-
Mircea Vulcănescu: Dimitrie Gusti – profesorul, 1936
”Aplecat asupra realității românești, cu metode științifice, universale, Dimitrie Gusti caută s’o cunoască așa cum e, să-i descopere taina condiționărilor ei esențiale, pentru în fond, urmăreştes’o transforme, s’o reformeze, după calapoadele unui ideal universal de umanitate. Idealul său social universalist coboară deci direct din acela al lui Comte. Iar sensul activității lui didactice, încadrat în titulatura Arhivei „pentru ştiinţaşi reforma socială”, restituie relațiacomtiană dintre ştiinţăşi aplicarea ei. Substratul relațiilor dintre „sociologia cogitans” şi „sociologia militans” nu e altul, decât acel „savoirpour pre- voir, afin de pouvoir”, al propovăduitorului organizației intelectuale a umanității.” (1286)
-
Henri H. Stahl: Teoria abisala a d-lui Lucian Blaga, 1938
„De aceea singurul lucru pe care îl putem spune când e vorba sa formulam o lege a fenomenului romanesc, este ca peste tot, întâlnim ”obștea pe temei de tradiție difuză”, așa cum am arătat. Aceasta obște trăiește pe planul istoric. Soarta ei se petrece in veac. Aci trebue deci sa găsimlămurirea. Poate mă fac mai lesne înțeles dacăarătăm, de pilda, ca ortodoxismul, atât de antic înrâuritor al vieții noastre populare, nu poate fi redus la o matrice stilistică”. Încercarea pe care o face in aceasta direcție d-1 Blaga, căutând sa arate că”stilul” ortodoxiei se explica tot prin inconștient, este o încercare temerara care nu poate fi primita. Oricât ai pune problema adevărului”stilistic”, iar nu a celui ”sinodal”, Romanii sunt ortodocși pentru că, istoricește, la anume an al vieții lor, au dat ascultare chemării creștine a Bisericii ortodoxe, iar nu pentru că ”matricea lor stilistică” are anume determinante precum”organicul” și ”sofianicul” (18).
Lasă un răspuns