Deschiderea cursului de sociologie; Inaugurarea seminarului de sociologie și etică din București

CRÂMPEIE…

Inaugurarea seminarului de sociologie etică şi politică din Bucureşti

Leontin Iliescu

UNIVERSUL Nr. 269, Miercuri 20 Noembrie 1929, p. 7

Eri dimineaţă, s’a inaugurat muzeul seminarului de sociologie etică şi politică de pe lângă facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti.

Încercări în cadrul celor desfăşurate eri, la Universitate, s’au făcut şi în străinătate; dar, după asigurările competenţelor consacrate, aceste încercări n’au dat rezultate îmbucurătoare ca la noi. S’ar putea spune, pe bună dreptate, că adevăratele încercări de sociologie monografică isbutite, cu apreciabile rezultate, folositoare pripăşirii ţării, s’au făcut numai la noi.

Solemnitatea de eri capătă deci amploarea unui eveniment cultural. Cel dintâi a luat cuvântul iniţiatorul operei, d. prof. D. Gusti, decanul facultăţii de litere şi filosofie şi conducătorul Institutului social român. D-sa a reliefat importanţa ştiinţifică, politică şi etică a muzeului de sociologie ce se inaugurează, învederând imensele foloase ce el le va aduce ţării, prin procurarea materialului viu, pe teremeiul căruia se vor putea realiza reformele sociale la noi. Acest seminar va învedera tuturor minunata fiinţă a satelor, aşezarea lor întemeiată pe vechile tradiţii, ca şi fundamentul etic şi cultural pe care stă edificiul rural al ţării.

Dl. Gusti a mulţumit apoi sătenilor din Drăguş pentru primirea făcută celor veniţi în mijlocul lor.

A vorbit apoi d. ministru Ion Mihalache, care a felicitat pe întemeietorul acestui seminar, relevând importanţa lui culturală, etică şi politică, pentru ţară, Studiile de sociologie monografică, întreprinse de membrii Asociaţiei române de monografii sociologice sub auspiciile d-lui prof. D. Gusti, vor pregăti acel material viu şi documentar, care va sluji viitorilor sfetnici ai ţării, la viitoarele legiferări. Cunoaşterea profundă a condiţiunilor de viaţă dela sate va îngădui înfăptuirea de reforme în puterea cărora va sta însufleţirea muncii agricole de mâine şi perfecta unitate sufletească prin care se va învedera înrâurirea culturală asupra satelor noastre.

Săteanul Nicolae Popa Radu, primarul Drăguşului, a vorbit după aceea într’un colorit local cât se poate de sugestiv şi caracteristic, mulţumind domnilor cari i-au cercetat la ei acasă, ca să le cunoască viaţa şi bogăţiile. Exprimă bucuria drăguşenilor şi se arată încântat de luarea aminte ce li s’a dat.

Dl. Stahl a vorbit cel din urmă din partea Asociaţiei române de monografii sociologice, relevând importanţa operei înfăptuite.

*

După aceea s’a vizitat Muzeul de sociologie monografică, unde sunt colecţionate obiecte şi documente în legătură cu viaţa socială, familiară şi cu tradiţile Drăguşului din ţinutul Făgăraşului. S’a trecut apoi în sala de sus, unde s’a rulat un film în câteva acte, înfăţişând viaţa sătenilor din Drăguş, şi o nuntă la Drăguş.

Şedinţa a fost impresionantă. Frumuseţile Drăguşului, însuşirile poporului, datinele lui şi voioşia cu care se supune legii de fer a muncii, toate acestea au trecut pe dinaintea spectatorilor. Tablourile erau desăvârşite prin cântecele corului, acompaniat de clarinet, prin strigăturile culese la faţa locului şi executate de o echipă de studente şi studenţi, cari fac cercetări monografice, sub conducerea maestrului, la seminarul inaugurat eri.

Au fost câteva ceasuri de adevărată desfătare sufletească şi intelectuală. Dealtfel, asupra problemei demonstrate eri al seminarul de sociologie etică şi politică din Bucureşti, voi avea prilejul să reviu cât de curând, ea prezentând o importanţă cu totul specială, sub raportul politic, cultural, etic şi chiar estetic, în opera de înaintare a scumpei nostre ţări.

Facultatea de litere şi filozofie

– Deschiderea cursului de sociologie –

UNIVERSUL Nr. 290, Luni 2 Decembrie 1929, p. 10

Într’o atmosferă de tineresc entuziasm, d. decan al facultăţii de litere şi filosofie, Dimitrie Gusti, a ţinut, eri, la 5 d. a., prelegerea de deschidere a cursului său din acest an.

Nu se poate găsi o introducere mai potrivită, – a spus d-sa, – decât problema cooperaţiei, ţinând seama, mai alse, de cooperativa înviinţătă la această facultate.

Cooperaţia reprezintă continua tendinţă a societăţii spre o mai bună organizare.

Între sistemul individualist şi cel socialist, îşi face loc cooperaţia, care ţine seama atât de interesele individului, cât şi de ale societăţii.

Cooperaţia nu se poate creia prin imperative politice.

Se ridică întrebarea: Cooperaţia este sau nu opusă capitalismului?

Şi una şi cealaltă pornesc dela acelaş punct: dorinţa unui câştig, dar se deosibesc complet, atunci când e vorba de întrebuinţarea acestui profit. În societatea capitalistă, pe acţiuni, se neglijează cu totul partea vie, omul, şi accentul cade pe capital, pe materia moartă. În cooperaţie, însă, totul este individul, şi se acordă lui, nici decum capitalului.

Dar cooperaţia are un deosebit rol social. Elementul spiritual social strânge toate elementele cari s’ar pierde, separate, dar care, în cooperaţie, pot lupta cu succes contra greşelilor capitalismului.

Amestecul politicii în cooperaţie nu poate decât s’o slăbească şi cooperativele trebue să se ferească de acest amestec. Interesantă este de asemeni grija pe care asociaţiile cooperative o poartă părţii culturale. Nu există asociaţiune, care să n’aibă un procent rezervat fondurilor culturale.

Ca să ilustreze mai bine cele spuse, d. profesor termină, povestind minunata aventură a celor 28 de ţesători englezi, care au fondat, acum 85 de ani, o cooperativă de o jalnică modestie, într’o pivniţă umedă, cooperativă care azi număr 30 milioane de membri şi este proprietara unor bogăţii şi a unei organizaţii ce ar face cinste oricărei organizaţii capitaliste.

În prelegerea viitoare, d. Gusti va arăta rolul cooperativei universitare şi necesităţile care au creiat-o.