu ocupă nici o slujbă, şi năzuinţei lor de a cumpăra din când în când articole de îmbrăcăminte noi.
Venitul menajului în aprilie a fost de 4200 lei, iar cheltuielile 4543 lei, depăşind disponibilităţile lor cu 343 lei. Au rămas datori băcanului cu 600 lei, pentru cumpărăturile făcute de Paşti. Cheltuielile se repartizează capitolelor următoare:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4543 | 100% | |
1. | Locuinţă, spoit | 75 | 1,7 |
2. | Încălzit, luminat, pregătitul mesei | 300 | 6,6 |
3. | Alimentaţie | 3286 | 72,3 |
4. | Transport | 240 | 5,3 |
5. | Tutun – chibrituri | 322 | 7,1 |
6. | Nevoi de ordin intelectual | 20 | 0,4 |
7. | Porumb pentru găini | 300 | 6,6 |
În privinţa capitolului alimentaţiei, am constatat, cu prilejul anchetei, un fapt care trebuie amintit, fiindcă el este destul de frecvent pentru menajurile departe de Instituţia la care soţul îşi face slujba. Anume, din pricina acestei depărtări, soţul este de multe ori împiedicat de a lua masa acasă. Această piedică se accentuează când serviciul pe care îl îndeplineşte îl reclamă şi după‑amiezile. Dezavantajele sunt uşor de văzut şi se referă atât la calitatea şi cantitatea hranei muncitorului, cât şi la eventualele economii ce s‑ar putea face. Aşa, omul nostru ia la ora 10 o gustare cu 16 lei, iar la prânz masa cu 40 lei la cantina Institutului. Dimineaţa şi seara, acasă, masă pregătită de soţia lui. Citesc în fiecare duminică ziarul Universul şi câteodată altul peste săptămână.
Articolele alimentare cumpărate în luna aprilie:
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Carne | 5 | 500 |
3. | Zahăr | 1 | 36 |
4. | Cartofi | 10 | 110 |
5. | Cafea năut | 1 | 160 |
6. | Brânză | 2 | 168 |
7. | Bere | 1,5 | 62 |
Uneltele de pictură şi zugrăvit, în valoare de 6000 lei, nu le‑a vândut, în nădejdea reluării meseriei care îi este aşa de dragă, măcar spre bătrâneţe.
L.P. – 30 de ani, 2 clase primare
E. – fiică nelegitimă, 8 ani
Născută în comuna Făureni din jud. Clujului, viaţa ei este una dintre cele mai pline de întâmplări, din care multe bune, dar nu puţine au fost şi amare. Era cea mai mare dintre fraţi, 3 la număr şi n‑aveau tată. Mama ei a dat‑o lucrătoare la Fabrica de Chibrituri din Cluj, la vârsta de 14 ani, pentru „ca să câştig întreţinerea fraţilor mei”. Primea acolo, lunar, 1600 lei. Patru ani a stat în fabrica asta, până la închidere. Reuşeşte să se angajeze după scurt timp muncitoare la fabrica de porţelanuri Iris, cu 1200 lei lunar, unde rămâne 3 ani şi jumătate. În timpul acesta a avut o fetiţă din flori cu stăpânul unui restaurant care s‑a ţinut toată vremea de capul ei. A bătut‑o de multe ori fiindcă se opunea din răsputeri. „Puteam să fac şi eu ce fac altele, dar n‑am vrut să păcătuiesc aşa de tare”. Au concediat‑o de aici deoarece scăzuseră comenzile. 6 luni a lucrat la „Dermata”, într‑un sezon de vară, cu 400 lei săptămânal. Şi de aici au dat afară mulţi lucrători. Un evreu i‑a dus cu contract în Ploieşti, la fabrica de paiantă, cu 400 lei săptămânal la început, apoi cu 300 lei, în urmă cu 200 lei şi după un an şi jumătate „am plecat că era să mor de foame”. A revenit în Cluj la o turnătorie de fier cu 5 lei pe oră, unde rămâne până în 1940, când s‑a refugiat venind în Bucureşti. La 28 martie 1941, a fost primită femeie de serviciu la Institutul Central de Statistică, cu 3500 lei lunar.
Trăieşte în concubinaj cu insul C.G., de 25 de ani, absolvent al unei şcoli de arte şi meserii, sobar din jud. Gorj, „nu‑i ştie satul”, pe care l‑a cunoscut în 1936 la Ploieşti. E mereu concentrat, încât nu există nici o influenţă în mersul menajului.
Acum locuieşte în căminul refugiaţilor din str. Brezoianu 31, gratuit. Îmbrăcăminte a primit de la Comisariatul Refugiaţilor. Masa o ia la cantina căminului cu 1500 lei lunar. Dimineaţa nu mănâncă „numai ca să mă ajung”. A mai cheltuit în luna aprilie 24 lei, cumpărând lumânări „de sufletul tatălui meu”. În luna aprilie a primit, pentru slujba pe care o face, 3849 lei, din care a trimis concubinului 1000 lei. Fetiţa a lăsat‑o în grija mamei ei „şi n‑ar da‑o pe mult, aşa‑i de frumoasă”. Asta‑i viaţa ei: muncă trudnică de la vârstă fragedă şi prea puţin noroc.
M.I. – 26 de ani, 4 clase primare
M. – soţie, 27 de ani, analfabetă
A avut tatăl lor 2 pogoane de pământ, dar la moarte a lăsat o datorie care întrecea valoarea averii rămase celor 2 copii. El fiind concentrat, fratele mai mic a plătit datoria, încât lui i‑a rămas pământul. Nici casă n‑avea în satul Belejeşti din Vlaşca, aşa că, în octombrie 1940, a venit cu soţie cu tot în Bucureşti, intrând muncitor la uzinele Malaxa cu 8 lei pe oră. Ar fi vrut să lucreze şi peste cele 8 ore, dar nu‑l lăsau „ziceau că aşa scrie în lege”. Neajungându‑i banii câştigaţi la Malaxa pentru întreţinerea casei, după aproape 4 luni a părăsit munca din fabrică. În 24 ianuarie 1941 a fost angajat lucrător cu ora la confecţionarea lăzilor pentru mapele de recensământ cu 12 lei pe oră. Din 10 martie acelaşi an, a fost angajat la Institut cu salariul de 3500 lei lunar. E mulţumit de salariul primit, care reprezintă, faţă de cele anterioare, un spor simţitor. Soţia n‑a reuşit să‑şi găsească până acum de lucru.
În str. Ion Vodă nr. 18 din cartierul Rahovei îşi au locuinţa pentru care plătesc 800 lei pe lună. Bucuros ar fi şi el să găsească una mai ieftină – actuala nu are apă. Pentru apă plăteşte unui vecin 30 lei lunar. 860 lei a cheltuit cu lemnele în luna aprilie şi 15 lei cu gazul de luminat. În odaie nu se găsesc decât un pat şi o maşină de gătit. Îmbrăcămintea o au pe cea de acasă – „ne ajunge încă”. Capitolul dureros îl formează alimentaţia compusă numai din pâine şi cartofi – 2 pâini pe zi şi 1 kg şi jumătate de cartofi.
Venitul în luna aprilie este format exclusiv din salariul lui: 3200 lei. Cheltuielile totalizează suma de 3176 lei.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3176 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie ‑ apă) | 830 | 26,1 |
2. | Încălzit şi luminat | 875 | 27,6 |
3. | Alimentaţia | 1095 | 34,5 |
4. | Tutun – chibrituri | 376 | 11,8 |
Asupra menajului apasă o datorie de 2500 lei, făcută în luna martie, când îşi duceau traiul de pe o zi pe alta. Şederea scurtă în Bucureşti nu i‑a îngăduit o adaptare la condiţiile de viaţă ale oraşului. Vorba lui, „de, eu sunt de la ţară”.
P.I. – 38 de ani, 4 clase primare
E. – soţie, 33 de ani, 3 clase primare
Născut în Cerşanii Argeşului, a plecat şi el cum a plecat atâta lume, refugiindu‑se din calea nemţilor în 1916. Avea atunci 8 ani. La Bucureşti a vagabondat un an întreg, adăpostindu‑se sub poduri, în pivniţe, până ce l‑au luat soldaţii germani băiat de corvoadă. În 1917 a intrat servitor la grajdurile oraşului. Din 1918 s‑a apucat de comerţ ambulant de cornuri şi gogoşi, de care nu se ţine decât un an, ca 2 ani şi jumătate să lucreze la o brutărie, ajutor de pristos. Muncă grea era frământatul, dar primea 350 lei pe săptămână şi era mulţumit. Încasator la S.T.B. cu 1600 lei pe lună rămâne puţină vreme, că i‑au luat alţii locul. Din 1922 şi până în 1938, lucrează la atelierul „Briliant” ca vopsitor de firme cu 850 lei pe săptămână. Îi mergeau bine treburile. Cu banii agonisiţi şi cu cei ieşiţi din vinderea pământului rămas de la părinţi şi‑a cumpărat o casă cu o mică grădină pe str. Cabregea nr. 16. Poate că aici ar fi rămas până la bătrâneţe, dar un accident de pe urma căruia se alege cu fractura coloanei vertebrale şi a bazei craniului, îl ţint[ui]eşte un an în spital. Tratamentul, medicamentele şi întreţinerea în spital îl fac să‑şi vândă casa. Cu banii rămaşi îşi cumpără un lot pe Şoseaua Ştefan cel Mare.
În 1926 şi‑a cunoscut soţia, originară din comuna Slon, judeţul Prahova. E lucrătoare la fabrica „Textul”, cu 15 lei pe oră. Voia o muncă mai uşoară pe care ar fi fost în stare să o îndeplinească din inimă, aşa cum le‑a făcut pe toate. În 15 noiembrie 1938 a fost primit camerist şi vopsitor la Institutul Central de Statistică cu un salariu de 3000 lei pe lună. Are acum 4000 lei. Locuiesc pe str. Mirea Anghelescu nr. 18, în comuna suburbană Şerban Vodă, într‑o casă de zid, potrivită ca mărime, sănătoasă, cu puţ american, fără lumină electrică, plătind pentru o cameră cu sală şi o magazie 600 lei pe lună. Pentru apă mai dau proprietarului 25 lei lunar. Nu fac foc decât seara, fiindcă nu stau acasă, încât încălzitul nu‑i costă mai mult de 400 lei lunar. Bărbatul ia masa la cantina Institutului cu 3000 lei lunar, iar soţia la un birt de lângă fabrica unde lucrează.
În aprilie, veniturile menajului au fost de 8280 lei, iar cheltuielile de 7480 lei, rezultând un beneficiu de 800 lei. Suma ridicată a cheltuielilor provine din faptul că menajul nu‑şi poate pregăti masa acasă şi din medicamentele de care bărbatul trebuie să se mai folosească. Capitolele de cheltuieli ne vor mai scoate în evidenţă unele trăsături ale menajului:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 7480 | 100% | |
1. | Locuinţă | 600 | 8,0 |
2. | Luminat, încălzit, apă | 460 | 6,1 |
3. | Alimentaţie | 5500 | 73,5 |
4. | Nevoi de ordin intelectual | 40 | 0,5 |
5. | Tutun – chibrituri | 360 | 4,8 |
6. | Cinematograf | 120 | 1,6 |
7. | Medicamente | 400 | 5,3 |
Bărbatul cumpără cărţi din Colecţia celor de 15 lei, Minerva, Biblioteca pentru toţi, traduceri din Tolstoi, Flammarion şi cunoaşte unele lucrări de Mihail Sadoveanu şi Petre Belu. Citeşte de preferinţă romane de aventuri. De două ori pe lună merge la cinematograful A.R.P.A.
S.P. – 35 de ani, 4 clase primare
N. – soţie, 28 de ani, 7 clase primare
Soţia este cea din slujba Institutului. Bărbatul, de meserie instalator-mecanic, şomează parţial de când au început concentrările. Ea a fost silită să caute de lucru.
A plecat din comuna Şaba‑Târg, unde familia ei avea numai jumătate pogon vie în anul 1932. Doi ani a lucrat în pivniţele Zaporojcenco cu 70 lei pe zi. În 1934 s‑au cunoscut şi s‑au căsătorit. Soţului îi mergeau treburile bine. N‑a fost obligată să muncească. Vara anului 1939 îi duce în Slănicul Moldovei, bărbatul fiind angajat îngrijitor de vilă şi instalator. În cele 3 luni au realizat un câştig de 30.000 lei din care şi‑au plătit datorii mărunte şi şi‑au completat îmbrăcămintea. Toamna, bărbatul a fost concentrat. Ea a dus‑o destul de rău până în vara lui 1940, cu economiile făcute la Slănicul‑Moldovei. Lipsa o face să se angajeze femeie de serviciu la Institutul Central de Statistică cu un salariu de 2700 lei pe lună.
Pentru o cameră şi o magazie din str. Trifoi nr. 24, cartierul Belu, plătesc 300 lei lunar. Cei 6 km de drum îi face cu tramvaiul. Dispun de o mobilă bogată faţă de ceilalţi oameni de serviciu ai Institutului: o masă, o dormeză, 1 şifonier, 1 bufet, o noptieră şi 3 scaune. Rufărie de pat, suficientă. Toate sunt cu gust aranjate. Îmbrăcămintea membrilor menajului nu lasă nimic de dorit. În perioadele bune, mereu adăugau articole noi. El dispune de 3 rânduri de haine, iar soţia de 1 palton, 1 pardesiu, 5 rochii şi 2 perechi pantofi. Toate dovedesc multă grijă şi o pricepere a gospodinei. Masa ea o găteşte, seara, pentru a doua zi, la 2 primusuri, cu gaz. N‑au plită.
În luna aprilie soţul ei a reuşit să câştige 3500 lei. Împreună cu salariul şi orele ei suplimentare, au totalizat 8500 lei. Din aceştia au cheltuit 6963 lei, împărţiţi următoarelor capitole:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 6963 | 100% | |
1. | Locuinţă, chirie | 300 | 4,3 |
2. | Încălzit, luminat, gătit | 340 | 4,9 |
3. | Alimentaţie | 5043 | 72,4 |
4. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 82 | 1,2 |
5. | Sănătate, igienă | 454 | 6,5 |
6. | Tutun, chibrituri | 384 | 5,5 |
7. | Transport | 360 | 5,2 |
La capitolul sănătate–igienă sunt înglobate cheltuielile pentru toaletă (190 lei) şi medicamente în valoare de 240 lei, reclamate de răceala soţului. Caracteristicile regimului alimentar al menajului vor reieşi din arătarea articolelor cumpărate.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 5043 | |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Făină | 7 | 266 |
3. | Orez | 1 | 120 |
4. | Ouă | 60 | 270 |
5. | Macaroane | 1 | 70 |
6. | Brânză | 1 | 100 |
7. | Bulion | 0,750 | 50 |
8. | Cartofi | 45 | 542 |
9. | Fasole | 4 | 144 |
10. | Untdelemn | 4 | 280 |
11. | Zahăr | 1,500 | 51 |
12. | Ceai | 0,050 | 140 |
13. | Cafea | 0,250 | 70 |
14. | Vin | 6 | 480 |
15. | Lapte | 30,500 | 480 |
16. | Slănină | 0,250 | 90 |
17. | Piper, boia | 0,200 | 70 |
18. | Sare de lămâie | ‑ | 20 |
19. | Lămâi (bucăţi) | 4 | 520 |
20. | Zarzavaturi | ‑ | 300 |
21. | Găini (bucăţi) | 2 | 380 |
(M.T.)
S.V. – 43 ani, 6 clase primare
E. – soţie, 43 ani, 4 clase primare
Născut în comuna Mărgineni, jud. Făgăraş, iar soţia în Hârseni, din acelaşi judeţ, vin amândoi în Bucureşti în anul 1926 din pricina lipsei de pământ. A fost angajat camerist al Institutului Central de Statistică, unde a rămas până acum, ajungând la un salariu de 3600 lei. În aceşti ani de slujbă, a agonisit bani buni, cu care şi‑a cumpărat 2 pogoane de pământ arabil acolo, în sat, şi casă, iar în toamna anului 1940 avea economisite alte 20.000 lei pe care i‑a cheltuit însă de când cu scumpetea. Pământul îl muncesc rudele sale, fără a le cere ceva în schimb.
Menajul locuieşte într‑o cameră cu bucătărie, în str. General Dona nr. 16, primită de soţie în schimbul curăţeniei apartamentului proprietarului. N‑are până la Institut decât 3 km, pe care îi face cu tramvaiul ori pe jos, după cum e vremea. În aprilie, lună cu timp frumos, a venit numai pe jos. Masa o găteşte soţia şi conţine multă carne, cartofi şi fasole. Au un măcelar cunoscut vechi „care nu ne lasă la urmă”.
În luna aprilie, veniturile au fost de 3381 lei, formate exclusiv din salariu, iar cheltuielile de 2981 lei. Excedent de: 400 lei. În raport cu venitul, stau redusele capitole de cheltuieli, formate exclusiv din alimentate (2871 lei) şi nevoi de ordin moral şi intelectual (110 lei). Iată articolele alimentare cumpărate în luna aprilie:
Nr. curent | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 2871 | |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Carne | 8 | 640 |
3. | Făină | 2 | 64 |
4. | Zahăr | 4 | 136 |
5. | Mălai | 4 | 78 |
6. | Cartofi | 10 | 120 |
7. | Fasole | 10 | 280 |
8. | Untdelemn | 4 | 233 |
9. | Ceai | 0,050 | 80 |
10. | Lapte (litri) | 30 | 480 |
11. | Ouă (bucăţi) | 40 | 160 |
Altfel, este un menaj liniştit, fără certuri, şi care ştie să nu depăşească putinţele bugetului.
(M.T.)
S.V. – 28 ani, 5 clase primare
M. – soţie, 19 ani, 3 clase primare
„Am 6 găleţi în sat, dar e pământul rău, pădureţ, nu face nici 50.000 lei şi nu produce nimic. Amândoi fraţii am venit în Bucureşti şi l‑am lăsat în seama tatei”.
A deprins tâmplăria de copil mic, acolo, în satul Grid–Făgăraş, cu un meşter din sat. În 1935 a venit în oraşul „acesta mare de nu‑i mai dai de capăt”. Om de serviciu la ziarul Credinţa, stă 2 ani, cu 2700 lei pe lună. În 1937 s‑a dus acasă de s‑a însurat. Din 1939 şi până în 11 noiembrie 1940 a fost concentrat. Lăsat la vatră, vine cu soţie cu tot în Bucureşti. Ea a fost primită jupâneasă la Colonelul P., iar el, până în 11 ianuarie 1941 – când a fost angajat tâmplar la Institutul Central de Statistică, cu un salariu de 4500 lei – a şomat. Soţia primeşte, în afară de casă şi masă, 1200 lei pe lună. El ia masa la un birt economic din Piaţa 6 Septembrie cu 2000 lei lunar. Stau în Aleea Ştirbey Vodă, nr. 7, într‑o cameră cu calorifer.
În luna aprilie, veniturile menajului au totalizat suma de 7700 lei, din care au cheltuit 2404 lei.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 2404 | 100% | |
1. | Alimentaţie | 2000 | 83,2 |
2. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 184 | 7,7 |
3. | Tutun, chibrituri | 100 | 4,2 |
4. | Cinematograf | 120 | 5,0 |
Au fost de Paşti amândoi la cinematograful A.R.P.A., mai au o datorie de 11.000 lei, făcută înainte de Crăciunul anului 1940. Din excedentul lunii aprilie a plătit 4000 lei soacrei sale, drept cotă din datorie.
(M.T.)
A.D. – 30 ani, 4 clase primare
E. – soţie, 21 ani, 4 clase primare
M. – fiu, 1 an.
Tâmplar de meserie, până în 1939, a lucrat în tovărăşie cu un meşter. Din acest an se angajează om de serviciu la Institutul Central de Statistică cu un salariu de 2700 lei.
Originar din Bucureşti, cu prilejul unui drum pe care îl face în comuna Bocşani din Jud. Vlaşca, îşi cunoaşte viitoarea soţie. Unic moştenitor al unei mătuşi ce posedă o casă şi 400 m² aici, în Bucureşti, în valoare de 300.000 lei, menajul se bucură de gratuitatea locuinţei la miloasa mătuşă: o cameră şi o magazie pentru alimente, în str. Ion Dobrescu nr.12 (Dealul‑Spirei). E o casă bătrânească, din paiantă, mică, fără apă, fără lumină electrică, dar sănătoasă şi cu mobila strict necesară. Depărtarea de 4 km până la Institut o face cu tramvaiul, plătindu‑şi în fiecare zi biletul.
Are 2 costume de haine în valoare de 4000 lei, iar soţia 2 rochii (2000 lei). În cursul lunii aprilie n‑au cheltuit nici cu întreţinerea şi nici cu completarea lor. Masa o găteşte soţia acasă, seara, pentru a doua zi. Din pricina salariului redus şi a lipsei altor venituri, regimul alimentar apare uniform, redus calitativ şi cantitativ.
În luna aprilie venitul menajului a fost de 2500 lei, iar cheltuielile de 3535 lei. De unde rezultă un deficit de 1035 lei. Pentru echilibrarea bugetului, menajul recurge la datorii: „când n‑am bani mă împrumut şi‑mi ţin viaţa la rândul ei”. Suma de 3535 lei a fost repartizată următoarelor capitole de cheltuieli:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3535 | 100% | |
1. | Lumină şi apă | 54 | 1,5 |
2. | Alimentaţie | 2626 | 74,3 |
3. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 35 | 1,0 |
4. | Tutun, chibrituri | 360 | 10,2 |
5. | Sănătate | 100 | 2,8 |
6. | Cinematograf | 120 | 3,4 |
7. | Transport | 240 | 6,8 |
Tabelul articolelor alimentare cumpărate ne dă o imagine limpede a sărăciei hranei membrilor familiei.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 63 | 900 |
2. | Făină | 5 | 155 |
3. | Lapte | 30 | 540 |
4. | Zahăr | 3 | 102 |
5. | Untdelemn | 3 | 162 |
6. | Cartofi | 15 | 180 |
7. | Zarzavat | 3 | 60 |
8. | Ceai | 0,100 | 100 |
9. | Carne | 6 | 420 |
10. | Sare | 1 | 7 |
Din pricina deselor concentrări, datoria faţă de fisc, comună şi U.C.B., n‑a putut fi plătită. Faţă de U.C.B. sunt datori 7600 lei, iar datoriile celelalte se urcă la 6000 lei.
(M.T.)
B.G. – 38 ani, 4 clase primare
M. – soţie, 37 ani, 4 clase primare
S. – fiică, 10 ani, 2 clase primare
În Olteniţa–Ilfov, familia lui dispunea de numai 4 pogoane de pământ. Şi erau 4 fraţi. 3 din ei au deprins diverse meşteşuguri: 2 (printre care şi omul nostru) sunt tâmplari, iar unul cizmar, cel mai mic rămânând sprijin al bătrâneţilor părinţilor şi lucrător al pământului. În 1929, fiind cel mai mare şi căsătorit, găsea greu de lucru în Olteniţa. Astfel a venit în Bucureşti, împreună cu soţia, angajându‑se de îndată la Institut în îndoita funcţie de camerist‑tâmplar, cu salariul de 2700 lei pe lună.
Soţia lui n‑a căutat să facă ceva în oraş. Îngrijeşte de casă şi copil. Tot greul familiei îl duce numai el în spate. Locuiesc în 2 camere din suburbana Tudor Vladimirescu, str. Mihail Eminescu 20, de care mai ţine o magazie pentru alimente, în schimbul sumei de 600 lei. Neajunsurile reieşite din construcţia casei caută să le îndrepte soţia, printr‑o grijă cât mai mare. În casă n‑au lumină electrică. Folosesc gazul. Iarna, încălzitul constituie una dintre problemele apăsătoare ale familiei. Întoarcerea vremii calde dă putinţa unei îmbunătăţiri a altor sectoare de trai, îndeosebi al celui alimentar.
Îmbrăcămintea puţină pe care o au îşi dau silinţa să o ţină cât mai curată, dar scumpetea zilelor de acum nu le‑a dat posibilitatea completărilor ei, mai ales a rufăriei a cărei lipsă o simt mai mult. Hrana o găteşte soţia acasă. Articolele necesare alimentaţiei le cumpără de la un cumnat al lui ce ţine o băcănie, care îi înlesneşte procurarea prin îngăduinţa ce i‑o acordă în achitarea lor. Îi este dator cu 1500 lei. Alte cheltuieli, ce n‑ar ţine de necesităţile organice ale familiei, n‑are. Nu fumează, n‑a deprins pacostea beţiei şi de vreo 4 ani n‑a fost la cinematograf. Se ţine în pas cu întâmplările zilei prin citirea zilnică a ziarelor Informaţia şi Capitala. Îl îngrijorează soarta fetiţei şi caută să‑i satisfacă cerinţele şcolare de îndată ce se ivesc.
În aprilie, veniturile lui au totalizat suma de 5500 lei (salariu şi ore suplimentare), iar cheltuielile în cursul aceleiaşi luni au atins 3795 lei, care, având în vedere numărul persoanelor ce alcătuiesc menajul, nu devine explicabilă decât prin ajutorul cumnatului băcan şi reducerea oricăror cheltuieli de prisos. Se va vedea din datele următoare că în afară de alimentaţie, în care intră unele articole pe care le consumă numai cu prilejul sărbătorilor mari, şi chirie, alte capitole sunt reprezentate prin sume minime:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3795 | 100% | |
1. | Alimentaţie | 3057 | 80,6 |
2. | Locuinţă (chirie şi luminat) | 628 | 16,5 |
3. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 110 | 2,9 |
Interesul pe care îl poartă casei ne îngăduie să arătăm articolele alimentare pe care le‑a cumpărat în cursul acestei luni, cantitatea şi preţul lor.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 52,500 | 750 |
2. | Făină | 5 | 150 |
3. | Brânză | 2 | 480 |
4. | Zahăr | 2 | 72 |
5. | Untdelemn | 3 | 186 |
6. | Fasole | 5 | 100 |
7. | Carne | 4 | 520 |
8. | Cafea | 0,125 | 140 |
9. | Ceai | 0,125 | 180 |
10. | Ouă (bucăţi) | 55 | 247 |
11. | Vin (litri) | 4 | 160 |
12. | Bere (sticle) | 3 | 72 |
B.I. – 36 ani, 6 clase primare.
S. – soţie , 33 ani, analfabetă
I. – fiu, 5 ani
Lipsa pământului – avea atunci numai 2 jugăre din care nu reuşea să scoată cele necesare traiului – l‑a făcut să părăsească satul în 1929, îndreptându‑se spre Bucureşti, în nădejdea găsirii unor condiţii mai potrivite traiului. Dar a stat şomer, trăind de pe urma slujbei soţiei, care lucra la stăpân. Reuşeşte, în 1929, să fie angajat la un magazin cu articole fotografice cu 2500 lei lunar, unde rămâne până în toamna anului 1930. Garanţia pe care ar fi avut‑o de pe urma intrării în serviciul unei instituţii de stat îl face să părăsească postul avut şi să se angajeze la Direcţia Recensământului General al Populaţiei cu 3000 lei lunar, rămânând în slujba Institutului Central de Statistică până azi, îndeplinind funcţia de camerist şi, din 1934, pe cea de magazioner. Că n‑a venit cu gândul stabilirii în Bucureşti reiese din cumpărările de pământ pe care le face în satul lui, Corpadea – Cluj. Proprietatea rurală pe care o stăpâneşte e alcătuită din 8 jugăre de pământ arabil, 2 jugăre fâneţe, o casă şi un grajd abia început, rămase în teritoriul cedat Statului Ungar. Pământul a fost cumpărat de la un singur om, care s‑a mutat în Cluj. Banii i‑a luat de la banca „Albina”, amortizabili în rate anuale de câte 5800 lei.
De la venirea în Bucureşti şi până acum câţiva ani, de când a rămas să îngrijească de copil, soţia lui a lucrat la diferiţi stăpâni. În tot acest timp grija chiriei n‑a avut‑o. Stă în cartierul Dudeşti, pe str. Traian nr. 4, plătind 500 lei lunar „pentru o hrubă”, care atrage după sine şi alte cheltuieli de întreţinere. Venitul pe luna aprilie îl formează exclusiv salariul lui de 4000 lei, din care trebuie să acopere cheltuielile menajului. Nu intră în rândul articolelor alimentare înşirate mai sus un sac de cartofi de circa 100 kg pe care l‑a cumpărat în luna trecută (martie), pe sfârşite acum, din care a avut toată vremea. Prezenţa celor 4 kg de vin şi 3 sticle de bere se explică prin sărbătorile Paştilor, aceste articole, în decursul unei luni obişnuite, neîncărcând bugetul familiei.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 7347 | 100% | |
1. | Locuinţă, lumină, spoit | 1210 | 16,5 |
2. | Alimentaţie | 5591 | 76,1 |
3. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 130 | 1,8 |
4. | Medicamente | 400 | 5,4 |
5. | Diverse | 16 | 0,2 |
Cheltuielile ridicate cu alimentaţia ne duc cu gândul la un regim variat, suficient calitativ şi cantitativ. Într‑adevăr, menajul îşi îngăduie cumpărarea unei găini în fiecare duminică. De sărbătorile Paştilor, au luat şi un miel de cca. 8 kg cu preţul de 920 lei. Tot de Paşti, au mai cumpărat 100 ouă „pentru a‑i ajunge mai multă vreme. Când am bani mă aprovizionez mai bine, ca să am şi pentru zile negre”. Pentru hrana copilului cumpără în fiecare zi 1 kg de lapte şi de 10 lei ceai de tei în fiecare săptămână. Acestea sunt articole alimentare cumpărate în luna aprilie:
Nr. crt | Articole | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 31,500 | 450 |
2. | Făină | 5 | 160 |
3. | Mălai | 4 | 44 |
4. | Cartofi | 8 | 88 |
5. | Untdelemn | 3 | 171 |
6. | Untură | 3 | 540 |
7. | Zahăr | 3 | 102 |
8. | Cafea (orzoaică) | 0,400 | 152 |
9. | Ceai | 0,100 | 300 |
10. | Ceai de tei | ‑ | 40 |
11. | Lapte | 30 | 600 |
12. | Unt | 0,500 | 124 |
13. | Boia, piper, sare | ‑ | 80 |
14. | Carne (miel) | 8 | 920 |
15. | Zarzavaturi | ‑ | 500 |
16. | Găină (bucăţi) | 3 | 900 |
17. | Ouă (bucăţi) | 100 | 420 |
Rezultă din tabelul cheltuielilor generale pe luna aprilie, că bugetul menajului s‑a încheiat cu un deficit de 3347 lei, pe care l‑a putut ţine în echilibru numai prin efectuarea unui împrumut de 3350 lei. Mai trebuie specificate cheltuielile de ordin intelectual şi moral care ocupă 1,8% din total, provenite de pe urma citirii în fiecare zi a ziarului Informaţia – „oricum o fi de rău, de politică nu mă las” – şi altele ţinând de natura religioasă a insului.
B. S. – 35 ani, 5 clase primare
I. – soţie, 25 ani, 3 clase primare
P. – fiică, 1 an şi jumătate
Povestea lui e lungă şi începe la vârsta de 13 ani, în 1919, când a plecat la şcoala de jockey de pe lângă grajdul de armăsari al Statului din comuna Andalchioi din jud. Constanţa, unde i se dau 36 de lei pe lună, „erau bani atunci”. 6 luni a urmat şcoala, apoi s‑a întors în sat unde rămâne numai 2 luni. În acelaşi an îl găsim ucenic la o cizmărie din Turnu Severin, ca după 3 ani să se îndrepte spre Bucureşti, angajându‑se servitor la o fierărie cu 350 lei lunar şi întreţinere. Nu rămâne în slujba fierăriei decât 3 luni, fiindcă cererea lui de mărire a salariului n‑a găsit ascultare. Intră apoi ca muncitor la fabrica de mobile Lesser, unde i se plătea 6 lei pe oră, cu gând să stea numai până la găsirea unui serviciu mai bun, ceea ce se şi întâmplă după 6 luni. Un an şi jumătate a îndeplinit slujba de curier la Tiparul Românesc, în schimbul sumei de 2000 lei şi locuinţă. I s‑a părut că la căminul Vasiliu Bolnavu e mai convenabil şi‑l găsim în slujba de portar şi cizmar iarăşi un an şi jumătate, până la vârsta milităriei. „Apoi am stat un an acasă, ca să mă descătuşez. Aveam ceva parale”. În 1931 revine în Bucureşti şi se angajează ca portar de noapte la Institutul Central de Statistică, cu salariul de 3600 lei lunar. „Aici am îmbătrânit şi‑mi duc calvarul. Mi‑am schimbat şi eu meseria cum îşi schimbă ţiganul căldările. Asta este biografia mea”.
Stăpâneşte în satul Crainici–Mehedinţi un pogon pământ arabil. „La noi e parte mai mult muntoasă, care produce numai fâneţe – un sfert pogon pădure şi 25 ari fânaţ”. Le‑ar vinde pe toate ţoc‑poc, cu 30.000 lei. Mai are 1 casă, 1 grajd, 1 coteţ pentru găini şi 1 cocină, toate făcând, fără exagerare, 50.000 lei, dar îi lipsesc uneltele agricole. „Să fi rămas acolo nu puteam trăi. Aş fi lucrat la proprietari cu ziua”. În 1939 şi‑a adus şi nevasta în Bucureşti, care n‑a ocupat nici o slujbă până acum. Locuiesc într‑o casă veche şi rece din str. Opanez nr. 56, cartierul Tei, plătind 600 lei lunar. Cei 6 km de drum îi face rar cu tramvaiul, „mai pe lângă şină când nu se ajung banii”, dar, cum slujba lui e de noapte, are toată vremea să vină pe jos, folosind tramvaiul „numai când e vremea ploioasă”. Are 2 rânduri de haine de culoare cenuşie, din dimie făcute. Încolo, „cât să nu fim goi”. Masa o pregăteşte nevasta acasă. Consumă foarte multă pâine şi cartofi. Celelalte produse alimentare intră în alimentaţia lor în proporţie redusă.
Veniturile lunii aprilie au totalizat suma de 8400 lei, provenită din salariu şi ore suplimentare, adică un venit mult ridicat faţă de cea mai mare parte a oamenilor de serviciu, dar ridicat mai ales în raport cu cheltuielile menajului, care întrunesc 3480 lei lunar. Iată repartiţia lor:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3480 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie, luminat) | 660 | 19,0 |
2. | Încălzit şi spălat | 505 | 14,5 |
3. | Alimentaţie | 2165 | 62,2 |
4. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 100 | 2,9 |
5. | Transport | 50 | 1,4 |
Au fost cumpărate în luna aprilie următoarele articole alimentare, care obişnuit alcătuiesc regimul alimentar:
Nr. crt | Articole | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 63 | 900 |
2. | Brânză | 5 | 155 |
3. | Cartofi | 20 | 240 |
4. | Zahăr | 2,500 | 90 |
5. | Untdelemn | 2 | 105 |
6. | Carne | 1 | 84 |
7. | Zarzavaturi | ‑ | 200 |
8. | Ouă (bucăţi) | 40 | 180 |
9. | Vin (litri) | 4 | 210 |
Din economiile realizate şi printr‑un împrumut pe care l‑a plătit apoi pe rând, şi‑a cumpărat un lot de casă în 1938, pe şoseaua Giuleşti, de 324 metri, cu suma de 19.440 lei. „Aş vrea să‑mi fac o colibă acolo, să scap de chirie. Dar nu reuşesc. Azi 5 câştigi, 7 pierzi, ce rămâne bagi în pungă. Mai sunt şi dator la percepţie cu impozitul pe 2 ani, total face 984 lei”. Dacă are sau nu ceva de vârât în pungă ne‑o arată bugetul pe luna aprilie, care s‑a soldat cu un venit net de 4920 lei, din care a împrumutat 3000 lei fratelui său. E, de altfel, un menaj destul de liniştit, la care se adaugă şi o veselie de fiecare clipă a soţului trecut prin atâtea îndeletniciri.
C.G. – 27 ani, 5 clase primare
I – soţie, 20 ani, 5 clase primare
G – fiu, 1 an şi jumătate
La moartea tatălui lor au rămas 5 copii mici şi numai 2 pogoane de pământ arător. Mai mare decât ceilalţi, a venit în Bucureşti în 1933, angajându‑se curier la Ministerul de Finanţe cu 2500 lei lunar. Nu rămâne decât 4 luni în Bucureşti. Întors în sat, la Jirov din Mehedinţi, „fiindcă lipsea capul familiei”, a muncit din greu la cei avuţi pentru susţinerea casei. Aici l‑a prins vremea miliţiei, iar după ce s‑a văzut scăpat şi de asta, omul s‑a apucat de însurătoare. Condiţiile de trai s‑au înăsprit. Nu se mai găsea de lucru, dase iarna, anotimp în care cei mai mulţi dintre oamenii satelor noastre stau degeaba. A fost silit să‑şi vândă uneltele agricole. De pe pogonul de pământ, zestrea soţiei, n‑a strâns nimic, că l‑a bătut piatra. Încât şi‑a făcut socoteala unei noi coborâri în Bucureşti, nădăjduind în aflarea unei slujbe care să dea putinţa de trai familiei. Ceea ce a şi făcut, în 15 martie 1941. Cinci zile mai târziu a fost primit om de serviciu la Institut, cu salariul de 3500 lei lunar. Cincisprezece zile a avut un pat închiriat în B‑dul Mărăşeşti nr. 9, cu 150 lei. De 10 zile doarme la secţiunea Institutului, din str. Brezoianu nr. 31, unde se găseşte un cămin al refugiaţilor transilvăneni, fără plată. Are un singur rând de haine: lenjeria se compune din 2 cămăşi, 1 pereche indispensabili, 2 perechi ciorapi şi o pereche de ghete „uzate”, toate aduse de acasă. Abia aşteaptă să ia leafa pentru a‑şi cumpăra o pereche de bocanci. Cu masa a încercat în tot chipul. A mâncat 10 zile la un birt popular din str. Şerban Voda, plătind 60 lei zilnic. De când s‑a mutat în str. Brezoianu cumpără hrană rece. Uneori mănâncă şi la cantina căminului, câteodată scăpând fără plată.
În luna aprilie a primit de la Institut suma de 4180 lei, drept salariu şi ore suplimentare, iar cheltuielile au atins suma de 4590 lei, ceea ce dă un deficit de 410 lei. Cheltuielile au fost repartizate următoarelor capitole:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4590 | 100% | |
1. | Locuinţă | 150 | 3,3 |
2. | Îmbrăcăminte | 990 | 21,6 |
3. | Spălat | 140 | 3,1 |
4. | Alimentaţie | 2680 | 58,4 |
5. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 70 | 1,5 |
6. | Vin, bere | 460 | 10,0 |
7 | Tutun, chibrituri | 100 | 2,2 |
Cheltuielile, care depăşeau veniturile lui, au putut fi făcute prin efectuarea unui împrumut de 1000 lei de la un sătean. Cu cele 990 lei de la capitolul îmbrăcăminte, a cumpărat pentru soţie şi copil 3 metri de stofă standard pe care a trimis‑o în preajma sărbătorilor acasă. Tot cu acest prilej a mai trimis şi 1 kg de zahăr.
Socotim că vinul şi berea ocupă, în raport cu totalul cheltuielilor, o cotă prea ridicată, la care, prin vrere, ar putea renunţa, destinându‑i acoperirii unor nevoi familiale. Cheltuielile alimentare se repartizează următoarelor articole:
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 31,500 | 450 |
2. | Lapte | 30 | 360 |
3. | Mezeluri | 4,500 | 870 |
4. | Ouă (bucăţi) | 40 | 400 |
În acest total n‑au fost socotite cele 10 zile în care a luat masa la birtul popular din str. Şerban Vodă. Omul nostru mai citeşte în fiecare dimineaţă un ziar, costul lui reprezentând 1,5%. Este unul din cei mai abătuţi oameni din slujba Institutului. Lasă impresia unui ins speriat, pe care îl stânjeneşte lumea multă. Dorinţa care‑l arde în fiecare clipă este înjghebarea unei gospodării proprii.
D.I. – 36 ani, 4 clase primare
S – soţia, 32 ani, analfabetă
C – fiică, 7 luni
Tot sărăcia l‑a izgonit din satul lui, Ferendia, jud. Timiş. Părinţii stăpânesc în sat 4 jugăre pământ arabil în valoare de 120.000 lei şi jumătate de jugăr de grădină (20.000 lei). N‑au împărţit‑o încă copiilor. „Am plecat fiindcă n‑aveam cu ce trăi; eram mulţi pe pământ puţin. Făcusem armata. Am venit direct în Bucureşti, unde cunoşteam un general din timpul stagiului militar, care m‑a băgat pivnicer la pivniţa de vinuri Dumitrescu, cu 1800 lei lunar şi întreţinere. Am stat un an şi ceva şi pe urmă m‑am dus la restaurantul Dorobanţul, tejghetar cu 2500 lei pe lună. Aici am stat 3 ani. Câteva săptămâni n‑am avut de lucru. În 1937 am fost primit curier la Institut cu 3800 lei. În 1939 m‑am însurat cu fata asta din Apahida‑Cluj”.
Locuiesc pe str. Calimachi nr. 17, cartierul Colentina, într‑o casă mică din piatră, cu lumină electrică, plătind pentru o cameră şi bucătărie 800 lei lunar. Cei 7 km până la Institut îi face cu tramvaiul de două ori pe zi. Hrana i‑o pregăteşte soţia acasă. Venitul lunii aprilie îl formează exclusiv salariul lui de 3662 lei. Cheltuielile aceleiaşi luni au atins suma de 5188 lei, susţinută prin economiile anterioare ale menajului.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 5188 | 100% | |
1. | Locuinţă, chirie, luminat, apă | 1100 | 21,2 |
2. | Alimentaţie | 2858 | 55,1 |
3. | Transport | 360 | 6,9 |
4. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 110 | 2,1 |
5. | Tutun, chibrituri | 360 | 6,9 |
6. | Încălzit | 400 | 7,7 |
Articolele alimentare cumpărate în luna aprilie:
Nr. crt | Articolul | Cantitatea kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Făină | 9 | 192 |
3. | Mălai | 3 | 36 |
4. | Cartofi | 20 | 240 |
5. | Lapte | 30 | 600 |
6. | Zarzavat | 20 | 400 |
7. | Fasole | 4 | 120 |
8. | Zahăr | 4 | 136 |
9. | Untdelemn | 4 | 214 |
10. | Carne | 4 | 320 |
(M.T.)
G.N. – 37 ani, 4 clase primare
E – soţie, 39 ani, 5 clase primare
F – fiu nelegitim, 21 ani, 7 clase primare
Magazionerul Institutului Central de Statistică locuieşte împreună cu familia compusă din 3 membri, în comuna suburbană Tudor Vladimirescu, pe str. Mihail Eminescu nr. 17. Au casă proprie, cumpărată în 1933, din paiantă acoperită cu tablă, alcătuită din 2 camere şi un antreu, fără lumină electrică, cu sobe de teracotă şi cu puţ american în faţă. Una dintre cele două camere e închiriată cu 400 lei lunar la un consătean. Înainte sta fiul său vitreg, care îşi face acum stagiul militar. Nu îi prea place cartierul acesta fără canal şi fără lumină electrică, duşman cu curăţenia, dar e între oamenii regiunii lui, împreună cu care îşi mai aminteşte de plaiul Mehedinţului. Casa e curată, iar focul întreţinut a ferit‑o de igrasie. Nu are mobilă din belşug, dar strictul necesar nu lipseşte. Mai rău stau cu îmbrăcămintea. Posedă fiecare câte un rând de haine bine îngrijit. Se observă, în general, o curăţenie în mediul în care trăiesc, iar igiena corporală nu lasă de dorit. Masa o găteşte soţia acasă şi se caracterizează printr‑o participare în proporţie egală a celor 2 regnuri.
Originar din comuna Jirov, jud. Mehedinţi, magazionerul Institutului părăseşte satul în 1921, din pricina lipsei de pământ: aveau numai 3 pogoane de loc sterp şi deluros. Până toamna a fost om de serviciu la B.N.R. şi la Banca de Credit Român, apoi camerist la Şcoala Politehnică unde rămâne până in August 1922. De aici trece la Ministerul de Interne, Direcţia Statisticii Demografice, primind un salariu de 1350 lei lunar. După sfârşitul anului militar, intră în poliţie, sergent de stradă, în faţa arhivelor Statului, cu un salariu de 2900 lei pe lună, dar, din pricina economiilor bugetare, e pus în disponibilitate după 2 ani. În 1930 îl găsim bugetar în postul de camerist al Oficiului Demografic al Ministerului Muncii, cu 3470 lei lunar. În 1938 îl fac telefonist, deşi nu cunoştea maşinăria aceasta. Acum e magazioner, primind, pentru slujba ce o face cu destulă îndemânare, 5000 lei lunar. În toţi anii aceştia de muncă, depusă într‑o parte şi într‑alta, a adunat bani frumoşi. Soţia a adus şi ea ajutor în gospodărie. Conversiunea din 1933 îl prinde cu 23.000 lei depuşi la Banca Populară din Jirov, din care nu a mai căpătat decât vreo 8500 lei cu care şi‑a cumpărat casă.
Venitul lunii aprilie a fost de 7790 lei, provenit din salariu: 5614 lei reprezentând 57%, ore suplimentare 38,4% şi chirie 5,2%. Ceea ce înseamnă că într‑o lună obişnuită, în care orele suplimentare nu se mai pot face, menajul e lipsit de 38,4% din venituri. Cheltuielile familiei magazionerului în aceeaşi lună au atins suma de 3001 lei sau 38,2% din venit, realizând un excedent de 4689 lei. Ele au fost repartizate următoarelor capitole:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3001 | 100% | |
1. | Locuinţă (întreţinere), luminat | 53 | 1,8 |
2. | Alimentaţie | 2488 | 82,9 |
3. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 130 | 4,3 |
4. | Tutun | 330 | 11,0 |
Articole de alimentaţie cumpărate în luna aprilie:
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Carne | 4 | 240 |
3. | Făină | 5 | 150 |
4. | Zahăr | 4 | 136 |
5. | Mălai | 4 | 48 |
6. | Cartofi | 20 | 240 |
7. | Fasole | 5 | 140 |
8. | Untdelemn | 4 | 232 |
9. | Zarzavaturi | 4 | 80 |
10. | Macaroane | 1 | 52 |
11. | Cafea | 1 | 360 |
12. | Ceai | 0,100 | 160 |
13. | Ouă (bucăţi) | 10 | 50 |
M.S. – 31 ani, 4 clase primare.
I – soţie, 21 ani, 3 clase primare.
M – fiu, 2 ani şi jumătate.
Originar din Casota, jud. Buzău, sat din partea câmpului în care se trudesc oamenii pe câteva petece de pământ, a fost silit să ia de la vârsta de 12 ani drumul oraşului. Tatăl lui, gospodar, stăpân pe 3 pogoane, cu 5 copii de vârstă mică, l‑a dus la un cunoscut ce ţinea un magazin de coloniale în târgul Urziceni din Ialomiţa. 4 ani încheiaţi a stat aici, cu 1000 lei anual, îmbrăcăminte, locuinţă şi mâncare. Când s‑a socotit stăpân pe mintea lui şi destul de priceput în ale negoţului, a plecat la Buzău, tot la un magazin de coloniale, Tomescu, din Piaţa Daciei – „mai este şi astăzi”. Căpăta o leafă mai bună „că doar nu degeaba am fost ucenic 4 ani”: 500 lei lunar şi întreţinere, dar, la chemarea fratelui mai mare ce se afla de multă vreme în Ploieşti, s‑a dus acolo, tot la un magazin de coloniale, cu 1000 lei lunar, locuinţă şi mâncare. Afacerile patronului au mers din ce în ce mai prost, până s‑a văzut constrâns să închidă uşile. I‑a dat o recomadaţie către proprietarul tarapanalei „Lemaître” din Bucureşti, care l‑a primit ca ucenic, sub cuvânt că vine din provincie, cu 500 lei lunar şi întreţinere completă. „Auzi, provincial eu, care toată viaţa numai printre coloniale m‑am mişcat”. După 3 luni şi jumătate a plecat la fraţii Stavropol, tot magazin de coloniale, cu 300 lei pe lună, locuinţă şi de‑ale gurii, unde a stat până la vremea milităriei.
La liberare a rămas un an acasă, în nădejdea înjghebării unei gospodării, dar traiul greu de acolo l‑a alungat din nou în Bucureşti. Pe Şerban Vodă, unde lucra într‑un magazin aşijderea de coloniale, a întâlnit‑o pe Justina, din Topârcea Sibiului, muncitoare cu luna. S‑au căsătorit în 1935 şi au un copil pe care, de la vârsta de 1 an şi jumătate, l‑au trimis la Casota, în grija surorii mai mici. Era plătit cu 1000 lei pe lună şi întreţinere, dar după 4 ani a plecat cu gândul la un salariu mai mare. A colindat mai multe magazine până la vrajba din 1939, când a căzut într‑o serie de concentrări, din care a scăpat abia în februarie 1941. În toată această vreme, soţia lui lucra la stăpân.
Din pricina închiderii multor magazine de coloniale, n‑a mai găsit loc de vânzător şi a fost bucuros de primirea lui ca om de serviciu la Institutul Central de Statistică, cu un salariu de 3500 lei, în ziua de 20 martie 1941. Agoniseala anilor munciţi a cheltuit‑o cu încetişorul. Soţia lui e jupâneasă în str. Vasile Lascăr nr. 71, în schimbul sumei de 1000 lei lunar, locuinţă şi masă.
Întotdeauna a păstrat legătura cu cei de acasă. De sărbători sau cu alte prilejuri, le trimitea haine, bani ori articole alimentare. De Paştele ăstui an, au fost amândoi în sat şi le‑au dus celor de acasă: surorii sale, o rochie (500 lei) şi o pereche de pantofi (1500 lei), iar mamei sale o rochie (315 lei). A mai dus următoarele articole: 2 kg orez (100 lei, cumpărate cu reducere de la magazinul în care serveşte fratele lui), 2 kg untdelemn (108 lei), 3 kg săpun (216 lei) şi alte mărunţişuri în valoare de 180 lei. Băiatului i‑a cumpărat un costumaş de vară cu 300 lei şi o pereche de pantofi cu 650 lei, iar soţiei o pereche de pantofi cu 1470 lei. Numai lui nu şi‑a luat nimic, fiindcă „nu mi‑au mai ajuns banii”. Locuinţa lor se bucură de avantajele noilor construcţii: sănătate şi lumină electrică, apă şi calorifer. Nu duc lipsa rufăriei şi a îmbrăcămintei. Masa de seară o ia acasă, din ceea ce îi păstrează soţia. Dimineaţa mănâncă 100 gr mezeluri şi jumătate de pâine, iar la prânz, la un birt economic din str. Brezoianu, cu 40 lei.
Veniturile lunii aprilie au fost de 7062 lei, iar cheltuielile de 8508 lei prin următoarele capitole:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 8508 | 100% | |
1. | Alimentaţie | 2100 | 24,7 |
2. | Îmbrăcăminte | 4339 | 51,0 |
3. | Transport | 1661 | 19,5 |
4. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 30 | 0,4 |
5. | Tutun – chibrituri | 378 | 4,4 |
De unde rezultă un deficit de 1446 lei recuperat de economiile realizate în lunile trecute.
M.N. – 29 ani, 7 clase primare
E – soţie, 29 ani, 6 clase primare
N – fiu, 4 ani
În B‑dul Carol I nr. 57, locuieşte familia cameristului de la etajul IV al Institutului Central de Statistică. Este o cameră mică, cu calorifer şi lumină electrică, cu vedere înspre curte, sănătoasă şi cât se poate de bine îngrijită. Soţia e bucătăreasă la H., cu 800 lei lunar, masă şi camera înfăţişată. E o familie sănătoasă şi lipsită de griji. El e plătit pentru slujba ce o îndeplineşte în cadrul Institutului cu 4000 lei pe lună. Originari din comuna Topârcea, jud. Sibiu, în 1936 au venit la Bucureşti să‑şi agonisească traiul, fiindcă în sat n‑aveau un petec de pământ. Averea părinţilor nu le‑a intrat în moştenire. La Bucureşti bărbatul a fost angajat la Fundaţia Regală Principele Carol (azi Regele Mihai I) unde rămâne, cu o lipsă în 1937, până în 1940. În urma schimbărilor întâmplate în toamna anului 1939, după o scurtă şedere la Centrala Fundaţiilor, în 20 ianuarie 1941 a fost detaşat camerist la Institut cu un salariu pe care l‑ar vrea mai mare. Soţia a lucrat mereu la stăpân şi de fiecare dată caută să obţină şi cameră pentru ei, ceea ce le‑a îngăduit să economisească până în vremea noastră 6000 lei, cu toate cheltuielile destul de ridicate ale menajului.
Îmbrăcămintea membrilor familiei e suficientă, iar în raport cu a celorlalţi oameni de serviciu, bogată. Bărbatul are 1 palton, cumpărat cu 5000 lei de la un funcţionar al Uniunii Fundaţiilor Regale, 2 rânduri de haine primite de la Fundaţia Regele Mihai I, 8 cămăşi (3 cumpărate, restul primite de la aceeaşi Instituţie), 2 perechi de bocanci, 2 perechi de pantofi şi şi‑a mai cumpărat să „aibă de rezervă” 3 perechi pingele. Soţia, 4 rochii cumpărate, 1 pardesiu şi 3 perechi pantofi. Copilul, 2 bluze şi 2 pantalonaşi, cumpărate cu 1400 lei. Starea îmbrăcămintei membrilor menajului este bună, iar gospodina îşi dă silinţa să o ţină cât mai curată. În cursul lunii aprilie au cheltuit cu îmbrăcămintea 2200 lei, costul unei perechi de pantofi bărbăteşti. Întreţinerea camerei cade în sarcina lor. De Paşti au spoit‑o în schimbul sumei de 400 lei, întrucât proprietarul le pretinde să nu difere culoarea de cea a restului imobilului. Masa i‑o găteşte soţia acasă, din alimentele cumpărate de ei. Au regim alimentar variat, în care vegetalele şi produsele animale iau parte în proporţii egale. La ora 10 bărbatul ia o gustare, de cele mai multe ori mezeluri. În hrana băiatului, pentru care cheltuiesc 400 lei pe lună, iau parte activă laptele şi ouăle.
Veniturile lunii aprilie au fost de 8750 lei, provenite din salariile şi orele suplimentare ale soţilor. Un venit care n‑ar reuşi să facă faţă cheltuielilor menajului dacă ar fi supus plăţii chiriei.
Cheltuielile aceleiaşi luni au totalizat suma de 5327 lei, rezultând un excedent de 3423 lei.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 5327 | 100% | |
1. | Locuinţă (spoit) | 400 | 7,5 |
2. | Îmbrăcăminte | 2200 | 41,3 |
3. | Alimentaţie | 2494 | 46,8 |
4. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 37 | 0,7 |
5. | Tutun, chibrituri | 196 | 3,7 |
Tabelul articolelor alimentare cumpărate va învedera cele spuse mai sus cu privire la regimul alimentar. Se pare, totuşi, că ele au fost puţin exagerate de menaj, pentru a ascunde relativa lor bunăstare.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 30 | 430 |
2. | Carne | 4 | 400 |
3. | Unt | 1 | 230 |
4. | Untură | 1,500 | 210 |
5. | Untdelemn | 1,500 | 84 |
6. | Făină | 5 | 230 |
7. | Bere | 5 | 170 |
8. | Zahăr | 3 | 96 |
9. | Ceai | ‑ | 45 |
10. | Cafea | 0,250 | 160 |
11. | Lapte | 10 | 120 |
12. | Cartofi | 4 | 80 |
13. | Orez | 1 | 56 |
14. | Sare | 1 | 8 |
15. | Ouă (bucăţi) | 10 | 175 |
Rămâne de văzut măsura în care cheltuielile menajului vor putea fi acoperite în lunile fără ore suplimentare, care în bugetul lunii aprilie au intrat cu 4300 lei sau 49,1% din totalul veniturilor. Grijă pe care şi‑o exprimă şi soţul: „Astă‑i norocul: casa şi orele suplimentare, că altfel din leafa noastră n‑am putea trăi”. Bărbatul citeşte în fiecare zi ziarul Capitala, iar în sărbători mai mari merge la biserică, cheltuind cu lumânările împrejurul sumei de 10 lei.
P. N. – 31 ani, 6 clase primare
S – soţie, 25 ani, 2 clase primare
C – fiu, 1 an
Sibianul acesta de la Topârcea ne spune singur povestea: „Am plecat de acasă să‑mi fac şi eu un rost oareşicare, că părinţii erau săraci, n‑aveam pământ destul, numai 2 pogoane, pe urmă au mai moştenit de au făcut 4 pogoane arabil, jumătate pogon grădină şi 2 pogoane islaz, iar noi eram 6 fraţi. La Bucureşti aveam o soră la stăpân, unde am tras. Am stat 2 săptămâni fără lucru, apoi am intrat lucrător la o cizmărie. Meseria o cunosc de la tatăl meu, care ne‑a învăţat, plus practica făcută la Sibiu între 1922‑1923. Primeam 80 lei pe zi. N‑am stat decât 2 luni la cizmărie, că prea mic era câştigul şi am venit la Institut cu 2400 lei pe lună până în 1941, când mi s‑a ridicat la 3800 lei lunar”.
Locuiesc în strada Pecineaga nr. 62, în apropiere de Parcul Rahova, plătind pentru o cameră 400 lei pe lună. Depărtarea de 6 km până la Institut o face cu tramvaiul 15, de două ori pe zi. Are un singur costum de haine, primit de la Institut. Masa o ia acasă. În luna aprilie a încasat pentru munca lui suma de 7320 lei, din care a cheltuit 3394 lei, revenind capitolelor următoare:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3394 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie, luminat, gătit) | 460 | 13,6 |
2. | Alimentaţie | 2484 | 73,2 |
3. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 50 | 1,5 |
4. | Sănătate | 100 | 2,9 |
5. | Recreaţii – Cinematograf | 60 | 1,8 |
6. | Transport | 240 | 7,1 |
O icoană despre regimul alimentar al familiei se capătă din tabloul articolelor de hrană cumpărate în cursul lunii aprilie:
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Zahăr | 3 | 102 |
3. | Carne | 4 | 320 |
4. | Făină | 5 | 170 |
5. | Mălai | 5 | 60 |
6. | Cartofi | 15 | 180 |
7. | Fasole | 15 | 300 |
8. | Untdelemn | 4 | 232 |
9. | Zarzavaturi | 8 | 160 |
10. | Ceai | 0,100 | 160 |
11. | Ouă (bucăţi) | 20 | 200 |
Se observă proporţia ridicată pe care o au în regimul alimentar, cartofii, fasolea şi mămăliga. Bărbatul citeşte Universul ori alt ziar de informaţii, din când în când, şi merge, tot neregulat, la cinematograf, împreună cu soţia. Se plânge şi el de scumpetea vieţii şi e bucuros că „părinţii îmi mai trimit alimente de acasă, iar eu le trimit bani când pot”.
(M.T.)
R.I. – 31 ani, 6 clase primare.
A – 26 ani, 4 clase primare.
M – fiică, 3 ani.
Din cei 5 fraţi, numai unul a rămas în satul Ghijasa de Jos din judeţul Sibiu. Restul s‑au împrăştiat: 3 în Bucureşti, iar unul la Avrig. Erau prea mulţi pe cele 7 jugăre de pământ care nu produc nimic „că sunt în partea muntoasă”. El a venit în Bucureşti în 1930, intrând în slujba unei măcelării cu 1500 lei lunar şi întreţinerea completă. A stat aici numai un an şi jumătate, fiindcă l‑a ajuns din urmă stagiul militar. În 1933 a fost angajat om de serviciu la Spitalul Colentina cu 1500 lei, locuinţă şi mâncare. După 10 luni, din pricina micşorării salariului, a plecat din serviciul spitalului. Patru ani a lucrat cu un meşter de calorifere, plătit la început cu 50 lei pe zi, iar după 2 ani, cu 150 lei pe zi. Fiindcă antreprenorul nu‑i plătea regulat drepturile, s‑a desfăcut de meşter şi a intrat la Institutul Central de Statistică cu salariul de 2700 lei lunar, în martie 1941.
Stau pe str. Viitorului 36, cartierul Obor, plătind pentru o cameră mică îmbibată cu igrasie, 700 lei pe lună. Are un singur rând de haine, fiindcă pe celălalt i l‑a furat când era concentrat. Nici soţia nu stă bine „că întoarce mereu rochiile”. Bărbatul ia masa la diverse birturi economice. Soţia, unde lucrează. Se căznesc să facă economii cât mai multe, fiindcă pe urma tatălui lor a rămas o datorie de 50.000 lei pe care o plăteşte el în schimbul moştenirii întregii averi.
În luna aprilie veniturile lor s‑au ridicat la suma de 6971 lei, iar cheltuielile la 3876 lei, repartizate capitolelor următoare:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3876 | 100% | |
1. | Locuinţă – chirie | 700 | 18,1 |
2. | Încălzit, luminat | 300 | 7,7 |
3. | Alimentaţie | 2500 | 64,5 |
4. | Tutun, chibrituri | 376 | 9,7 |
E stăpânit de o mare încredere în viitor şi vrea să rămână în Bucureşti până îşi va plăti datoria moştenită. Apoi să se întoarcă în sat să vadă de agricultură şi gospodărie.
R.G. – 40 de ani, 7 clase primare
R – soţie, 42 ani, 4 clase primare
I – fiu, 19 ani, 4 clase primare
Nu i‑a plăcut să lucreze cele 5 jugăre de pământ arabil, un sfert jugăr grădină şi 2 jugăre fâneţe, în valoare de 300.000 lei în satul Paţa din judeţul Cluj. „Pe vremea aceea se câştigau mai uşor banii în oraş. Aşa am auzit”. Dar a trebuit să vină în Bucureşti să se convingă că vorba aceea spusă nu prea era aproape de adevăr. „Poate, ne spune omul nostru, că de era primăvară sau vară n‑aş fi plecat. Dar iarna n‑aveam ce face acasă şi în 6 ianuarie 1927 am plecat încoace”. În ziua de 23 Iunie 1927 a intrat, împreună cu soţia, om de serviciu la un fotograf, plătindu‑li‑se amândurora 3000 lei, locuinţă şi mâncare. În timpul şomajului l‑a întreţinut nevasta care a lucrat la stăpân. În 20 ianuarie 1928 a fost primit londonier la hotelul Majestic, în schimbul a 2000 lei şi locuinţă. Un an a stat aici. Voia şi el, ca mulţi alţi cetăţeni ai Statului nostru, o slujbă sigură. Tocmai se organiza recensământul din 1930. La începutul anului a fost angajat om de serviciu cu salariul de 3600 lei lunar.
Pământul din sat îl dăduse în parte. Unele din produse le vindea acolo în sat, altele, mai scumpe şi mai greu de găsit în Bucureşti, aici le aducea. În 1940 a adus 300 kg făină de grâu şi porumb şi 100 kg cartofi. Asta o făcea în toţi anii, reducând astfel din cheltuielile ce le‑ar fi avut în mod normal cu alimentaţia. Acum, prin cedarea unei părţi din Transilvania de Nord, sprijinul pe care îl afla în produsele pământului cade. În schimb, băiatul lui a fost angajat la o fabrică de patefoane, cu 2000 lei pe lună, contribuind la urcarea veniturilor. Locuiesc în str. Dumitrescu III nr. 64, cartierul Rahovei, o cameră mică, abia se mai ţine de igrasie şi bătrâneţe şi la depărtare de 9 km de Institut. Din ianuarie stă în ea, plătind în fiecare lună 500 lei, în afară de spoitul lunar pentru ascunderea bătrâneţii odăii. Drumul îl parcurge într‑o oră şi jumătate. Masa o pregăteşte soţia acasă.
În luna aprilie veniturile menajului au fost de 7700 lei: salariile celor 2 bărbaţi. Cheltuielile au totalizat suma de 4828 lei, repartizată următoarelor capitole:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4828 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie, spoit, luminat) | 695 | 14,4 |
2. | Alimentaţie | 2466 | 51,1 |
3. | Sănătate | 1135 | 23,5 |
4. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 52 | 1,1 |
5. | Cotizaţii | 120 | 2,5 |
6. | Transport | 360 | 7,5 |
Membru al Caselor Speciale de Credit din Ministerul Afacerilor Interne, a împrumutat cu prilejul cumpărării lemnelor de casă şi angajării meşterilor 6000 lei, pe care îi plăteşte în rate lunare. Mai avea o datorie de 3000 lei la un sătean, de care s‑a scăpat din excedentul bugetului lunii aprilie. Contractând o răceală în cursul acestei luni, cheltuieşte pe medicamente şi doctorii care l‑au vizitat 1135 lei. Citeşte în fiecare duminică Universul. Unul dintre puţinii ardeleni care au prins ritmul repede al vieţii din Vechiul Regat.
O transcriere a articolelor alimentare cumpărate ne va indica unele caracteristici ale regimului alimentar:
Nr. crt | Articolul | Cantitatea kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 2466 | |
1. | Pâine | 63 | 900 |
2. | Cartofi | 20 | 240 |
3. | Făină | 5 | 160 |
4. | Fasole | 3 | 84 |
5. | Zarzavaturi | 4 | 120 |
6. | Ceapă | 6 | 240 |
7. | Untdelemn | 5 | 280 |
8. | Zahăr | 5 | 170 |
9. | Găini (bucăţi) | 1 | 220 |
10. | Bere (sticle) | 2 | 52 |
S.I. – 35 ani, 2 clase primare
C – soţie, 39 ani, analfabetă
O – fiu, 20 ani, o clasă primară
În comuna Peceştea din judeţul Orheiului, părinţii lui aveau 2 hectare şi jumătate de pământ arabil, jumătate de desetină[3], grădină de pomi şi zarzavaturi şi jumătate hectar fâneţe, cu totul vreo 250.000 lei „că‑i de calitate bună”. I‑a lăsat pe ei să‑l lucreze şi a luat de timpuriu drumul oraşului. Între 1 octombrie 1923 şi 31 decembrie 1924, îl găsim om de serviciu la Spitalul Central din Chişinău, cu 950 lei lunar şi întreţinere. Serviciul militar l‑a adus în Bucureşti şi aici a rămas la liberare. În toamna anului 1925 a fost angajat om de serviciu la Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” cu 3500 lei lunar şi locuinţă. În vremea asta şi‑a cunoscut şi viitoarea soţie, originară din Chilioara, jud. Sălaj: „eu de la Nistru, ea de la Tisa”.
Căsătoria civilă şi religioasă au făcut‑o de‑abia în anul 1938. 10 ani a stat în slujba Fundaţiei. Unul dintre directori, D‑l M., plecând la Soc. de Radiodifuziune, l‑a ispitit şi pe el cu vorbe de făgăduială, „dar am dat peste buclucuri că‑mi plăteau numai 1750 lei pe lună”. N‑a rămas decât un an şi 7 luni. A muncit cu ziua mai bine de 2 ani, până când a fost primit om de serviciu, în 1938, la Ministerul Economiei Naţionale, cu 2248 lei. Din 1 octombrie 1940, când a fost pus în disponibilitate, a lucrat cu un zugrav din Basarabia. La 1 aprilie 1941 a fost angajat om de serviciu la Institut Central de Statistică, cu un salariu 3500 lei pe lună. Din 29 aprilie a.c. a fost primit practicant la o tâmplărie cu 13 lei pe oră şi fiul său.
Locuinţa lor de află în str. Lupiţei nr 22, cartierul Raion, drum de jumătate de oră pe jos. Au o cameră şi un antreu pentru care plătesc 650 lei pe lună. Au mai dat pentru zugrăvit, numai materialul, 40 lei. De foc n‑a fost nevoie în luna aprilie. Numai de gaz pentru luminat, de tot 5 kg. El cu slujba la Institut, băiatul la tâmplărie, le vine greu să ia masa acasă „3 în 3 părţi au farfuria”. Ceea ce le ridică cheltuielile cu alimentaţia la aproximativ 4000 lei lunar, necesitând dese împrumuturi. E dator naşului său cu 3800 lei, unei surori cu 1200 lei, unui băiat din satul lui cu 500 lei şi la cantina Institutului cu 212 lei pentru masă, total 5712 lei, din care n‑a reuşit să plătească nimic.
Totalul veniturilor din aprilie, 6100 lei (salariul şi orele suplimentare ale bărbatului), a fost împărţit capitolelor de cheltuieli ce au totalizat 5090 lei:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 5090 | 100% | |
1. | Locuinţă, chirie, spoit | 690 | 13,6 |
2. | Alimentaţie | 4000 | 78,6 |
3. | Sănătate | 24 | 0,5 |
4. | Tutun, chibrituri | 376 | 7,4 |
V.V. – 33 ani, 2 clase primare
C – soţie, 21 ani, 7 clase primare
V – fiu, 2 luni
De la Dârlos din Târnava Mare, satul lor de origine, şi până la Mediaş, nu sunt decât 5 km. Oraş industrial, Mediaşul dădea de lucru tuturor celor ce nu aveau pământ în sat. Şi omul nostru a muncit la Fabrica de Vase West 5 ani în şir, cu 120 lei pe zi, în condiţii care se îngreunau prin venirea în fiecare seară acasă. A cumpărat cu banii strânşi 2 jugăre şi jumătate pământ, pe care l‑a dat în folosinţă părinţilor.
Armata şi‑a făcut‑o la Marele Stat Major. Nu a mai fost primit muncitor la fabrica din Mediaş fiindcă fabrica şi‑a redus personalul, iar de plugărie, după atâţia ani de dezobişnuire şi de obişnuire cu bani gheaţă, „n‑am mai avut chef”, încât din 1930 rămâne în Bucureşti, muncind cu ziua şi câştigând între 120‑130 lei pe zi. Mai şomer, mai petrecând sezoanele de intensă plugărie în sat, ajutând în gospodărie ori lucrând cu ziua, ajunge până în preajma concentrărilor. În 1939 s‑a însurat cu o fată din satul vecin, Cruci, din judeţul vecin, al Târnavei Mari. După Crăciunul anului 1940, revine în Bucureşti şi e primit, pe data de 25 februarie 1941, camerist în Institutul Central de Statistică, cu salariul de 2700 lei lunar.
Nu se sperie omul de pe Târnave de munca ce o prestează la Institut – „am făcut eu şi mai grele, dar n‑ar strica să fie leafa mai mare”.
Cu banii agonisiţi din munca anilor trecuţi şi cu gândul stabilirii la Bucureşti, şi‑a cumpărat în 1938 o casă în comuna suburbană Tudor Vladimirescu, pe str. Spătarul Preda nr. 25, compusă din 5 camere, din care 3 sunt închiriate cu 900 lei lunar. Casa e zidită din paiantă, tencuită, n‑are igrasie „fiindcă e loc ridicat”, cu puţ în curte, „cu apă mai bună decât cea de la cişmea” şi luminată cu gaz. Cei 3 chiriaşi sunt târnăveni de‑ai lui. Îmbrăcăminte nu prea au, dar o îngrijesc cu băgare de seamă. Cei 7 km ce‑l despart de slujbă îi face cu tramvaiul 15.
Veniturile acestei luni s‑au ridicat la suma de 7655 lei, reprezentând salariul lui de 2500 lei, orele suplimentare pe 2 luni, în valoare de 4255 lei şi preţul celor 3 camere închiriate cu 900 lei.
Cheltuielile menajului din luna aprilie au fost de 3245 lei, ceea ce dă un beneficiu de 4410 lei.
Capitolele de cheltuieli ne pun faţă în faţă cu un buget întocmit potrivit putinţelor menajului de a‑l satisface.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3245 | 100% | |
1. | Locuinţă (întreţinere şi luminat) | 162 | 5,0 |
2. | Încălzit (gătitul mesei) | 400 | 12,3 |
3. | Alimentaţie | 2033 | 62,7 |
4. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 50 | 1,5 |
5. | Tutun | 360 | 11,1 |
6. | Transport | 240 | 7,4 |
Capitolul alimentaţiei cuprinde următoarele articole:
Nr. crt | Articole | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 2033 | |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Carne | 3 | 390 |
3. | Făină | 2 | 68 |
4. | Zahăr | 3 | 102 |
5. | Mălai | 2 | 24 |
6. | Cartofi | 12 | 144 |
7. | Untdelemn | 1 | 58 |
8. | Zarzavaturi | 2 | 40 |
9. | Ceai | 0,100 | 160 |
10. | Lapte (litri) | 4 | 72 |
11. | Sare | 1 | 10 |
12. | Untură (slănină) | 1,500 | 290 |
13 | Ouă (bucăţi) | 15 | 75 |
Citeşte bărbatul, în fiecare duminică, ziarul Universul. De cumpărarea medicamentelor „ne‑a ferit Dumnezeu până acum”, iar la cinematograf n‑a fost de 6 ani.
(M.T.)
B.I. – 28 ani, 4 clase primare
P. – soţie, 20 ani, 2 clase primare
C.– fiu, 3 ani
I – fiică, 1 an
Stăpân al unui sfert de pogon, o casă şi un şopron în care stăteau 3 oi şi o vacă cu viţel, a plecat din sat în 1939, intrând, prin intermediul fratelui său, ajutor de tâmplar la Institut în luna martie a aceluiaşi an, cu salariul de 3500 lei lunar. Restul familiei a rămas în satul lor, Crainici, din judeţul Mehedinţi. Mai are 2 fraţi în Bucureşti, dintre care unul şofer la U.C.B., iar celălalt portar de noapte al Institutului. Grija lui de căpetenie sunt cei de acasă: nevasta şi copiii, de care cea dintâi trebuie să vadă în fiecare clipă, dată fiind vârsta lor fragedă. Trimiterea unei sume de bani, de cele mai multe ori minimă, n‑o poate realiza decât printr‑o alimentaţie insuficientă, locuirea unei camere cât mai ieftine posibil şi înlăturarea oricăror cheltuieli de prisos. Pentru el sunt obişnuite împrumuturile, care împiedică realizarea unui buget echilibrat.
Pentru locuinţa sa din strada Abatorului nr. 9, închiriată de la un sătean, plăteşte modesta sumă de 300 lei lunar şi gazul necesar luminatului. Fratele lui de la U.C.B. îi mai dă din vreme în vreme câte o bucată de lemn pentru încălzit, iar apa o ia de la puţul din stradă. Dispune de 2 rânduri de haine (unul de ţară şi altul de târg, cumpărat în 1940, cu 1800 lei), 3 cămăşi, 2 perechi indispensabili, 2 perechi ceoareci de lână, 3 batiste, o cravată şi o pereche de bocanci. Consumă o pâine şi jumătate pe zi şi 2 ciorbe, în total 55 lei şi fumează un pachet de Naţionale, din lipsa ţigărilor Plugar. Şi a mai cheltuit la biserică, în noaptea Învierii, cumpărând 3 lumânări, 10 lei.
Veniturile în luna aprilie au fost de 4784 lei, din care a cheltuit suma de 2410 lei cu întreţinerea. A mai trimis celor de acasă 500 lei, iar cu restul a acoperit din datorii, fără a scăpa de ele. În momentul de faţă mai este dator cu 6000 lei la cei 2 fraţi. Cu 3000 lei a cumpărat nutreţ pentru vite, iar cu ceilalţi şi‑a aranjat un „bucluc” ce l‑a avut cu milităria.
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 2410 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie şi iluminat) | 300 | 12,4 |
2. | Spălat | 100 | 4,1 |
3. | Alimentaţie | 1650 | 68,5 |
4. | Tutun | 360 | 14,9 |
Sprijinul pe care îl capătă familia din munca lui, în lumina acestor cifre, este extrem de redus, ceea ce dă caracterul unui provizorat.
M.D. – 30 ani, 4 clase primare
O – soţie, 28 ani, 6 clase primare
L – fiică, 8 ani şi jumătate
N – mamă, 60 ani, analfabetă
Soţia e cea care se găseşte în slujba Institutului. Bărbatul are un atelier de cizmărie pe str. Ene Enescu 7 (cartierul Chirigiu), care altădată aducea un venit destul de frumos. Acum, „din pricina concentrărilor şi a vieţii grele”, nici datoria faţă de percepţie nu poate fi plătită. A ajuns la 10.000 lei. A plecat din satul Şaba, jud. Cetatea‑Albă, în 1929 „fiindcă n‑aveau nici o palmă de pământ”. S‑a oprit în Bucureşti, Fräulein, după vorba ei, la un copil pe care l‑a avut în grijă 3 ani. Din 1932 şi până în 1933, a lucrat la o parfumerie, „umpleam tuburi cu pastă”, primind 48 lei pe zi. Apoi, lucrătoare, până la 1935, la o ceaprăzărie unde confecţiona şnururi şi mărţişoare.
În 1935 s‑a căsătorit şi a rămas să vadă de gospodărie, „că bărbatul câştiga destul de bine”. E rusoaică. Dar „tare‑mi plăceau rumânii! Şi voiam cu orice preţ să mă căsătoresc cu un rumân. Când eram mică, de nu ştiam rumâneşte, toată noaptea visam că numai limba asta o vorbesc. Apoi am venit în Bucureşti şi l‑am cunoscut pe soţul meu, mi‑a plăcut şi am pregătit nunta. Abia în ziua nunţii mi‑a spus că‑i oltean şi am vrut să stric. Nu ştiam că oltenii tot rumâni sunt”. Treburile au mers bine, dându‑le putinţa să economisească 30.000 lei. Dar s‑a întâmplat că li s‑a îmbolnăvit fetiţa. De două ori. Întâia dată de bronşită, apoi de pneumonie. A cheltuit economiile. Bărbatul a început să fie concentrat, deci atelierul sta, s‑a împrumutat şi acum apasă asupra menajului, în afară de cele 10.000 ale percepţiei, alte 8700 lei.
Aşa a fost ea silită să se angajeze la Institutul Central de Statistică în ziua de 22 martie 1941, cu un salariu de 3500 lei. În martie şi aprilie a.c., soţul a avut concediu, reuşind să câştige 10.000 lei. Locuiesc în 2 camere în Ene Enescu 7, plătind 600 lei lunar. Bine mobilate şi bine îngrijite. Toţi sunt bine îmbrăcaţi şi bine îngrijiţi. Femeia poartă ciorapi de mătase chiar în timpul orelor de serviciu şi nu uită des să‑şi dea cu pudră şi ruj – mai puţin pe buze. Şi‑i „este dor de cinematograf”. În afară de chirie, alimentaţie şi cumpărarea Timpului Familiei în fiecare duminică pentru pagina Viaţa Veselă, n‑au avut alte cheltuieli în cursul lunii aprilie.
Veniturile menajului în această lună au totalizat suma de 11.179 lei, reprezentând salariul femeii (6179 lei) şi 5000 lei reieşiţi din munca bărbatului în atelier.
Cheltuielile aceleiaşi luni au fost de 5570 lei. Excedent: 5609 lei. Capitolele de cheltuieli dovedesc năzuinţa lor de agonisire:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 5570 | 100% | |
1. | Locuinţă | 600 | 10,8 |
2. | Luminat, încălzit | 116 | 2,1 |
3. | Alimentaţie | 4618 | 82,9 |
4. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 40 | 0,7 |
5. | Medicamente | 98 | 1,8 |
6. | Articole de toaletă | 98 | 1,8 |
O arătare a articolelor cumpărate ne va dovedi regimul alimentar variat şi suficient al menajului.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 4618 | |
1. | Pâine | 49 | 700 |
2. | Cartofi | 30 | 300 |
3. | Untdelemn | 4 | 240 |
4. | Zahăr | 4 | 136 |
5. | Zarzavat | 4 | 32 |
6. | Ceapă | 2 | 60 |
7. | Oţet | 1 | 30 |
8. | Orez | 1 | 120 |
9. | Spanac | 20 | 60 |
10. | Făină | ‑ | 68 |
11. | Lapte | 30 | 360 |
12. | Unt | 2 | 960 |
13. | Carne | 3 | 480 |
14. | Mălai | 4 | 40 |
15. | Fasole | 60 | 220 |
16. | Ouă (bucăţi) | 4 | 252 |
17. | Iaurt | 8 | 120 |
18. | Sare de lămâie, boia | ‑ | 40 |
19. | Verdeţuri | ‑ | 350 |
20. | Ceai | ‑ | 50 |
Familia ţine un carnet în care îşi notează cheltuielile zilnice.
M.G. – 35 ani, 4 clase primare
S – soţie, 33 ani, 2 clase primare
M – fiica, 15 ani, 7 clase primare
I – fiu, 11 ani, 3 clase primare
Din cei 5 fraţi, numai el a plecat din satul Luna, judeţul Turda, ceilalţi au rămas să lucreze pământul tot: 7 jugăre. Mai luau şi în parte; din produsele obţinute 2 părţi se cuveneau proprietarului şi una lor. La Bucureşti, unde soseşte în 1929, 2 săptămâni stă fără lucru. Alte 2 săptămâni, fecior în casă la un boier, cu 1200 lei pe întreaga lună, locuinţă şi masă. După 2 săptămâni, stăpânul n‑a mai avut nevoie de serviciile lui. Doi ani în şir îl găsim salahor la Arsenalul Armatei cu un salariu de 2200 lei. Închizându‑se, prin anul 1931, s‑a apucat să lucreze cu ziua, la binale, zidărie, câştigând câte 350‑400 lei pe săptămână. În toamna aceluiaşi an, deschizându‑se Arsenalul, a fost primit lucrător la vopsitorie cu 1600 lei pe lună. N‑a rămas decât 2 luni, fiindcă nu prea era de lucru. În acest timp, a venit şi consăteanca lui în Bucureşti, cu care trăieşte în concubinaj până în 1938, când au îndeplinit formele legale de căsătorie. Cele 5 luni cât a stat şomer, ea l‑a întreţinut. În mai 1933 a fost angajat la Primăria sectorului II Negru, încărcător de sacale cu 1800 lei pe lună. Patru ani rămâne în slujba Primăriei. A fost trecut în mai 1937 magazioner la Asistenţa Socială a aceluiaşi sector – Biroul de Şomaj – unde a stat până în decembrie 1937 „deoarece m‑au dat afara”. Din martie 1938, a fost primit din nou la Primăria Sectorului II Negru, ca supraveghetor la salubritate, cu aceeaşi leafă. Din 1 iunie 1938, a fost angajat camerist la Institutul Central de Statistică, cu un salariu de 2700 lei lunar. Soţia, după ce a stat 5 ani în slujba unui colonel, a fost şi ea primită cameristă în aceluiaşi Institut, cu 3500 lei pe lună.
Cei 2 copii i‑au dat în seama socrului său din 1938. Întreţinerea lor l‑a costat anul acela 5000 lei. Cumpărând din banii agonisiţi 3 jugăre de pământ cu 90.000 lei şi dându‑le în folosinţă socrilor lui, iar copiii făcându‑se destul de mari pentru a face unele munci, nu mai plăteşte nimic cu întreţinerea acestora. Dar, din când în când, le mai trimite câte o haină. De Paştele acesta, le‑au cumpărat haine în valoare de 8000 lei (76,5%).
Locuiesc într‑o cameră în str. Logofătul Udrişte nr. 4, pentru care nu plătesc nimic, fiindcă proprietarul e colonelul la care a slujit soţia lui. Deşi au lumină electrică, ei folosesc tot gazul „fiindcă nu vreau să‑l pună la cheltuială pe proprietar”. Este menajul care îşi restrânge la minim cheltuielile, în vederea realizării unor câştiguri cât mai mari, pentru completarea gospodăriei din sat la care vor să se întoarcă de îndată ce îşi vor fi asigurat mijloace suficiente de existenţă. Iată de ce au fiecare numai câte un rând de haine, pe care îl poartă până la distrugere. Pe acesta l‑a cumpărat de ocazie cu 600 lei. Nu fumează şi nu cumpără ziare, dar citeşte uneori din cele ce vin bibliotecii unde face slujbă.
Veniturile lunii aprilie au fost de 12.160 lei, iar cheltuielile de 10.457 lei, ridicate aici prin cumpărarea de îmbrăcăminte celor 2 copii. Alimentaţia intră în compunerea cheltuielilor de‑abia cu 2422 lei, reprezentând 23,2%, gazul cu 15 lei (0,1%) şi nevoi de ordin moral cu 20 lei (0,2%).
Continuare | |||
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 2422 | |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Zahăr | 4 | 136 |
3. | Carne | 8 | 640 |
4. | Făină | 4 | 136 |
5. | Mălai | 4 | 48 |
6. | Cartofi | 12 | 104 |
7. | Fasole | 2 | 56 |
8. | Untdelemn | 4 | 232 |
9. | Zarzavaturi | 5 | 150 |
10. | Ceai | 0,050 | 80 |
11. | Ouă (bucăţi) | 60 | 240 |
Masa o găteşte seara, acasă, pentru a doua zi. Încolo, un menaj fără certuri şi fără griji apăsătoare.
P.A. – 45 ani, 6 clase primare
I – soţie, 37 ani, 4 clase primare
I – fiu, 16 ani, 4 clase primare
H – fiică, 13 ani, 4 clase primare
Proprietatea lor rurală din Cojocna – Cluj, este formată dintr‑o casă şi 6 jugăre de pământ în valoare de 200.000 lei. N‑au plecat din sat fiindcă nu ar fi putut trăi din produsele ogorului, ci pentru că voiau să sporească numărul jugărelor. S‑ar putea ca la părăsirea satului să fi contribuit şi puternicul curent de imigrare din partea aceasta a judeţului Cluj. În 1934 şi‑a luat soţia – iar pe cei 2 copii i‑a lăsat în grija părinţilor până la refugiul din 1940 – şi au venit la Bucureşti. Un an a fost om de serviciu la o prăvălie pe Calea Văcăreşti, apoi, până în 1936, când a fost primit om de serviciu la Institut cu salariul de 1500 lei lunar, a lucrat cu ziua. Soţia este cameristă la Ministerul Economiei Naţionale, iar băiatul, lift‑boy la un imobil, amândoi cu 2500 lei lunar. Azi bărbatul primeşte „cu toţi cei 5 ani de serviciu, numai” 2700 lei.
Au o cameră şi un antreu pe str. Logofătul Tăutul 29, cu cişmea în curte şi fără lumină electrică. Chiria lunară se ridică la 800 lei, la care mai trebuie adăugaţi 20 lei, costul gazului de iluminat. De acasă şi până la Institut sunt 2 km jumătate, pe care îi face „mai des pe jos decât cu tramvaiul”. Ca îmbrăcăminte, soţul dispune de 2 rânduri de haine (unul de lucru, cumpărat acum un an cu 1200 lei, şi celălalt, cu 2000 lei), soţia de 2 rochii (3200), iar copiii de „câteva hăinuţe şi mai bune, şi mai rele”. De Paşti a cumpărat soţiei şi copiilor câte o pereche de pantofi cu 4500 lei. Mai are 3 m de stofă standard pe care n‑o poate lucra din lipsă de bani. Masa o ia acasă şi nu este din acelea de care s‑ar putea spune că ating măcar cerinţele unui regim alimentar suficient. Se va putea observa în tabelul pe care îl vom da mai jos locul pe care îl ocupă pâinea, cartofii şi fasolea în hrana menajului.
Veniturile lunii aprilie au ajuns la 9210 lei, iar cheltuielile 10.305 lei. Capitolul îmbrăcămintei, care poate fi socotit întâmplător, ca provocat de Sărbătorile Paştelui, ocupa 43,7%, alimentaţia, 32,4%; iar medicamente cerute de reumatismul de care suferă, 5,8%. Bărbatul nu citeşte cărţi „fiindcă îs scumpe”. În schimb, cumpără şi citeşte un ziar în fiecare zi. Fumează un pachet Naţionale pe zi şi nu a fost la cinematograf nici el, nici familia lui niciodată. Încălzitul şi pregătirea mesei au necesitat 500 lei, luminatul 20 lei şi apa 10 lei sau, în total, 13,9%. Deficitul îl acoperă din împrumuturi, care au ajuns în ziua anchetei la 16.000 lei. Ceea ce ne arată o viaţă din cele mai chinuite, din pricina împărţirii familiei la slujbe diverse. Capitolele de cheltuieli de pe luna aprilie se dispun astfel:
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 10.305 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie, spălat, luminat, încălzit, apă) | 1430 | 13,9 |
2. | Îmbrăcăminte | 4500 | 43,7 |
3. | Alimentaţie | 3335 | 32,4 |
4. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 80 | 0,8 |
5. | Sănătate | 600 | 5,8 |
6. | Tutun | 360 | 3,5 |
Articolele alimentare cumpărate indică proporţia ridicată pe care o au fasolea, cartofii şi pâinea în hrana lor:
Nr. crt. | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 3335 | |
1. | Pâine | 103 | 1500 |
2. | Carne | 4 | 360 |
3. | Făină | 3 | 95 |
4. | Zahăr | 4 | 136 |
5. | Mălai | 4 | 48 |
6. | Cartofi | 12 | 104 |
7. | Fasole | 16 | 240 |
8. | Untdelemn | 2 | 116 |
9. | Zarzavaturi | 4 | 80 |
10. | Ceai | 0,100 | 200 |
11. | Lapte | 5 | 90 |
12. | Sare | 2 | 20 |
13. | Untură | 1,500 | 270 |
14. | Ouă (bucăţi) | 15 | 75 |
Amarul de care e stăpânit îşi are explicare completă în urma situaţiei înfăţişate.
R.M. – 40 ani, 3 clase primare
C – fiu, 18 ani, 4 clase primare
V – fiică, 14 ani, 4 clase primare
I – fiu, 12 ani, 3 clase primare
Povestea făgărăşencei din comuna Vaida‑Recea, e lungă şi îndeajuns de chinuită. În 1910, mama ei s‑a certat cu soţul şi l‑a părăsit plecând cu ea la Bucureşti. După câţiva ani, a venit şi bărbatul în Bucureşti, împăcându‑se. S‑a făcut birjar. Ea a intrat la croitoria unei mătuşi, căreia îi ajuta în schimbul locuinţei şi al hranei. Aici a stat până în 1921, când s‑a măritat cu un meşter zidar. Murind în 1929, a rămas văduvă cu 3 copii. Greul de acum începe să apese asupra ei. Vindea covrigi ori bomboane la școala Sf. Treime, dar nu reuşea să câştige îndeajuns pentru asigurarea traiului. Mare sprijin găsea în casa pe care o are făcută când trăia soţul, din câştigul realizat. „Hei, îi mergeau bine treburile. Era un om muncitor şi toţi banii îi aducea acasă”. Odată cu organizarea Recensământului din 1930, a fost primită ca femeie de serviciu cu 2500 lei lunar. Leafa i‑a fost ridicată de‑abia în 1940, la 3100 lei.
Băiatul cel mai mare e vânzător la Cartea Românească, plătit cu 2700 lei lunar. Casa lor, mică, cu gust aranjată, din paiantă, fără igrasie şi cu lumină electrică se află în cartierul Colentina, la o depărtare de 7 km de Institut. Tramvaiul 1 ori 7 o aduc până în apropiere. Punctul dureros al familiei îl constituie îmbrăcămintea. Au toţi câte un rând de haine de lucru şi unul de „primeneală” – „toate lucruri ieftine, cumpărate după puterea noastră”. Masa o găteşte seara pentru ziua a doua. Din ce poate, cu preponderenţă cartofi, fasole şi lapte.
În luna aprilie, venitul menajului a fost de 5172 lei, provenit din salarii, iar cheltuielile au totalizat suma de 3432 lei. Capitolele de cheltuieli arată sforţarea capului familiei de a face faţă cerinţelor menajului, privând copiii de cheltuielile de prisos, cu excepţia sărbătorilor mari, când le este îngăduit să meargă la cinematograf.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3432 | 100% | |
1. | Încălzit | 360 | 10,5 |
2. | Alimentaţie | 2922 | 85,1 |
3. | Nevoi de ordin moral | 50 | 1,5 |
4. | Cinematograf | 100 | 2,9 |
Iată articolele alimentare cumpărate în luna aprilie:
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 2922 | |
1. | Pâine | 63 | 900 |
2. | Zahăr | 5 | 170 |
3. | Făină | 5 | 160 |
4. | Carne | 6 | 480 |
5. | Cartofi | 20 | 280 |
6. | Mălai | 5 | 60 |
7. | Fasole | 5 | 150 |
8. | Untdelemn | 3 | 162 |
9. | Lapte | 20 | 360 |
10. | Zarzavat | 10 | 200 |
(M.T.)
S.I. – 39 ani, 6 clase primare
M – soţie, 35 ani, 5 clase primare
V – fiu, 13 ani, 5 clase primare
A – fiică, 4 ani
După ce s‑a însurat, s‑a apucat să‑şi facă casă în satul lui, Grid, din judeţul Făgăraş. A făcut datorii. Cele 2 jugăre de pământ nu produceau atât cât trebuia traiului lor. Casa a lăsat‑o în grija părinţilor, pământul în cea a socrilor lui, iar el, împreună cu soţia a plecat în 1926 spre Bucureşti. „Am venit într‑o doară la Bucureşti. Auzisem că se găseşte uşor de lucru. Am tras la un om de la noi din sat. Am stat degeaba vreo 2 săptămâni, apoi am fost primit la un laborator de analize medicale din str. Brezoianu, om de serviciu, cu 3500 lei pe lună. Patru ani am stat aici. Am plecat că umblam prea mult cu bicicleta şi mă obosea (umblam pe la clienţi), sperând că voi găsi un serviciu mai bun şi mai uşor. În str. Calomfirescu am fost angajat portar de zi cu 2000 lei lunar. Aici am stat 5 ani. Îmi era mic salariul şi de aceea am căutat altceva şi am venit la Institutul Central de Statistică”. A deprins meseria de tâmplar pe care o exercită la cerere în cadrul Institutului, dar este angajat în calitate de camerist. Acum primeşte 4500 lei lunar.
Cei 2 copii îi îngrijeşte socrul său în schimbul folosirii pământului, dar mai trimite din când in când şi bani pentru întreţinerea lor. Soţia are în grijă curăţenia blocului din str. Calomfirescu nr 9. primind pentru asta locuinţă gratuită. E o camera destul de încăpătoare, 4/6m, care se bucură de avantajele noilor construcţii: lumină electrică, calorifer cu apă caldă şi rece. De 7 ani stă în ea şi e imobilul la care a fost portar de zi. Acelaşi lucru spus despre îmbrăcămintea celorlalţi oameni de serviciu se poate spune şi despre menajul acesta fără nici un adaos. Nici alimentaţia nu diferă în afară de mai multă economisire pe care ar putea‑o realiza soţia şi de procentul mare al cartofilor, care intră în compoziţia regimului alimentar al menajului.
Veniturile lunii aprilie au fost de 5494 lei, iar cheltuielile de 2524 lei, din care alimentaţiei îi revin 2224 lei, iar tutunului 300 lei. Alte cheltuieli nu are. Capitolul alimentaţiei cuprinde articolele următoare:
Nr. crt. | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 2224 | |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Carne | 3 | 240 |
3. | Făină | 3 | 96 |
4. | Zahăr | 4 | 132 |
5. | Mălai | 5 | 60 |
6. | Cartofi | 20 | 240 |
7. | Fasole | 4 | 112 |
8. | Untdelemn | 4 | 232 |
9. | Ceai | 0,100 | 160 |
10. | Lapte | 2 | 32 |
11. | Ouă (bucăţi) | 30 | 120 |
12. | Zarzavat | 10 | 200 |
Are strânse legături cu fratele lui, om de serviciu al Institutului, de la care a împrumutat 10.000 lei, pe care îi restituie când poate şi cât îi îngăduie cheltuielile menajului. „Leafa nici acum nu‑mi ajunge. Am noroc cu părinţii nevestei care ne ţin copiii, altminteri ar fi tare rău. Mi‑e dor de ţară, de plugărie. Nu‑s definitiv aici. Mai stau vreo 2‑3 ani şi mă întorc acasă”, încheie făgărăşeanul din Grid, pe faţa căruia se citesc desluşit aceste gânduri.
S.M. – 33 ani, 7 clase primare
V – soţie, 28 ani, 4 clase primare
I – frate, 20 ani, 4 clase primare
V – frate, 18 ani, 4 clase primare
În urma părinţilor au rămas 10 pogoane de pământ şi ei, 6 fraţi, din care 5 de vârstă fragedă. Tutorele avea grija lor şi a averii; venitul îl depunea la Scaunul Orfanilor. El, cel mai mare, a plecat din satul Măgina, jud. Alba, împreună cu soţia, în 1934. Un an a fost încasator la o carieră de nisip, din Giuleşti. Desfiinţându‑se, reuşeşte să fie numit administratorul fermei Carol Razidescu din Băneasa, cu 2000 lei lunar şi întreţinere. După un an se întoarce în sat, pentru facerea inventarului moştenirii. Din 1938 şi până la cedarea Transilvaniei de Nord, lucrează ca om de serviciu la Primăria Municipiului Oradea Mare. Venit în Bucureşti, a fost angajat curier la Institutul Central de Statistică, primind un salariu de 4000 lei lunar. A adus aici pe fraţii lui mai mici, cu gândul plasării lor. Până acum n‑a reuşit. Stau în cartierul Cotroceni, str. Dr. Marinescu nr. 23, unde ocupă o cameră şi un antreu, în schimbul sumei de 600 lei pe lună. Cei 5 km ce‑l despart de Institut îi face cu tramvaiul cu abonamentul gratuit dat de Institut. Dimineaţa şi seara ia masa acasă. La prânz, la cantina Institutului cu 27 lei. Veniturile lunii aprilie au fost de 12.000 lei. Cheltuielile menajului au totalizat suma de 6138 lei, repartizată pe următoarele capitole:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 6138 | 100% | |
1. | Locuinţă (chirie) | 600 | 9,8 |
2. | Alimentaţie | 3606 | 58,7 |
3. | Nevoi de ordin moral | 56 | 0,9 |
4. | Tutun, chibrituri | 376 | 6,1 |
5 | Vin, bere | 1,500 | 24,4 |
Am trecut vinul şi berea consumate în această lună capitol aparte, fiindcă [în mod] obişnuit menajul nu face uz de ele. De Paşti i‑a avut pe socrii săi oaspeţi şi a socotit că trebuie să‑i cinstească cu vin şi bere. Acestea au fost articolele alimentare cumpărate în cursul lunii aprilie:
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 3606 | |
1. | Pâine | 42 | 600 |
2. | Făină | 3 | 96 |
3. | Zahăr | 3 | 102 |
4. | Untdelemn | 2 | 108 |
5. | Lapte | 30 | 420 |
6. | Cartofi | 10 | 80 |
7. | Zarzavaturi | ‑ | 600 |
8. | Cafea | 0,250 | 140 |
9. | Carne | 10 | 1200 |
10. | Sare | 2 | 20 |
11. | Oţet | 1 | 18 |
12. | Ouă (bucăţi) | 50 | 200 |
13. | Ceai (cutii) | ‑ | 22 |
S.I. – 28 ani, absolvent Şcoala Arte şi Meserii
E – soţie, 22 ani, 4 clase primare
E – fiica, 3 ani
S – fiu, 1 an
Născut în Bucureşti, a deprins meseria de tâmplar. Ca tâmplar, lucrează între anii 1928‑1936 la M.M.S.O.S. În toamna anului 1936 a fost angajat tâmplar al Institutului, cu întrerupere de 2 luni în 1937, la chemarea lui la Ministerul Muncii pentru lucrări de preţ. La 1 iulie 1940 e numit maestru tâmplar al Institutului Central de Statistică, cu un salariu de 6000 lei lunar. E mulţumit atât de regimul muncii, cât şi de salariul pe care îl are, totuşi „doreşte să fie avută în vedere silinţa pe care o depune atunci când se va ivi putinţa măririi salariului”.
Locuinţa o au în str. Carol Knappe nr. 76: 2 camere şi o bucătărioară pentru 1300 lei lunar. Cei 3 km până la Institut îi face cu tramvaiul 3 de 2 ori pe zi.
Soţia nu ocupă nici o slujbă – „copiii sunt grija ei. A început să le confecţioneze de pe acum hăinuţe”. Masa o ia la prânz la cantina I.C.S. ori la diverse birturi economice, cheltuind în jurul sumei de 40 lei. Seara, acasă, mâncare gătită de soţie. Numai în timpul acesta de confecţionarea lăzilor pentru formularele Recensământului nu poate merge să ia prânzul acasă. În luna aprilie meşterul tâmplar al Institutului a primit pentru munca sa 10.742 lei, din care a cheltuit cu:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 6200 | 100% | |
1. | Locuinţă – chirie | 1420 | 22,9 |
2. | Alimentaţie | 3380 | 54,5 |
3. | Nevoi de ordin intelectual şi moral | 100 | 1,6 |
4. | Recreaţii – cinematograf | 200 | 3,2 |
5. | Tutun | 360 | 5,8 |
6. | Transport | 240 | 3,9 |
7. | Sănătate | 100 | 1,6 |
8. | Încălzit | 400 | 6,5 |
A realizat un excedent de 4542 lei. Între articolele alimentare cumpărate, proporţie vădită au cartofii, zahărul, ouăle şi laptele, cerute de existenţa copiilor mici în menaj.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 3380 | |
1. | Pâine | 63 | 900 |
2. | Carne | 4 | 320 |
3. | Zahăr | 6 | 204 |
4. | Făină | 6 | 192 |
5. | Cartofi | 15 | 180 |
6. | Fasole | 5 | 140 |
7. | Mălai | 5 | 60 |
8. | Untdelemn | 6 | 324 |
9. | Zarzavat | 15 | 300 |
10. | Lapte | 30 | 600 |
11. | Ouă (bucăţi) | 40 | 160 |
Meşterul tâmplar al Institutului citeşte în fiecare zi ziarul Universul şi câteodată alt ziar de 1 leu de după‑masă. Fumează un pachet de Naţionale pe zi şi merge împreună cu soţia de 2 ori pe lună la cinematograf, de obicei la cele cu cow‑boy ori comedii. A mai cumpărat pentru copilul lui cel mic medicamente în valoare de 100 lei. E un menaj care trăieşte în perfectă înţelegere şi nu are datorii.
D.A. – 53 ani, 4 clase primare
N – soţie, 51 ani, 2 clase primare
G – fiu, 27 ani, 4 clase primare
I – fiu, 21 ani, 4 clase primare
L – fiu, 18 ani, 4 clase primare
În str. Colindelor nr. 12, cartierul Dealul Spirei, locuieşte familia maistrului legător al Institutului. Are casă proprie, compusă din 3 camere, făcută din cărămidă în 1929, cu puţ american, fără lumină electrică şi cu igrasie din belşug. Camerele sunt mobilate cu strictul necesar, iar gospodina îşi dă toată silinţa să le ţină cât mai curate.
Sunt originari din Bucureşti. În 1912, ca legător la Socec, şi‑a cunoscut viitoarea soţie. O duc bine şi au azi 3 copii mari, toţi cu slujbe bune. Chiar mai bune decât a lui. Cel mare, legător la Cartea Românească, e plătit cu 4000 lei pe lună. Mezinul, electrician la uzinele Vulcan, tot cu 4000 lei lunar, iar cel mai mic, sudor electric, tot la aceleaşi uzine, primeşte 3000 lei. Iar el, maistrul legător din 1927, când a părăsit Socecul şi a intrat la Institutul Central de Statistică, e plătit cu 3100 lei pe lună. De Institut îl despart 4 km, pe care îi face cu tramvaiul 15 de 2 ori pe zi.
Fiecare dispune de 2 rânduri de haine, unul de lucru, iar celălalt de sărbătoare. În anul acesta n‑au avut putinţa cumpărării de noi articole de îmbrăcăminte. De când au început concentrările, băiatul mai mare a stat mai mult pe zonă decât la slujbă. Cel mijlociu a fost încorporat în iarna asta. Le trebuie mereu bani. Până la o vreme s‑a ajutat bine cu ei, de acum, fiecare cu rosturile lui. Sunt mari, au nevoie de bani de buzunar, se duc la cinematograf şi mamei lor îi dau tot mai puţin.
Tatăl, om credincios, merge în fiecare duminică la biserică şi nu uită să ajute pe cei nenorociţi. Citeşte zilnic Universul şi fumează un pachet de Naţionale. Om împăcat cu viaţa, nu se zbate, nu‑şi pierde firea şi nu se frământă în zadar. În cartierul lui are câţiva prieteni vechi, la care se mai duce câteodată, mai schimbă o vorbă între două pahare de vin, dar nu se apucă de cărţi. Nu acelaşi lucru spune despre copii „care nu mai sunt cei din vremea mea”. Are faţă de percepţie o datorie de 6000 lei, impozitul pe imobil.
Veniturile lunii aprilie au fost de 5870 lei, salariul lui şi al celui mai mic dintre fii.
Cheltuielile aceleiaşi luni au ajuns la 3926 lei, repartizaţi capitolelor următoare:
Nr. crt | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3926 | 100% | |
1. | Locuinţă (luminat şi încălzit) | 600 | 15,3 |
2. | Alimentaţie | 2536 | 64,6 |
3. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 190 | 4,8 |
4. | Transport | 240 | 6,1 |
5. | Tutun | 360 | 9,2 |
Se obţine un excedent bugetar de 1944 lei, datorită pregătirii mesei în familie. Au un regim alimentar în care predomină regimul vegetal, de altfel ca al tuturor oamenilor de serviciu ai Institutului.
Nr. crt | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 2536 | |
1. | Pâine | 63 | 900 |
2. | Carne | 2 | 160 |
3. | Zahăr | 4 | 136 |
4. | Făină | 2 | 64 |
5. | Cartofi | 10 | 120 |
6. | Fasole | 10 | 280 |
7. | Mălai | 5 | 60 |
8. | Untdelemn | 4 | 216 |
9. | Lapte | 15 | 300 |
10. | Zarzavaturi | 15 | 300 |
E necăjit de plecarea celor 2 fii pe zonă, mai mult din pricina „scumpetei vieţii”, căreia nu vede cum îi va face faţă.
O.I. – 31 ani, 4 clase primare
S – soţie, 32 ani, analfabetă
V – fiică, 7 ani, 1 clasă primară
E – fiică, 5 ani
V – fiică, 1 an
În comuna Gloduri din judeţul Bacău n‑avea pământ, nici casă. La vârsta de 16 ani i‑a venit gândul urmării unei şcoli comerciale şi aşa ajunge în Bucureşti. Pentru ca să poată trăi se angajează practicant la banca Marmorosch Blank, la secţia Americană, cu 1200 lei pe lună. De aici a plecat „într‑un post mai bun” la compania „Wagons‑Lits”, ca telefonist cu 4800 lei lunar. Fiind mult de lucru, n‑a mai putut urma cursul şcolii. Rămâne în această slujbă până la 1930, când a fost încorporat la Regimentul 12 Infanterie din Bârlad. La sfârşitul stagiului militar coboară în Galaţi unde se căsătoreşte. Reuşeşte să fie primit telefonist la N.F.R. cu 4500 lei pe lună. În acelaşi timp, şi‑a deschis o cârciumă în port, în tovărăşie, pe care a dus‑o 2 ani (1932‑34), dar, din pricina necinstei tovarăşului, o lichidează. Revine în Bucureşti, stând un an şomer, întreţinut de fratele lui. În 1935 a fost primit camerist la Institut, cu un salariu de 4800 lei lunar.
În str. General Nicolae Popescu îşi are locuinţa, compusă dintr‑o cameră, antreu şi bucătărie, fără lumină electrică şi fără igrasie. Chiria: 450 lei lunar. Distanța de 10 km de Institut o face cu tramvaiul şi autobuzul. Este unul din cele mai grele menajuri cercetate, greutate provenită de pe urma numărului membrilor ce nu câştigă nimic din cauza vârstei. Ca îmbrăcăminte, posedă fiecare câte un rând de haine. „Copiii sunt mai mult dezbrăcaţi, că nu‑i pot ţine cu lucruri bune şi noi”. Hrana familiei o pregăteşte soţia acasă, năzuind spre realizarea unui regim vegetarian potrivit vârstei copiilor.
Veniturile lunii aprilie, 4680 lei, au umplut cheltuielile reclamate de următoarele trebuinţe:
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 4874 | 100% | |
1. | Locuinţa | 450 | 9,2 |
2. | Alimentaţie | 3974 | 81,5 |
3. | Nevoi de ordin moral şi intelectual | 110 | 2,3 |
4. | Transport | 340 | 7,0 |
Spre evidenţierea caracteristicilor regimului alimentar, reproducem articolele de hrană cumpărate în cursul lunii aprilie.
Nr. crt. | Articolul | Cantităţi kg | Preţ de cumpărare lei |
Total | ‑ | 3974 | |
1. | Pâine | 63 | 900 |
2. | Carne | 8 | 640 |
3. | Făină | 3 | 96 |
4. | Zahăr | 8 | 272 |
5. | Mălai | 5 | 60 |
6. | Cartofi | 30 | 360 |
7. | Fasole | 20 | 560 |
8. | Untdelemn | 7 | 406 |
9. | Ceai | 0,050 | 80 |
10. | Lapte | 30 | 480 |
11. | Ouă (bucăţi) | 30 | 120 |
Nu sunt de scos în evidenţă decât greutăţile mari ale familiei, care fac din el un om cu gânduri grele. „Am mai avut noroc cu neamurile, că altminteri era tare rău. De acum înainte nu ştiu ce voi face că câştig 5 şi mănânc 10”.
P.G. – 42 ani, 4 clase primare
M – soţie, 37 ani, 4 clase primare
M – fiică, 16 ani, 5 clase primare
S – fiică, 14 ani, 6 clase primare
L – fiică, 12 ani, 4 clase primare
G – fiu, 10 ani, 3 clase primare
E lungă povestea târnăveanului, paznic de noapte al Institutului. Acasă erau 6 fraţi şi 6 pogoane de pământ. Ce putea să facă rămânând în sat? Să lucreze cu ziua la cei ce aveau mai mult. El voia însă să aibă al lui, nu să‑şi ducă traiul de pe o zi pe alta. În oraşe, pe vremea aceea, banii se câştigau uşor. Aşa porneşte în 1924 spre Bucureşti, împreună cu soţia lui. Un an a fost om de serviciu la societatea Steaua Română, cu 2300 lei lunar, iar soţia lucra la stăpân. Cu banii agonisiţi, revine în sat, cumpărând vite şi 2 pogoane de pământ. 2 ani rămâne acasă. Din 1926 şi până în 1927, îl găsim servitor la cinematograful Roxy, cu 2600 lei pe lună. La sfârşitul anului 1927 se întoarce în satul natal, Bălcaciu, jud. Târnava Mică. Cu banii împrumutaţi de la Banca Albina îşi zideşte o casă. Şi azi mai are de plătit 16000 lei.
Din nou în Bucureşti, se angajează lucrător la o simigerie, unde prăjea fisticuri şi alune americane, în schimbul sumei de 1500 lei lunar şi întreţinere. După un an, părăseşte pentru 9 ani Bucureştiul. În 1937 a fost primit administrator la o vie a unui boier din comuna Tohan, jud. Buzău, vie de 20 pogoane. Primea 2000 lei lunar şi întreţinerea întregii familii, dar după un an a fost concediat de soţia boierului sub cuvânt de „prea mare cheltuială”. De aici soţia şi copiii au plecat acasă, iar el spre Bucureşti. În strada Carol, la o simigerie, cu 3000 lei lunar şi întreţinere, nu stă decât un an, din pricina căldurii şi a focului care îi strică vederea. A fost primit în luna ianuarie a acestui an paznic de noapte al Institutului cu 3500 lei.
În sat stăpâneşte 2 pogoane de pământ arabil, 1000 mp grădină şi 400 mp vie, o casă şi un grajd, toate în valoare de 85.000 lei. Soţia şi cei trei copii mai mici au în seama lor gospodăria. Fiica mai mare e servitoare în Bucureşti cu 700 lei, casă şi mâncare. Năzuiesc să trimită cât mai des bani acasă, dar scumpetea nu le prea îngăduie.
Locuieşte pe str. Oiţelor nr. 5, la 500 metri depărtare de Institut, cu 300 lei lunar pentru un pat. Are 2 rânduri de haine, destul de uzate, cumpărate din Bucureşti acum un an, cu 6000 lei. Masa o ia la birturi economice cu 100 lei pe zi. Alţi târnăveni nu mai cunoaşte. Merge în fiecare duminică să‑şi vadă fiica.
În luna aprilie a primit de la Institut 8336 lei, drept salariu şi ore suplimentare, din care a cheltuit 3430 lei. Din excedentul de 4906 lei a trimis celor de acasă 3500 lei. Bugetul extrem de redus ne înfăţişează un ins care a fost obligat să renunţe treptat la diverse cerinţe din pricina lipsurilor ce l‑au copleşit în tinereţe. A rămas însă cu gustul cinematografului de când lucra la Roxy şi nu este lună în care să nu meargă „ăl puţin o dată”. Nu citeşte ziare, dar cumpără cărţi religioase de câte ori are prilejul. În aprilie a dat 50 lei pe Vieţile Sfinţilor. Alimentaţia ocupă 87,5% din totalul cheltuielilor, chiria 8,7%, nevoile de ordin moral 2%, iar cinematograful 1,7%.
Nr. crt. | Capitole de cheltuieli | Cheltuieli lei | % |
Total | 3430 | 100% | |
1. | Locuinţă | 300 | 8,7 |
2. | Alimentaţie | 3000 | 87,5 |
3. | Nevoi de ordin moral | 70 | 2,0 |
4. | Recreaţii (cinematograf) | 60 | 1,7 |
Gândul lui e mereu acasă. Îl arde dorinţa întoarcerii: „M‑aş duce acasă, dar nu ne ajungem să ne ţinem. Nu avem cu ce ne face rezistenţa vieţii.”
[1] Greşeală în original; corect este 3 000 lei (n. ed.).
[2] Greşeală în original; nu corespund iniţialele din text cu cele de la începutul textului (n. ed.).
[3] Măsură agrară rusească, folosită odinioară și la noi, egală cu 1,09 ha (n.ed.)
Lasă un răspuns