CUM A FOST PRACTICATĂ ŞI GÂNDITĂ SOCIOLOGIA ROMÂNEASCĂ ÎN SECOLUL XX?
Sociologie Romaneasca, nr. 1-2/2014
Introducere
Zoltán Rostás
Ionuţ Butoi
Universitatea din Bucureşti
Acest număr al Sociologiei Româneşti şi‑a propus un deziderat firesc, dar greu de îndeplinit. Într‑adevăr, este dificil să depăşeşti o tradiţie de evaluare a unei opere sociologice bazată exclusiv pe analizarea coerenţei ideatice interne, a filiaţiilor teoretice, a influenţei altor studii sociologice asupra autorului. Este dificil de admis cât de inoperantă este, cel puţin în Europa Centrală şi Răsăriteană, analiza imanentă a operei sociologice. De un secol şi jumătate ştiinţele sociale, cu atât mai mult sociologia, au evoluat sub imperiul socialului. Prin urmare, este firesc să căutăm căi şi metode de contextualizare a sociologiei din România, demers care lipsea, în bună parte, din investigarea istoriei ştiinţelor socio‑umane.
Aşadar, iniţiatorii acestui număr al Sociologiei Româneşti au aruncat o provocare sociologilor, dar nu numai, incitând la noi abordări ce ţin de istoria socială, prin care urmăresc înţelegerea personalităţilor, grupărilor, mişcărilor, instituţiilor cu relevanţă pentru sociologia româ‑ nească în secolul XX.
Prin apelul nostru publicat anul trecut pe site‑ul revistei, am invitat potenţialii autori să in‑ vestigheze modul de manifestare, motivaţia, ca‑ drul temporal, local şi social al actorilor sociali din temele propuse. Ne‑a interesat, astfel, mai mult drumul spre tema articolului, cărţii, deciziei datate istoric decât prezentarea acestora ca atare. Acest demers mai puţin obişnuit la noi înseamnă, cu alte cuvinte, mai degrabă înţelegerea sincronică, plasarea într‑un câmp cultural‑social concret al temei decât urmărirea diacronică‑critică retroactivă. Nu am acceptat descrieri sintetice conceptuale ale unor curente, şcoli, personalităţi, opere, cercetări, dezbateri, teorii şi, mai ales, nu am acceptat evaluări privind actualitatea acestora. Dacă, totuşi, ne‑am referit la intervenţii contemporane, am făcut‑o pentru a demonstra caracterul lor mitologic sau chiar eronat.
O astfel de nouă abordare ajută din cel puţin două puncte de vedere: aduce o nouă per‑ spectivă asupra aceluiaşi fenomen studiat şi, de asemenea, aduce noi date relevante şi necesare progresului ştiinţific. Prin acest lucru, o serie de interpretări superficiale sau, pur şi simplu, greşite, dar dobândind, deja, în spaţiul academic autohton, statut de adevăr evident, pot fi corectate, respinse sau revizuite. Precizăm că, odată pusă în practică, o astfel de abordare ridică propriile sale probleme, dintre care enumerăm: riscul recurgerii la o „simplă” istorie cronologic‑evenimenţială ceva mai nuanţată, al pierderii în detaliu, uitând de necesitatea păstrării şi a unei imagini de ansamblu, al unui prea mare accent pus pe structuri sociale în dauna individualităţii sau culturii etc. Desigur că articolele de faţă, fiind un început, sunt perfectibile – nu ne‑am propus însă, să atingem infailibilitatea, ci să demarăm o nouă direcţie de cercetare.
Subiectele tratate au fost diverse. Zoltán Rostás a deconstruit una dintre tezele izvorâte din reabilitarea lui Gusti făcută pe timpul comunismului: anume, calitatea sa de „tehnocrat” total lipsit de angajament politic. Prin studiul său a arătat că afilierea lui Gusti la Partidul Naţional Ţărănesc este foarte consistentă şi nu poate fi restrânsă la o simplă simpatizare sau colabo rare de moment. Ionuţ Butoi a arătat defectele unor interpretări recente ale contribuţiilor lui Vulcănescu la dezbaterile despre majoritate şi minoritate în România interbelică, demonstrând că eludarea contextului poate duce la falsificarea semnificaţiei articolelor în cauză şi propunând o reconstituire nuanţată a implicării lui Vulcănescu şi a altor monografişti la publicaţia „Dreapta”.
Alina Juravle a elucidat împrejurările în care H. H. Stahl a contribuit la dezbaterea despre organizarea obştilor agricole de către guvernul antonescian, scoţând la suprafaţă o serie de angajamente, legături politice şi influenţe total necunoscute până acum. Dragoş Sdrobiş ne aduce informaţii noi şi importante despre originile şi contextul – nu doar naţional – în care s‑a dezvoltat ideea organizării Serviciului Social în România Mare, iar Şerban Văetişi ne atrage atenţia că Şcoala Gustiană nu s‑a ocupat doar de zonele rurale (aşa cum, îndeobşte, se consideră), ci a avut atât intenţia, cât şi programul de cercetare necesar studierii atente a zonelor urbane. În ceea ce priveşte studiul Theodorei‑Elizei Văcărescu, acesta ne aduce în faţă o extinsă descriere a condiţiei socio‑juridice a femeii, dar şi a mişcărilor feministe de la sfârşitul secolului al XIX‑lea, începutul secolului XX. Ion Matei Costinescu propune o interesantă şi necesară dezbatere, folosind cazul Şcolii Gustiene pentru a ilustra de ce ar fi mai adecvată perspectiva „modernităţilor alternative” în înţelegerea istoriei acesteia şi a interbelicului românesc.
Credem, cu acest număr, că am făcut un pas înainte, cu puterea exemplului, în direcţia lărgirii evantaiului de surse utile pentru înţelegerea istoriei sociologiei româneşti şi, de fapt, a istoriei sociale a perioadei interbelice (dar nu numai). O asemenea lărgire a orizontului arată că, dincolo de texte sociologice, ideologice, cercetătorul contemporan al istoriei ştiinţelor sociale va trebui să ia în calcul şi memorii, istorii orale, istorii sociale, documente de arhivă şi fotografice, nu numai de la oameni „mari”, dar şi de la cei „mici”, care să documenteze mai profund perioada concretă analizată.
SUMAR
CUM A FOST PRACTICATĂ ŞI GÂNDITĂ SOCIOLOGIA ROMÂNEASCĂ ÎN SECOLUL XX?
Coordonatori: Zoltán Rostás și Ionuț Butoi, Universitatea din Bucureşti
Zoltán Rostás, Ionuţ Butoi
Introducere
STUDII
Zoltán Rostás
A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul ţărănist?
Ionuţ Butoi
„Cele două Românii”: originile şi contextul unei formule controversate
Mircea Vulcănescu
Statul ţărănesc (1933). Notiţe (document inedit)
Alina Juravle
Henri H. Stahl şi obştile agricole – pagini puţin cunoscute ale istoriei sociologiei româneşti
Dragoş Sdrobiş
Originile sociale, legislative şi ideologice ale Legii Serviciului Social
Şerban Văeţişi
O revizitare a oraşului interbelic: teme urbane la sociologii gustieni
Theodora‑Eliza Văcărescu
Contexte de gen: roluri, drepturi şi mişcări ale femeilor din România
la sfârşitul secolului al XIX‑lea şi la începutul secolului XX
DEZBATERI TEORETICE
Ion Matei Costinescu
Path Dependency, World Systems Analysis, or Alternative Modernity?
Research Notes on Interwar Romania and the Bucharest Sociological School
NOTE DE CERCETARE
Ioana‑Cristina Moraru
Serviciul social – între intervenţie socială, propagandă şi aglomerare a dezideratelor
RECENZII
Ionuţ Butoi
Zoltán Rostás, Antonio Momoc (coordonatori), Bişniţari, descurcăreţi, supravieţuitori, Curtea Veche, Bucureşti, 2013, 382 p.
Ion Matei Costinescu
Attila Gábor Hunyadi (ed.), State and Minority in Transylvania, 1918‑1989.
Studies on the History of the Hungarian Community (M. Caples, Trans.), Boulder, CO:
Social Science Monographs; Columbia University Press, New York, 2012, 739 p.
Alina Juravle
Maria Larionescu, Economia socială şi cooperaţia în România. O perspectivă socioistorică comparată, Polirom, Iaşi, 2013, 167 p. /
Anca‑Maria Pănoiu
Memoria, mitologia şi terenul continuu. Smaranda Vultur, Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa. Memorie şi identitate, Marineasa, Timişoara, 2012, 296 p.
Nicoleta Roman
Martor. The Museum of Romanian Peasant Anthropology Revue, nr. 18/2013,
Remembering Childhood, 190 p.
Ionuţ Butoi
Lucian‑Ştefan Dumitrescu, Mircea Vulcănescu, un portret intelectual. Filosofie,
sociologie şi geopolitică în România interbelică, Presa Universitară Clujeană,
Cluj‑Napoca, 2013, 301 p.
CONTENTS
HOW WAS ROMANIAN SOCIOLOGY PRACTICED AND CONCEPTUALIZED IN THE 20TH CENTURY?
Editors: Zoltán Rostás and Ionuț Butoi, University of Bucharest
Zoltán Rostás, Ionuţ Butoi
Introduction
STUDIES
Zoltán Rostás
“Was Dimitrie Gusti (only) Technician in the Peasantry Government?”
Ionuţ Butoi
“The Two Romanias”: the Origins and the Context of a Controversial Formula
Mircea Vulcănescu
Peasant State (1933). Notes (previously unpublished)
Alina Juravle
Henri H. Stahl and Communal Farming – Little Known Pages in the
History of Romanian Sociology
Dragoş Sdrobiş
The Social, Legislative and Ideological Origins of the Social Service Law /
Şerban Văeţişi
Revisiting the Interwar City. Urban Themes in Gusti’s School of Sociology
Theodora‑Eliza Văcărescu
Gender Contexts: Women’s Roles, Rights, and Movements in Romania, 1880‑1939
THEORETICAL DEBATES
Ion Matei Costinescu
Path Dependency, World Systems Analysis, or Alternative Modernity?
Research Notes on Interwar Romania and the Bucharest Sociological School
RESEARCH NOTES
Ioana‑Cristina Moraru
Social Service – between Social Intervention, Advocacy and
Conglomeration of Desiderata
REVIEWS
Ionuţ Butoi
Zoltán Rostás, Antonio Momoc (coordinators), The Dealers, The Resourceful and The Survivors, Curtea Veche, Bucharest, 2013, 382 p.
Ion Matei Costinescu
Attila Gábor Hunyadi (ed.), State and Minority in Transylvania, 1918‑1989.
Studies on the History of the Hungarian Community (M. Caples, Trans.), Boulder, CO:
Social Science Monographs; Columbia University Press, New York, 2012, 739 p.
Alina Juravle
Maria Larionescu, Social Economy and the Cooperative Movement in Romania. A Comparative Socio‑Historical Perspective, Polirom, Iaşi, 2013, 167 p.
Anca‑Maria Pănoiu
Memory, Mythology and a Neverending Fieldwork. Smaranda Vultur,
Francezi în Banat, bănăţeni în Franţa. Memorie şi identitate, Marineasa,
Timişoara, 2012, 296 p.
Nicoleta Roman
Martor. The Museum of Romanian Peasant Anthropology Revue, nr. 18/2013,
Remembering Childhood, 190 p.
Ionuţ Butoi
Lucian‑Ştefan Dumitrescu, Mircea Vulcănescu, an Intellectual Portrait.
Philosophy, Sociology and Geopolitics in Interwar Romania,
Cluj University Press, Cluj‑Napoca, 2013, 301 p.
Lasă un răspuns