FRAGMENTUL de convorbire pe care îl reproducem mai jos, a fost stenografiat în seara zilei de 17 Septemvrie 1931, în satul Cornova, din gura părintelui Ioan Zamă, în vârstă de 65 de ani. Inochentismul, atât de puţin cunoscut, ne este aci descris de un informator direct, deosebit de interesant. Părintele Zamă, om de vastă cultură, rar talent de povestitor (un Creangă rămas, departe de orişice Junime, în satul său) ne comunică rezultatul unei adevărate anchete pe care a făcut-o asupra lui Inochentie.
Se va putea vedea şi pe calea aceasta, valoarea informativă pe care o pot avea monografiile sociologice, prin convorbirile ce se obţin dela informatori, cari, altfel, ar fi pierit cu întreaga lor comoară de lucruri ştiute şi trăite. Seara, la masă, după o zi de muncă trudită, Părintele Zamă (la vorbele sale adăugându-se, din când în când, vorbele soţiei sale) ne-a povestit fără întrerupere ceasuri de-arândul, toate amintirile sale. Nu se poate o mai bună pătrundere a vieţii acelui sat, din vechiu, decât pe calea amintirii acestui splendid moldovean, cu mintea clară, graiul neaoş şi povestirea fermecătoare, în care ironia sceptică, veşnic prezentă, îmbracă forma subtilă a unei naivităţi voite.
Ne pare rău numai că, cu toată truda mea, aceste convorbiri pe care, împreună cu tovarăşul meu de muncă, d-l Anton Golopenţia, le-am urmat seară cu seară, timp de peste o lună de zile, pierd, în stenogramă toată viaţa ce le-o da plândeţea moldovenească a graiului, înţeleapta cumpănire a dicţiunii, gesturile şi mai ales privirea care adăuga la vorbele făţişe, atitudinile adânci şi ascunse ale acestui povestitor: Părintele Ioan Zamă din Cornova.
Părintele Ioan Zamă: Ani fost şi m’am văzut cu dânsul şi am vorbit cu dânsul, patru zile, la
Mănăstire. Eu m’am dus direct la mănăstire la Baltă, acolo unde trăia Inochentie. Dar şi istoria mănăstirii este foarte interesantă, mănăstirea aceea unde trăiâ Inochentie. Acea mănăstire a fost făcută de un preot din Baltă. Preotul acela a trăit pe vremea împăratului Alexandru I, acela care a murit la Sebastopol. Preotul Ioan Levitzki, acela a făcut soborul în Baltă şi a făcut-o cam pentru saraci, preotul acela. Că el a fost mistic, preotul, şi de dânsul a auzit împăratul Alexandru şi l-a luat la Pe trograd, pe preotul acela, şi el avea asupra împăratului o mare influenţă, Ioan Levi tzki. Dar cu silinţa apropiaţilor împăratului, a fost închis în temniţă şi a scăpat de acolo tocmai după moartea împăratului şi a venit iar în Baltă. Se foloseâ în norod ca sfânt şi eră cunoscut de oameni, preotul acela, Ioan Levitzki. […]
H.H. Stahl, „DESPRE INOCHENTIE SI INOCHENTISM , FRAGMENT DE CONVORBIRE CU PĂRINTELE ZAMĂ, DIN SATUL CORNOVA”, Arhiva pentru Reforma si Stiinta Sociala, AnX, nr. 1-4, 1932, PDF integral pe ARHIVA SOCIOLBUC
Lasă un răspuns