Dimitrie Gusti, Universitatea din Cluj și Seminarul de sociologie

D. prof. Gusti despre serbările dela Cluj. Cuvântările regale – Facultatea de litere din Bucureşti – Seminarul de sociologie

Titus Ionescu

UNIVERSUL Anul XLVIII Nr. 271 Duminică 2 Noembrie 1930 p. 1–2

Am căutat să avem o întâlnire cu d. prof. D. Gusti, spre a ne comunica impresiile d-sale asupra serbărilor Universităţii din Cluj.

D-sa ne-a spus:

– Sunt încă sub impresia profundă ce am resimţit cu prilejul serbărilor Universităţii din Cluj, unde am participat în calitate de membru al primului Senat universitar, care a procedat la naţionalizarea Universităţii, numind primii profesori.

Sunt foarte bucuros, că mi se dă prilejul să spun, că aceste serbări, în afară de frumosul lor caracter ştiinţific universitar, au avut o mare semnificaţie naţională şi politică, în sensul nobil al cuvântului. Pentru prestigiul culturii româneşti, putem sublinia declaraţia făcută de profesorul De Martonne, – care în numele Universităţilor din Franţa, a declarat solemn, că „Universitatea din Cluj, în cei 10 ani de activitate ştiinţifică şi-a cucerit un loc de onoare, alături de Universităţile occidentale, cu tradiţi glorioase şi seculare”.

Această declaraţie e cu atât mai preţioasă, cu cât, acum 11 ani, ungurii surâdeau, declarând prin gazetele lor, că intelectualitatea română nu va putea furniza forţele necesare pentru ocuparea catedrelor Universităţii din Cluj.

Mare a fost emoţia noastră, cu acest prilej, a celor cari prin contribuţie modestă, am dat Universităţii din Cluj un mănunchiu de forţe ştiinţifice româneşti încercate.

Şi mai mare a fost satisfacţia tuturor, constatând, că la Universitatea din Cluj s’au întâlnit, înţeles şi contopit, forţele spirituale ardeleneşti cu cele din vechiul regat, luâns astfel proporiţile unui adevărat simbol.

Dar punctul culminant al acestor serbări ale culturii şi vredniciei româneşti, a fost participarea activă şi captivantă a Suveranului.

M. S. Regele a rostit trei discursuri, în care respiră ritmul vremii, o energie entuziastă şi o voinţă viguroasă, luând proporţiile unui program cultural de domnie.

În primul discurs, Suveranul a hotărît înfiinţarea unui institut de cercetări ştiinţifice Regele Carol II, „operă în care noi punem cele mai mari nădejdi”.

Hotărîrea aceasta constituie afirmarea rolului, ce revine creaţiunei ştiinţifice în statul modern, care e necesar şi firesc să contribuie la opera de reconstrucţie şi mărire a naţiunei.

În celelalte două cuvântări, M. S. Regele a adresat studenţilor îndemnuri, care trebuie să-şi găsească răsunetul în toată suflarea românească. M. Sa a făcut apologia muncei pentur muncă exprimată în formule clasice, accentuînd că munca nu este numai o cheltuială de energie fizică sau intelectuală, CI O CREDINŢĂ ŞI O DISCIPLINĂ.

Cuvintele regeşti au însemnat o impunătoare manifestare, care îngăduie Universităţii din Cluj să-şi deschidă larg ferestrele luminoase spre creaţiune ştiinţifică rodnică şi muncă pusă generos în servicţiul naţiunei.

Dar cuvântările regeşti trebuie să aibă pretutindeni răsunet şi programul de realizări proclamat să devină un îndemn de muncă creatoare pentru toată lumea universitară: profesori şi studenţi.

În corpul academic al Universităţii din Bucureşti, cuvintele regale au găsit un profund ecou şi constituesc un mare îndemn la muncă.

– Opera realizată de dv. în calitate de decan al facultăţii de litere a fost folositoare studenţimei şi prin coordonarea realizatoare a instituţiilor studenţeşti, aţi pus bazele unei activităţi universitare creatoare. Cari sunt intenţiunile dv., în calitate de decan al facultăţii, pentru anul în curs?

– Şi anul acesta, vom continua opera cooperativei studenţilor facultăţii de litere, care urmăreşte ajutorarea studenţilor, fără să se facă apel la sprijinul statulu. Este prima experienţă cooperatistă în Universitate, nu numai de la noi şi care, pot adăoga cu satisfacţie, anul trecut a dat roade bune.

În al doilea rând, spre a putea organiza viaţa culturală şi materială a studenţilor, am propus şi consiliul facultăţii a admis, să se facă o largă anchetă printre cei 6000 studenţi ai facultăţii de litere. Răspunsurile la chestionarul alcătuit, vor proecta o lumină nouă asupra spiritului, de care e animată tinerimea.

Sunt convins, că ancheta aceasta va constitui şi o temeinică contribuţie la lămurirea crizei universitare, care apasă greu astăzi asupra vieţii noastre intelectuale.

– Dar activitatea seminarului de sociologie?

– De altfel aceste procupări se integrează în activitatea pe care o desfăşurăm de mai mulţi ani, la seminarul de sociologie. Cercetările monografice întreprinse, au dat la iveală un imens material de date şi fapte inedite, privitoare la viaţa socială a satelor româneşti – material care va fi dat curând publicităţii.

În acelaş timp, seminarul a organizat un muzeu sociologic, care a avut cinstea să primească „Grand Prix” la expoziţia internaţională dela Barcelona şi care acum se află la expoziţia internaţională din Dresda.

Pentru propaganda ministerului nostru de externe în străinătate, ni s’a cerut un film luat de noi şi care reprezintă viaţa unui sat românesc, iar o însemnată colecţie de fotografii, din bogata noastră arhivă documentară, – care reprezintă pitorescu şi viaţa socială rurală – ne-a fost cerută, spre a fi împrăştiată în străinătate, ca documente asupra vieţii româneşti.

Aş mai avea multe de spus, – a încheiat d. prof. D. Gusti, – despre activitatea institutului social român, dar lăsăm pentru alt prilej.

UNIVERSUL Anul XLVIII Nr. 293 Luni 24 Noembrie 1930 p. 15:

Profesorii universitari din Bucureşti refuză contacul cu ministrul instrucţiei

Asociaţia profesorilor universitari din Capitală s’a întrunit aseară, la facultatea de ştiinţe, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Dragomir Hurmuzescu.

D-sa a comunicat hotărîrile luate de Senatul universitar din Clu în privinţa atitudinii ministerului instrucţiunii de a reduce sume importante din bugetul Universităţii din Cluj şi anume dela capitolul materiale.

Senatul universitar clujan consideră că orice reduceri dela acest capitol primejduieşte însăşi baza învăţământului superior. Bugetul Universităţii clujene are un minimum de cheltueli şi ca atare nu se mai poate admite nici un fel de reducere.

Prin urmare, ministerul tinde la desorganizarea învăţământului superior din Cluj. Şi aceasta după recentele serbări de comemorarea românizării acelei Universităţi.

GARANŢII

S’a discutat apoi asupra deciziei ministerului instrucţiei de a refuza să înscrie în bugetul viitor sumele necesare pentru gradaţiile, la ca recorpul didactic are incontestabil drept.

Asociaţia profesorilor universitari a condamnat această privare de drepturi.

REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNIVERSITAR

În privinţa proectului de reforma învăţământului superior, Asociaţa socoteşte că este inoportun.

Aplicarea unei reforme cere cheltuieli. Şi apoi, printr’o grăbită reformă se anihilează o bună parte din sforţările făcute în vederea unui buget de economii.

Asociaţia a fost de părere să se ducă o delegaţie de profesori universitari la d. ministru costăchescu să-i ceară textul proectului, caă să fie examinat de corpul didactic universitar. Delegaţia să întrebe însă întâi dacă d. Costăchescu îşi menţine hotărîrea de a depune proectul în actuala sesiune parlamentară.

S’a întâmplat însă un fapt care pune într’o lumină ciudată practicile dela ministerul instrucţiei.

Profesorii propuşi să se ducă în delegaţie au spus că nu se pot duce în delegaţie, întru cât d. ministru Costăchescu are o manieră de a primi atât de puţin acceptabile, încât ei se văd nevoiţi să evite prilejul unei discuţiuni cu d-sa.

Asociaţia a hotărît atunci să roage pe decanii facultăţilor, să facă oficiul de a obţine răspunsul d-lui ministru în privinţa proectului de reformă a învăţământului universitar.

Decanii se vor prezinta la minister în cursul săptămânii viitoare.