Dumitru C. Amzar: referinte biobibliografice

Primul studiu sociologic de ample dimensiuni: Sociologia şezătorii, apărut în „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, Organul Institutului Social Român, an IX, nr. 4, 1931.

Este autorul, în colaborare, al traducerii: Immanuel Kant, Criticii raţiunii practice. În româneşte de Dumitru Cristian Amzăr şi Raul Vişan. Cu o notă despre Viaţa lui Kant, de C. Rădulescu-Motru şi o prefaţă a lui Nae Ionescu, Asupra raţiunii practice. Bucureşti, Ed. Institutului Social Român, 1934.

În 1931, la sugestia lui Nae Ionescu, pleacă la Freiburg, înscriindu-se la Albert-Ludwigs- Universität Freiburg i. Br., unde studiază cu Martin Heidegger, vreme de cinci semestre (1931-1933); se întoarce apoi în ţară, în august 1933.

Aici, la Universitate, este imediat încadrat ca Secretar al Institutului Social Român pentru secţia monografică şi ca asistent-custode la P. P. Negulescu, cu drept de a ţine seminarii pentru începători (cf.: Arhivele Naţionale – Direcţia Municipiului Bucureşti, fond: Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere şi Filosofie, dosar 313/1934, f. 5); printre studenţi, Miron Constantinescu, Ion Frunzetti şi George Ciorănescu.

Fondează revista „Rânduiala” (1935-1938), unde publică mai multe articole, înce- pând de la primul număr (O arhivă de gând şi faptă românească; Gând şi cuvânt. Gânduri închinate în dragoste şi recunoştinţă profesorului Nae Ionescu, din partea fostului elev, în „Rânduiala”. Arhivă de gând şi faptă românească, an I, nr. 1, ianuarie–martie 1935), până în noiembrie 1937, când, întorcându-se în Germania, revista va fi condusă de Ernest Bernea.

Totodată, în 1937, se situează pe poziţii ştiinţifice opuse fostului său dascăl, D. Gusti, despre care va semna câteva articole polemice în revistele româneşti: „Ştiinţa naţiunii”. Reflecţii şi îndoieli asupra noilor iniţiative ale prof. D. Gusti; în „Însemnări sociologice”, an III, nr. 1, aprilie 1937; Ştiinţă şi monografie. De la Em. Durkheim la D. Gusti; în „Însem- nări sociologice”, an III, nr. 4, iulie 1937; Un muzeu social – de la Le Play şi Hazelius la Dimitrie Gusti; în „Ideea românească”, 1937.

La Berlin se înscrie în primul semestru la Auslandsamt der Dozentenschaft der Universität und Hochschulen, instituţie creată pe lângă Friedrich-Wilhelms-Universität zu Berlin special pentru doctoranzii străini. Până la 6 aprilie 1940, când va fi numit secretar de presă la Legaţia Română din Berlin, va urma studii de sociologie şi etnologie cu Werner Sombart şi R. Thurnwald, precum şi de filologie romanică, cu Ernst Gamillscheg. Printre lucrările prezentate: Soziologische Heimatforschung in Rumänien; 1939, în seminarul prof. R. Thurnwald; Die vorzeichen und Zukungsliteratur, 15 decembrie 1939, în seminarul prof. Spanner; Volkskunde und Völkerkunde; 1 februarie 1940, în seminarul prof. Spanner; rezumatul în limba germană la lucrarea lui D. Gusti, Sociologia războiului, 13 martie 1940, în colocviul etnologic al prof. Mühlmann.

Întemeiază şi conduce Cercul de Studii „Mihail Kogălniceanu” la Berlin. Tipăreşte câteva studii însemnate în acest timp: Die soziologische Heimatforschung in Rumänien; Sonderdruck aus: „Archiv für Anthropologie”, [Braunschweig], Neue Folge, Band XXV, [1939], Heft 2-3, şi Kogălniceanu la Berlin. Câteva date noi din vremea studiilor; Bucureşti, 1939; Facultatea de Litere din Bucureşti. Seminarul de Istoria Literaturii Române (Epoca veche) (extras din „Cercetări literare”, III). Tipăreşte de asemenea în reviste precum: „Geist der Zeit” (Berlin), 1938; „Revista de filosofie” (Bucureşti), 1938-1939;

„Kirchliche Nachrichten”, für die französisch-reformierte Gemeinde in Groß-Berlin, 1938; „Deutsche Literaturzeitung”, 1940-1943; „Revista Fundaţiilor Regale”, 1942-1943. În acelaşi an se căsătoreşte cu Maria Bernea (cf. Bescheinigung, emis de Consulatul General al României, Berlin, 18 Oktober 1939). (Căsătorie religioasă, nr. 1/1940, Russischen Orthodoxen Kathedrale in Berlin-Wilmersdorf.)

La 6 aprilie 1940 este numit secretar de presă clasa a III-a, în Ministerul Propa- gandei Naţionale, cu detaşare la Legaţia Română din Berlin, în locul lui Oskar Walter Cisek (înaintat în postul de secretar de presă principal, la 25 septembrie 1942; definitivat secretar de presă principal, 1 mai 1943); la 29 mai se naşte Christian, primul său fiu.

Colaborări în presa germană şi europeană, în calitate de diplomat: „Berliner Bör- sen-Zeitung”, 1943; „Die Zeitung im Ausschnit”, 1943; „Deutsche Allgemeine Zeitung”, 1943; „Deutsche Polarzeitung”, Tromsö, 1943; „Deutsche Zeitung im Kroatien”, 1943; „Donauzeitung”, 1943, 1944; „Kultur-Spiegel”, 1943 ; „Leipziger Neuste Nachrichten”, 1943; „NSZ Westmark” (Ludwigshafen), 1943; „National-Zeitung” (Essen), 1943, 1944; „Die Zeit” (Reichenberg/Sudetengau), 1943; „Neue Ordnung” (Zagreb), 1943; „Revaler Zeitung”, 1943; „Nova Europa”, 1943; „Ostdeutscher Beobachter”, 1943; „Die Auslese”, aus Zeitschriften des In. v. Auslandes (1944); „Das Reich”, 1944.

La 11 martie 1943 se naşte cel de-al doilea fiu, Dinu, poet şi matematician. După bombardarea Berlinului şi distrugerea clăirii ambasadei, personalul este evacuat de Ministerul de Externe în localitatea Steinhöfel, în apropiere de Fürstenwalde.

Misiunea sa diplomatică încetează odată cu 23 august 1944; trăieşte într-un sat din Bavaria, până în 1948, când se stabileşte la Wiesbaden; tot atunci s-a pus problema creării unui comitet de asistenţă pentru românii din Germania, patronat de Misiunea Vaticanului; este desemnat să conducă secţiunea Hessen.

Între aprilie 1947 şi august 1948 este lector de limba română la Universitatea din München. Der Bayerisches Staatsminister für Unterricht und Kultus, gez. Rheinfelder, An den Herrn Rektor der Universität München, Abschrift, München den 14 März 1947, prin care se confirmă numirea ca Lehrauftrag für Rumänische Sprache la Universitatea din München, conform cererii nr. 47 604, din 3 Okt. 1946.

La 17 septembrie deschide cursul de limba română de la Universitatea din München, cu o prelegere despre Lautsystem, Aussprache und Betenung des Rumänischeb, iar la 23 sep- tembrie, pe cel de literatură română, cu prelegerea introductivă Geschichtlische und Geistesgeschichtltiche Voraussetzungen der rumänischer Literatur, „ocupându-mă, în esenţă, de consecinţele spirituale şi culturale ale poziţiei noastre între Apus şi Răsărit, între Roma şi Bizanţ, şi susţinând teza autonomiei culturale a Sud-Estului în morfologia culturii europene – datorită în primul rând poporului român”.

Din 1949 este Korrespondierendes Mitgleed der Deutschen Gesellschaft für Sozio- logie, cu sediul la Köln, de sub preşedinţia profesorului Leopold von Wiese, participând la congresele de sociologie din Germania.

Încep să apară mai multe publicaţii politice ale exilului, la care colaborează sau pe care le fondează: între iulie 1948 – iunie 1949 scoate, împreună cu generalul Ion Gheorghe, buletinul „Rezistenţa. Buletinul Organizaţiei de Rezistenţă Naţională a Românilor din Germania”; iar din 12 iulie, acelaşi an, apare ziarul „Patria – Foaie românească independentă”, scos de generalul Ion Gheorghe, la care colaborează; în primul număr semnează articolul Partide politice şi rezistenţa naţională; articole religioase în „Solia”. Foaie săptămânală publicată de Episcopia Ortodoxă Română din America (Cleveland), unde colaborează vreme de mai multe decenii, începând din 1949.

O publicaţie proprie, „Omenia”, apare, din lipsă de fonduri, în 1951, într-un singur număr.

Dar activitatea sa ştiinţifică se dezvăluie, în aceşti ani, din colaborarea cu instituţii de cercetare precum: Auslandswissenschaftliche Gesellschaft e. V. Hamburg, Institut für Auslandsbeziehungen, Stuttgart, De la L’Institut Universitaire Roumain Charles I; precum şi cu publicaţii precum: „Zeitschrift für Geopolitik”. Monatshefte für Deutsches ausland- swissen (Darmstadt), 1951-1955; „Deutsche Tagepost”, 1952-1954; „Idea”. Settimanale di cultura (Roma), 1952.

În 1952 începe o lungă şi rodnică colaborare, de peste două decenii, la Brockhaus Enzyklopädie; celebra enciclopedie germană îl cooptează printre colaboratorii săi, înce- pând de la ediţia a şaisprezecea (1952-1957) şi, în continuare, la ediţia a şaptesprezecea, 1966-1974. Toate articolele privitoare la România (geografia, economia, cultura etc.) îi aparţin lui Amzăr (vezi: Die Mitarbeiter der Brockhaus Enzyklopädie: D. C. Amzăr, Dr. phil, Wiesbaden, în: Brockhaus Enzyklopädie in zwanzig Banden. Zwanzigster Band, WAM–ZZ. F. A. Brockhaus, Wiesbaden, 1974, p. 827).

În 1953 fondează, împreună cu Virgil Mihăilescu, „Buletinul Bibliotecii Române”, ca organ al Rumänische Bibliothek din Freiburg, la a cărei constituire, ca instituţie a exilului, participase şi de care va rămâne legat până la capătul vieţii.

Un an mai târziu, în martie 1954, tipăreşte, la Wiesbaden, primul număr al revistei „Frăţia Ortodoxă – Organ de acţiune pentru Ortodoxie şi Românism”, ca supliment european al „Soliei”, al cărei unic redactor şi finanţator este. Semnează, în primul număr, articolul Porunca evanghelică, două pagini de Note şi comentarii, privitoare la viaţa religioasă internaţională, două pagini de Informaţiuni din lumea religioasă şi ultima, cu mici rezumate de Cărţi de actualitate şi Buletinul cărţii; în numărul 3 al „Frăţiei Ortodoxe” semnează articolele: Alternativa noastră, Probleme româneşti în ştiinţa germană şi paginile de Note şi comentarii; în numerele 5-7, iulie-septembrie, ale revistei „Frăţia Ortodoxă”, în care semnează articolele: Videat Deus et judicet; Ei, păstorii şi noi, turma?, rubricile: Situaţia Ortodoxiei astăzi; Ortodoxia românească; Culturale şi Buletinul cărţii. Ultimele numere, 8-10, ale revistei „Frăţia Ortodoxă”, apar în decembrie 1954; semnează articolul: Ortodoxie şi politică şi rubricile: Note şi comentarii; Probleme româneşti şi autori români; Buletinul cărţii şi Corespondenţa cu cetitorii.

Amânată vreme de un deceniu, decide să-şi susţină teza de doctorat; iniţial, îşi stabilise ca temă, conform unui proiect din 1953: Die Ost–West–Spannung im Rumänischen Denken (vereinbart als Doktorthema mit Prof. Dr. Anton Hilckmann, Prof. der Verglei- chenden Kulturwissenschaft a. d. Universität Mainz).

„O mică expunere din această materie am făcut de curând la München, 28 iunie, în cadrul unei serate româneşti organizată de Südosteuropa-Gesellschaft. În toamnă urmează să fac asupra aceleaşi teme o conferinţă cu caracter strict ştiinţific, în cadrul unui congres privitor la probleme sud-est europene, organizat tot de profesorul Fritz Valjevec”, scria el în 1955.

După „Frăţia Ortodoxă”, editează şi prefaţează, sub sigla „Frăţiei Ortodoxe”, trei lucrări care au marcat viaţa exilului românesc: Nichifor Crainic, Iisus. Wiesbaden, „Frăţia Ortodoxă”, 1956 (Colecţia „Lucrătorul creştin”, nr. 1.); Nae Ionescu, Îndreptar Ortodox. Texte alese, ordonate şi adnotate de D. C. Amzăr. Wiesbaden, Frăţia Ortodoxă, 1957 (Co- lecţia „Lucrătorul creştin”, nr. 2); Lucian Blaga, Spiritualităţi creştine. Wiesbaden, „Frăţia Ortodoxă”, 1959 (Colecţia „Lucrătorul creştin”, nr. 3).

Urmează alte colaborări la reviste ale exilului şi la publicaţii ştiinţifice germane: „Osteuropa” (Stuttgart) 1953, 1956; „România muncitoare” (Paris) 1953; „Stindardul” (Innsbruck), 1953, 1956, 1957; „Buletinul Informativ al Asociaţiei Românilor din Germa- nia de Sud” (München), 1954; „Buletin de ştiri din România şi comentarii”, editat de Free Europe Press, 1954; „Easten Europe’s Monitor” (München), 1955; „Universitas”. Zeits- chrift für Wissenschaft, Kunst und Literatur (Stuttgart), 1955; „Deutsche Kommentar” (1956); „Der Europäische Osten”. Monatsschrift für Selbstbestimmungsrecht und Freiheit der Völker (din iulie 1956: Politische Monatsschrift für die neue Ornung) (München), 1955-1956; „Südost-Forschungen” (München), 1957; 1959; 1960; 1961; 1962; 1964; 1980; 1982; „Courrier Roumain” (Paris), 1957; „România” (New York), 1958-1963; „Românul” (New York), 1958; „Destin” (Madrid), 1959; „Revue des études roumaines” (Paris), 1959; 1961.

În urma descoperirii unei lucrări a lui J. F. Mayer, din secolul al XVIII-lea, privi- toare la România, se decide să-şi schimbe tema lucrării de doctorat; îl va susţine în 1958, la Johannes-Gutenberg-Universität in Mainz, cu teza: Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumänenbildes im 18. Jahrhundert (publicată la Wiesbaden, „Geschichte der deutsch-rumänischen Bezie- hungen”, 1961).

La aceeaşi universitate, Johannes-Gutenberg, din Mainz, este lector de limba română, pe lângă Romanische Seminar, al dr. W. Theodor Elwert, între 1959-1963, vreme de 7 semestre; ţine un curs Rumänische für Anfänger, şi un seminar.

În deceniul al şaptelea, în calitate de „freier Dozent und wissenschaftlicher Mitar- beiter mehrer Institute in der Bundesrepublik”, colaborează cu o seamă de institute de cercetare şi redactează o serie de studii ştiinţifice pe teme de filosofie politică, filosofia istoriei, filosofia religiei şi teologie; este vorba de instituţii precum: Institut für Osteuro- pakunde an der Johannes-Guttenberg-Universität Mainz (Osteuropäische Geschichte unter an der Leitung von Prof. Dr. Gottold Rhode); Naturwissennschaft-philosophieshes Kollo- quium Universität Mainz; Bundestinstut zur Erforschung des Marxismus-Leninusmus (Institut für Sowjetologie), Köln.

Printre lucrările redactate sub egida acestor institute de cercetare: Kirche und Religion im Kommunistischen Rumänien, 1962; Die Orthodoxe Rumänien unter Patriarch Justinian, 1963; Religionen und Konfessionen im heutigen Rumänien, 1966; Partei, Staat und Kirche im heutigen Rumänien, 1965; Anglikanismus und Orthodoxie in Geschichte und Gegenwart unter besonderer Berücksichtigung der rumänischen Kirche, 1965; Die Orthodoxe Kirche und die Wiedervereinigung der Kirchen, 1966; Griechische Liturgie und lateinische Messe in ökumenischer Sicht, 1968; Die Östliche Moldau in Geschichte und Gegenwart, 1968.

Alte colaborări la: „Kyrios”, 1962-1965, „Östkirchliche Studien”, 1965-1966, „Der Remter”. Zeitschrift für Kultur und Politik in Osteuropa, 1960; „Digest des Osten”, 1963; „Ökumenische Rundschau”, 1965; „Zeitschrift für Ostforschung”, 1962-1978; „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 1963, 1964; „Fiinţa Românească” Revistă de cultură. Fundaţia Regală Universitară „Carol I” (Paris), 1964; „Acta Historica”, 1968; „Prodromos” (Frei- burg/Paris), 1970.

Conceptul său filosofic fundamental, rânduiala, despre care ţinuse o conferinţă încă în 1936, este reluat, în 1969, în prelegerea: Rânduiala, legea lăsată de Dumnezeu, ţinută la Congresul Societăţii Academice Române, care a avut loc la Universitatea Catolică din America. Studiul va apărea apoi în volumul colectiv Rânduiala la români; Ivry, colecţia „Perspective româneşti”, 1973, p. 195-213; ceilalţi autori: C. Amăriuţei. N. Neculce, M. Cismărescu, M. Korne, G. Filitti, D. Damian.

Din 1966, pentru un deceniu şi jumătate, predă trei discipline: Geschichte, Sozialkunde, Philosophie la două dintre instituţiile de învăţământ din oraşul său adoptiv: Elly–Heuss–Schule şi Abendgymnasium. Iar din 1971 susţine, în cadrul Volkshochschule din Wiesbaden, o celebră serie de prelegeri filosofice, Das philosophische Gespräch: Hochschuljahr 1971-1972: Philosophische Grundbegriffe und Fragen unserer Zeit; Das Problem der Wahrheit in Religion, Philosophie und Wissenschaft: Meinen – Glauben – Wissen; Das Rüstzeug philosophischen Denkens: Kategorien – Begriffe – Ideen; Betätigungsfelder des menschlichen Geistes: Betrachen – Verhalten – Schaffen; Das Problem der Werte; Wertfreie und zweckbedingte Wissenschaft: Wissen, Weltanschauung, Ideologie und Ideologiekritik. 1972–1973 – Das Philosophische Problem der Freiheit; Heteronomer oder autonome Wille? Handlungs– und Willensfreiheit; 1973 – Das Problem der Liebe, auf Grund der gemeinsamen Lektüre Das Gastmahl, von Platon; 1973-1974 – Thema: Einleitung zum philosophischen Denken; Wiedeshelung des ontologischen Gottesbeweises; 1974 – Das Problem der Ideologie; Immanuel Kant – zum 250 Geburtstag. Eine Einführung in sein Denken –; 1975 – „Das kommunistische Manifest”. Die gemeinsame Lektüre und Interpretation soll unter folgenden Gesichtspunkten erfolgen: Der wirtschafts- und sozialgeschichtliche Ausgangspunkt; Der Gott der Philosophen und Gelehrten; 1976 –  Das Problem des Leides und der Trost der Plilosophie; 1977 – Wahrheit und Freiheit, eine philosophische Besinnung aufgrund der gemeinsamen Lektüre und Interpretation einer kleinen, aber inhaltsreichen Schrift Martin Heideggers; 1978 – Mensch und Sein bei Heidegger; 1979 – Der Mensch zwischen Tier und Engeln; 1988 – Das Problem der absoluten Wahrheit.

Ultimii ani de viaţă se concentrează asupra a trei chestiuni esenţiale: înfiinţarea Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală; organizarea politică a exilului; ultimele scrieri filosofice.

Datorită eforturilor sale, în 1979 este înfiinţată Eparhia Ortodoxe Române pentru Europa Centrală; în felul acesta, se rezolva o problemă asupra căreia a stăruit îndelung: aceea a jurisdicţiei canonice a diasporei ortodoxe; devine redactorul unic al foii eparhiale „Zori de Zi”. Buletinul Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală (Freiburg), 1979-1985, şi secretarul Eparhiei; redactează, cu mari dificultăţi, această publicaţie, în care atacă toate problemele la zi ale eparhiei diasporei (vezi: D. C. Amzăr, Jurisdicţia canonică a diasporei ortodoxe, în „Zori de Zi”. Buletinul Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală, Freiburg. an I, nr. 1, decembrie 1979).

Amzăr a dedicat multă energie problemelor privitoare la organizarea politică a exilului, în special Consiliului Naţional Român, pe care l-ar fi dorit un organ reprezentativ şi unitar al întregului exil; articolele privitoare la acest subiect şi polemicile au fost susţinute în: „Buletinul Comitetului Naţional Român American”. Secţia Michigan. Publicaţie de luptă naţională. Detroit, Michigan, 1971; „B. I. R. E.”, (Paris), 1976-1980; „Europa şi Neamul românesc”. Foaia mişcării române pentru unitatea Europei, Roma, 1977; „Free Romanian Press – FRP”. Features and News form Romania – Weekly Service, 1977; „Cuvântul românesc” (Hamilton – Canada), 1977-1989; „Azi spre mâine”. Organ des rumänischen Nationalrates Abteilung Nord- und Zentraleuropa (Freiburg), 1982-1984; „Blick in die Zukunft”. Deutsche Ausbage des rumänischen Exilblattes, 1984; „Lupta română”. Organ al Consiliului Naţional Român. La lutte roumaine. Journal du Conseil National Roumain, (Freiburg), 1984.

Prin ultimele studii publicate, Amzăr se întoarce la preocupările sale filosofice dintâi: relaţiile româno-germane şi filosofia românească; în volumul coordonat de Gotthold Rhode, Tausend Jahre Nachbarschaft. Deutsche in Südosteuropa. Herausgeber von der Stiftung Ostdeutscher Kulturrat, Bonn. München, Bruckamann Verlag, 1981, tipăreşte studiul Coresi und seine Buchdruckertätigkeit in Kronstadt; iar în 1996 apare, la Darmstadt, lucrarea Geschichte der philosophischen Traditionen Osteuropas, coordonată  de Helmut Dahm şi Assen Ignatow, în care capitolul privitor la filosofia nemarxistă românească, Die Philosophie Rumäniens, este redactat de Amzăr. Este alcătuit din para- grafe privitoare la: Titu Maiorescu, Vasile Conta, C. Dimitrescu-Iaşi şi C. Rădulescu-Motru; celelalte capitole sunt redactate de: Gustav Wetter şi Helmut Dahm (Rusia); Mieczysław Gogacz (Polonia), Karel Mácha (Cehia şi Slovacia), Tibor Hanák (Ungaria), Georgi Schischkoff (Bulgaria) şi Predrag Grujić (Serbia şi Croaţia).

Dumitru Cristian Amzăr se stinge din viaţă la Sigmaringen, în data 10 martie 1999; la 93 de ani rămâne cel mai longeviv filosof român.

Scrieri:

Sociologia şezătorii. Bucureşti, Editura Institutului Social Român, 62 p. (extras din „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, Organul Institutului Social Român, an IX, nr. 4, 1931).

Ce înseamnă a învăţa filosofie. Încercare de tâlcuire filosofică; Bucureşti, Moni- torul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1934, 15 p. (extras din „Con- vorbiri literare”, 4, 1934).

Naţionalismul tineretului. [Bucureşti], 1936, 32 p. (Colecţia „Cărţile Rânduielii”, 2).

Naţionalismul tineretului, Rânduiala 2, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, Bucu- reşti, 1936 (ed. a II-a, uşor modificată);

Un muzeu social – de la Le Play şi Hazelius la Dimitrie Gusti; Bucureşti, Tiparul Universitar, 1937, 15 p. (extras din „Ideea românească”).

„Ştiinţa naţiunii”. Reflecţii şi îndoieli asupra noilor iniţiative ale prof. D. Gusti; Cernăuţi, Tipografia Mitropolitul Silvestru, 1937, 15 p. (extras din „Însemnări sociolo- gice”, an III, nr. 1, aprilie 1937).

Ştiinţă şi monografie. De la Em. Durkheim la D. Gusti; Cernăuţi, 1937, 11 p. (extras din „Însemnări sociologice”, an III, nr. 4, iulie 1937).

Naţionalismul partidelor; [Bucureşti, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, aprilie 1937], 32 p. („Cărţile Rânduielii”, col. „Politică şi economie”);

Naţionalismul tineretului, Rânduiala 2, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, Bucu- reşti, 1937 (ed. a III-a);

Orizontul unei revoluţii; Bucureşti, 1938. Colecţia „Cărţile Rânduielii”, Colecţia mică. Die soziologische Heimatforschung in Rumänien; [Braunschweig, 1939], 3 p. Sonderdruck aus: „Archiv für Anthropologie”, Neue Folge, Band XXV, [1939], Heft 2-3, S. 137-139.

Kogălniceanu la Berlin. Câteva date noi din vremea studiilor; Bucureşti, 1939, p. 295-318; Facultatea de Litere din Bucureşti. Seminarul de Istoria Literaturii Române (Epoca veche) (extras din „Cercetări literare”, III).

Studenţii români în străinătate (Universitatea din Berlin). Date şi interpretări statistice. Extras din „Cercetări literare”, Bucureşti, IV, 1941, p. 215-248 (Facultatea de Litere din Bucureşti. Seminarul de Istoria Literaturii Române – Epoca veche).

Studenţii români la Universitatea din Leipzig. Extras din: „Cercetări literare” pu- blicate de N. Cartojan. Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1943, p. 21-20 (Facultatea de Litere din Bucureşti, Seminarul de Istoria literaturii române – Epoca veche).

Rumänische Kriegsdichtung von Heute; Bukarest, 1944, 36 p.

Die Rumänien in der Osterreichischen Armee; în vol.: Volkerheere und Koalitions- kriege. Auslandsforschung, Schriftenreihe der Auslandswissenschaftlichen Gesellschaft e. V., Heft 1, C. W., Leske Verlag, Darmstadt, 1952, p. 48-52.

Elegia romană – O poezie românească necunoscută de la 1840; Freiburg, 1953. Extras din „Buletinul Bibliotecii Române”, an I, nr. 1, 1953, 14 p.

Sfântul Petru în tradiţiile poporului român; Freiburg im Breisgau (Germania), 1954, 18 p. Extras din „Buletinul Bibliotecii Române”, vol. II, octombrie 1954 („Folclor comparat”).

Claudiu Isopescu (1894–1956). Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internatio- nale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XVI, 1957. 2 Halbband, p. 451-452.

Constantin Rădulescu–Motru (1868–1957). Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Be- gründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herau- sgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XVI, 1957. 2 Halbband, p. 452-453.

Emile Turdeanu, „Le livre roumain à travers les siècles”. Exposition présentée dans le cadre des journées d’études Roumaines (24–26 janvier 1959). Paris, Institut universitaire roumain Charles I–er, 1959. 55 S. mit 6 Buchtiteltafeln außer Text. Sonder- druck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Insti- tutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XVIII, 1959, p. 456.

Le livre roumain à travers les siècles. Exposition présentée dans le cadre des journées d’études Roumaines (24–26 janvier 1959), Paris. Institut Universitaire Roumain Charles Ier, 1959, 55 S., mit 6 Buchtiteltafeln außer Text. Sonderdruck aus: „Südost-Fors- chungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteu- ropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XIX, 1960. 2 Halbband, p. 456.

Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumänenbildes im 18. Jahrhundert. Wiesbaden, „Geschichte der deutsch-rumänischen Beziehungen”, 1961, 164 p.

L’esprit roumain au siècle de l’unité nationale. Extras din: „Revue des études roumaines”, VII-VIII, Actes du premier cycle des journées d’études roumaines, 24-26 janvrier 1959, Paris, 1961, p. 211-217 (Institut Universitaire Roumain „Charles I”, Fundaţia Regală Universitară „Carol I”).

Brăiloiu Constantin, „Vie musicale d’un vilage. Recherches sur le répertoire de Drăguş (Roumanie), 1929–1932. Paris, Institut Universitaire Universitaire Charles I, 1960, 164 p. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XX, 1961, p. 345-346.

Diplich Hans: „Rumänisch–deutsche Kulturbeziehungen im Banat und rumänische Volkslieder”. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XXI, 1962, p. 481-482 („Bücher- und Zeitschriftenschau”).

Mittelstraβ Otto: „Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter”. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begrundet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-In- stituts München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. ldenburg/München. Band XXI, 1962, p. 482-486 („Bücher- und Zeitschriftenschau”).

Munteanu Romul: „Die rumänische Aufklärung”. Sonderdruck aus: „Südost-Forschu- ngen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begrundet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Instituts München, geleitet und herausgegeben  von  Mathias  Bernath.  R.  Oldenburg/München.  Band  XXI,  1962, p. 490-491 („Bücher- und Zeitschriftenschau”).

Die Rumänische Orthodoxe Kirche und die ökumenische Bewegung; Berlin, 1964. Sonderdruck aus: „Kyrios”, IV. Jahrgang, 1964, Heft 2, p. 119-136. Bishop Valerian D. Trifa and Dr. Alexandre Th. Petit: „Romania. The Land, the Hystory, the People”. Preface by Ileana, Princess of Romania. Published by The Roma- nian Orthodox Episcopate of America, 1961, 40, 37 S. Text und 212 Abbildungen auf 92 Tafeln sowie einer Karte Rumäniens. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen” Interna- tionale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausge- geben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XXIII, 1964, p. 419.

Religionen und Konfessionen im heutigen Rumänien., Stuttgart, 1966. Sonderdruck aus: „Ökumenische Rundschau”. Evangelischer Missionverlag, Stuttgart. 14. Jahrgang, Heft 3, 1965, p. 243-246 („Dokumente und Berichte”).

Partei, Staat und Kirche im heutigen Rumänien; Augustinus-Verlag, Würzburg, 1965. Sonderdruck aus: „Ostkirchliche Studien”, 14 Band, 2-3 Heft, 1965, p. 162-183.

Anglikanismus und Orthodoxie in Geschichte und Gegenwart unter besonderer Berücksichtigung der rumänischen Kirche; Berlin, 1965. Sonderdruck aus: „Kyrios”, V. Jahrgang, Heft 4, 1965,p. 215-238.

Die Orthodoxe Kirche und die Wiedervereinigung der Kirchen; Berlin, 1966. Sonderdruck aus: „Kyrios”, VI. Jahrgang, Heft 4, 1966, p. 193-211.

Griechische Liturgie und lateinische Messe in ökumenischer Sicht; Augustinus-Verlag, Würzburg, 1968. Sonderdruck aus: „Östkirchliche Studien”, 17 Band, 1 Heft, 1968, p. 22-43.

Die Östliche Moldau in Geschichte und Gegenwart. Excerptum:, „Acta Historica”, tomus VIII, 1968 Roma, Societas Academica Dacoromana, p. 97-115.

Rânduiala la români; în volumul colectiv: Rânduiala. Ivry, colecţia „Perspective româneşti”, 1973, p. 195-213; ceilalţi autori: C. Amăriuţei. N. Neculce, M. Cismărescu, M. Korne, G. Filitti, D. Damian.

Coresi und seine Buchdruckertätigkeit in Kronstadt, în vol.: Gotthold Rhode, Tausend Jahre Nachbarschaft. Deutsche in Südosteuropa. Herausgeber von der Stiftung Ostdeutscher Kulturrat, Bonn. München, Bruckamann Verlag 1981. 304 S. m. zahlr., teils farb. Abbildungen a. Tafeln u. i. Text. Orig. Leinen, Schutzumschl., 40, p. 207-212 („Literatur”).

Stahl, Henri H., „Traditional Romanian Village Communities. The transition from the communal to the capitalist mode of production in the Danube region”. Translated by Daniel Chirot and Halley Coulter Chirot. Cambridge, London, New York: Cambridge University Press, 1980, XI, 227 S., 15 £. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Interna- tionale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band 41, 1982, p. 518-519 („Bücher- und Zeitschriftenschau”).

G. Popa–Lisseanu, „Izvoarele istoriei Românilor” (Quellen zur rumänischen Geschichte). Vol. XI: Cronica pictată de la Viena; Bucureşti, 1937. Vol. XII. Brodnicii. Bucureşti, 1938 (Text, Übersetzung und Kommentar). S. L. + 252; VIII + 88 S. Sonder- druck aus: „Südost-Forschungen” Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-In- stitutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/ München. Band 41, nr. 2-3, 1982, p. 708-709 („Rezension des Buches”).

Die Philosophie Rumäniens, în vol.: Geschichte der philosophischen Traditionen Osteuropas, coordonată de Helmut Dahm şi Assen Ignatow. Wissenschaftliche Buchge- sellschaft, Darmstadt, 1996, p. 515-588.

Nae Ionescu. Cum l–am cunoscut; în anexele volumului: Nae Ionescu, Curs de istorie a metafizicei. Bucureşti, Editura Anastasia, 1996, p. 196-197.

Nae Ionescu. Cum l–am cunoscut, în vol.: Nae Ionescu în conştiinţa contempo- ranilor săi. Memorii. Articole. Eseuri. Interviuri. Corespondenţă. Bucureşti, Criterion Publishing, 1998, p. 30-35.

Ionescu, iniţiatorul, în vol.: Nae Ionescu în conştiinţa contemporanilor săi. Memorii. Articole. Eseuri. Interviuri. Corespondenţă. Bucureşti, Criterion Publishing, 1998, p. 35-37.

Îndreptarul nostru, în vol.: Nae Ionescu în conştiinţa contemporanilor săi. Memorii. Articole. Eseuri. Interviuri. Corespondenţă. Bucureşti, Criterion Publishing, 1998, p. 37-40.

Referinţe:

 În volume 

Cartojan N., M. Kogălniceanu la Berlin. II. Extras din revista „Arhiva românească”, tom III, Bucureşti, 1939; Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale „M. Kogălniceanu”, 1939.

Diplich Hans, Rumänische Lieder. Verlag des Südostlitchen Kulturwerks, München, 1953.

Taschenbuch der Evangelischen Kirchen in Deutschland, Band I, Evangelisches Verlagswerk, Stuttgart, 1955 (Despre „Frăţia Ortodoxă”).

Biblioteca Română din Freiburg, O operă românească în exil. Şapte ani de activitate (1949–1956). Volum omagial. Biblioteca Română din Freiburg i. Br. (Germania), 1956.

Vuia Octavian, Remontée aux sources de la pensée occidentale. Héraclite – Par- ménide – Anaxagore. Nouvelle présentation des fragments en grec et français et leurs doxo- graphies. Les travaux du Centre Roumain de Recherches, Paris, 1961.

Lupi Gino, Novecento letterario romeno. Milano, 1965-1966.

Amzăr Dinu D., Sehübungen an Rebengerippen. Gedichte. Wiesbaden, 1974. Bonn –  Bad Godesberg, 1974, Hohwacht-Verlag.

Diplich Hans, Essay. Beiträge zur Kulturgeschichte der Donau Schwaben. Verlag Ermer K. G., Hamburg/Saar, 1975.

Micu Dumitru, „Gândirea” şi gândirismul. Bucureşti, Editura Minerva, 1975. Apostol R. [= Moşinski Rodica], Biblioteca şi Institutul Român de Cercetări din Freiburg (Istoric). Institutul Român de Cercetări – Biblioteca Română – Freiburg i. Br. (Germania). Extras din „Buletinul Bibliotecii Române”. vol. V (IX), serie nouă, 1975/76. Biblioteca Română, Freiburg (Germania), 1976.

Diplich Hans, Bei dem Nachbarn. Verlag Ermer K. G., Hamburg/Saar, 1978.

Institutul Român de Cercetări – Biblioteca Română – Freiburg i. Br. (Germania), Dare de seamă a activităţii pe anul 1978. Serie nouă, XXXVI. Freiburg, 1978 („Manifestări culturale”); nesemnat.

Amzăr Dinu D., Gebiete den Grillen zu Schweigen. St. Michael/Őst. 1979, 64 p. J. G. Bläschke-Verlag.

Bobango Gerald J., The Romanian Orthodox Episcopate of America. The First Half Century, 1926-1979. Published by the Romanian-American Heritage Center, Jackson, Michigan, 1979.

Institutul Român de Cercetări – Biblioteca Română – Freiburg i. Br. (Germania), Dare de seamă a activităţii pe anul jubiliar 1979. Serie nouă, XXXIX. Freiburg, 1979, p. 4 („Completări de fonduri şi donaţii speciale”); nesemnat.

Institutul Român de Cercetări – Biblioteca Română – Freiburg (Germania), Dare de seamă a activităţii pe anul 1981. Serie nouă, XLIV. Freiburg, 1981 („Donaţii speciale”); nesemnat.

Stahl H. H., Amintiri şi gânduri din vechea şcoală a „monografiilor sociologice”. Bucureşti, Editura Minerva, 1981.

Das Rumänische Forschungsinstitut – Rumänische Bibliothek, Geschichte und Tätigkeit. Freiburg, 1985.

Popescu Eugen, Prefaţă, la: Profesorul Nae Ionescu. Volum omagial. 100 de ani de la naştere, 1890–1990. 50 de ani de la moarte, 1940–1990. Colecţia Institutului Român de Cercetări Istorice, San Diego, California, Publicaţia nr. 3.

S. R. I., Cartea albă a Securităţii. Istorii literare şi artistice, 1969–1989. [Bucureşti], Editura Presa românească, 1996.

Vulcănescu Mircea, Dimensiunea românească a existenţei. Vol. I, II, III. Ediţie îngrijită de Marin Diaconu. Bucureşti, Editura „Eminescu”, 1996.

Dumitrescu Vasile C., O istorie a exilului românesc (1944–1989). [Bucureşti], Editura „Victor Frunză”, 1997.

Vulcănescu Mircea, Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Ediţie îngrijită de Marin Diaconu. Bucureşti, Editura Eminescu, 1998.

Ionescu Nae, Opere. Vol. I. Cursuri de metafizică, 1. Bucureşti, Editura „Crater”, 2000.

O radiografie a exilului românesc. Corespondenţa emisă şi primită de Grigore Nandriş, 1946–1967. Bucureşti, Editura Vestala, 2000.

Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945–1989. Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000.

Stanca Horia, Fragmentarium berlinez. 1942–1945. Bucureşti, Editura Enciclo- pedică, 2000.

Bossy Raoul, Jurnal. Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001.

Stahl H. H., Gândiri şi curente de istorie socială românească. Bucureşti, Edit. Universităţii din Bucureşti, 2001.

Behring Eva, Rumänische Schriftsteller im Exil, 1945–1989. Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 2002.

Golopenţia Anton, Opere complete. Vol. I. Sociologie. Bucureşti, Editura Enciclo- pedică, 2002.

Mezdrea Dora, Nae Ionescu. Biografia. Vol. II. Bucureşti, Editura „Acvila”, 2002. Şeicaru Pamfil, Scrieri din exil. II. Portrete politice. Bucureşti, Editura Saeculum I. O., 2002.

Vlăduţescu Gh., Neconvenţional, despre filosofia românească. Bucureşti, Editura „Paideia”, 2002.

Alexandru Zub, Violenţa formei, persistenţa fondului, în vol.: Oglinzi retrovizoare: istorie, memorie şi morală în România./ Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi. Iaşi, Editura Polirom, 2002.

Mezdrea Dora, Nae Ionescu. Biografia. Vol. III. Muzeul Brăilei, Editura „Istros”, 2003. Vuia Ovidiu, Sub zodia cărţii si a studiului (Cu Pamfil Şeicaru în exil). Vol I-III. Râmnicul-Vâlcea, Editura Almarom, 2003.

Golopenţia Anton, Rapsodia epistolară. Scrisori primite şi trimise de Anton Golopenţia (1923–1950). Vol. I. Bucureşti, Editura „Albatros”, 2004.

Botez Angela, Un secol de filosofie românească. Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.

Ionescu Nae, Opere. Vol. II. Cursuri de metafizică, 2. Bucureşti, Editura „Roza vânturilor”, 2005.

Mezdrea Dora, Nae Ionescu. Biografia. Vol. IV. Muzeul Brăilei, Editura „Istros”, 2005. Cernica Viorel, Filosofie românească interbelică. Perspectiva fenomenologică. Iaşi, Editura Institutul European, 2006.

Nastasă Lucian, Itinerarii spre lumea savantă. Tineri din spaţiul românesc la studii în străinătate (1864–1944). Cluj-Napoca, Editura Limes, 2006.

Roatiş Florian, Pledoarie pentru filosofia românească. [Craiova], Editura „Aius”, [2006].

Herseni Traian, Istoria sociologiei româneşti. Sociologia academică. Ed. îngrijită de Marin Diaconu şi Ioana Herseni. Bucureşti, Editura Renaissance, 2007.

Cristescu-Golopenţia Ştefania, Sporul vieţii. Jurnal, studii şi corespondenţă. Text stabilit, introducere şi note de Sanda Golopenţia. [Bucureşti], Editura Paideia, [2007].

Aslam Constantin, Constantin Noica, spre un model neoclasic de gândire. Perspec- tive interpretative asupra scrierilor timpurii. Bucureşti, Editura Academiei Române (Colecţia „Filosofie românească”. Seria: Exegeze), 2010.

Ignat Sanda, Influenţe ale etnologiei germane asupra cercetărilor româneşti de etnografie şi folclor din perioada interbelică (teză de doctorat la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene, coord. şt.: prof. dr. Ion Cuceu). Cluj-Napoca, 2010.

• În dicţionare, bibliografii, enciclopedii

Bibliografie: Calendarul „Solia”, 1952, în „Caete de dor”, nr. 5, februarie 1952, p. 105; nesemnat.

Bibliografie: „Patria”, februarie – martie 1952, în „Caete de dor”, nr. 6, septembrie 1952, p. 225, 226; nesemnat.

Buletin bibliografic. A. Activitatea culturală a emigraţiei române. II. Articole în periodice străine, în „Buletinul Bibliotecii Române”. Studii şi documente româneşti. Freiburg i. Br., Germania. An I, nr. 1, 1953, p. 203, nesemnat.

Activitatea Bibliotecii Române. Die Tätigkeit der Rumänische Bibliothek in Freiburg. II. Dicţionarul Biografic Român, în „Buletinul Bibliotecii Române”. Studii şi documente româneşti. Freiburg i. Br., Germania. An I, nr. 1, 1953, p. 235.

Bibliografie: „Frăţia Ortodoxă”, anul I, nr. 1, martie 1954, în „Caete de dor”, nr. 8, iulie 1954, p. 241; nesemnat.

Bibliografie românească, în „Destin”. Revistă de cultură românească, Madrid. Caietul 6-7, august 1953, p. 127.

Bibliografie românească: D. C. Amzăr, „Rumänien im Zweiten Weltkrieg”, în „Solia” The Herald. Foaie săptămânală publicată de Episcopia Ortodoxă Română din America. Cleveland, Ohio. An XX, nr. 9, 24 aprilie 1955, p. 4; nesemnat (Pagina „Frăţia Ortodoxă” – Sub îngrijirea d-lui D. C. Amzăr).

Nécrologie, figures du passé, în „Revue des études Roumaines”, Paris. Tom V-VI, 1960, p. 288.

Philosophie et philologie, în „Revue des études Roumaines”, Paris. Tom V-VI, 1960, p. 320, 321.

Bibliographie, în „Revue des études Roumaines”, Paris. Tom VII-VIII, 1961, p. 211-217.

Bibliographie, în „Revue des études Roumaines”, Paris. Tom IX-X, 1965, p. 180, 214, 225, 226.

Bibliografie: D. C. Amzăr, Die Östliche Moldau in Geschichte und Gegenwart, „Acta Historica”, tomus VIII, Societas Academica Dacoromana, Roma, 1968, p. 97–115, în „Ethos”, caiet I, toamna 1973, p. 339; nesemnat.

Die Mitarbeiter der Brockhaus Enzyklopädie: D. C. Amzăr, Dr. phil, Wiesbaden, în: Brockhaus Enzyklopädie in zwanzig Banden. Zwanzigster Band, WAM–ZZ. F. A. Brockhaus, Wiesbaden, 1974, p. 827.

Bibliografie: D. C. Amzăr, Ştiinţa marxistă şi ateismul; „Limite” (Paris), nr. 15, martie 1974, în „Ethos”, caiet IV, toamna 1983, p. 129; nesemnat.

Vatamaniuc D., Lucian Blaga. 1895–1961. Biobibliografie. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977, p. 404, 422, 423, 437, 496.

Autoren und Aufsätze, în „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Edgar Hösch und Karl Nehring. Register zu band 1–50. 1993, R. Oldenburg/München, p. 7, 71, 298.

Hangiu I., Dicţionarul presei literare româneşti. 1790–1990. Ediţia a doua, revăzută şi completată. Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1996, p. 345.

Dicţionarul operelor filosofice româneşti. Coordonatori: I. Ianoşi, Vasile Morar, Ilie Pârvu, Dragan Stoianovici, Gh. Vlăduţescu. Bucureşti, Editura „Humanitas”, [1997], p. 28, 40.

Diaconu Marin, Constantin Rădulescu–Motru. Biobibliografie. Bucureşti, Editura Institutului de Teorie Socială, 2000, p. 28, 30, 32, 42.

Diaconu Marin, Bibliografie, în „Revista de filosofie”, tom XLVII, nr. 5-6, sep- tembrie–decembrie 2000, p. 604-605.

Tănăsescu Florian, Costea Ştefan, Amzăr Dumitru Cristian, în: Sociologi români. Mică enciclopedie. Bucureşti, Editura „Expert”, 2001, p. 19-20.

Diaconu Marin, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual. Bucureşti, Editura „Eminescu”, 2001, p. 13, 14, 15, 21, 22, 170.

Repertoar bibliografic; în: Corchiş Victor, Culicea Gelu, Grideanu Cătălina, Revista Fundaţiilor Regale – Caleidoscop –. Constanţa, Editura „Europolis”, 2002, p. 187.

Pelin Mihai, Opisul emigraţiei politice româneşti. Bucureşti, Editura „Compania”, 2002, p. 17.

Manolescu Florin, Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori, reviste, instituţii, organizaţii. [Bucureşti], Editura „Compania”, [2003].

Amzăr Dumitru, în: Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Au ales libertatea. Dicţionar 2265 de fişe personale din evidenţele Securităţii. Ed. Veronica Nanu şi Dumitru Dobre. Bucureşti, Editura Pro Historia, 2007, p. 21.

Mezdrea Dora, Biobibliografie Nae Ionescu. Muzeul Brăilei – Editura Istros, 2007.

• În periodice

Dima Al., Depăşirea etnicului, în „Datina”, an VII, nr. 1-3, 1929, p. 1, 2.

Dima Al., Comentarii în jurul „Depăşirii etnicului”, în „Datina”, an VII, nr. 4-6, 1929, p. 79-81.

Golopenţia Anton, Noua „Arhivă”, în „Curentul”, an IV, nr. 1231, 3 iulie 1931, p. 1, 3. Bernea Ernest, „Sociologia şezătorii”, în „Cuvântul”, an VII, nr. 2350, 4 noiembrie 1931, p. 1, 2.

Leopold von Wiese, Rumänische Soziologie, în „Kölner Vierteljahrshefte für So- ziologie”, 12. Jahrgang, Heft 2 (1933), S. 136-137.

[Manoliu Petre], „Critica raţiunii practice”, a lui Immanuel Kant, în „Credinţa”, an I, nr. 12, 15 decembrie 1933, p. 4 („Ţintar”); nesemnat.

Noica Constantin, Drama limbei româneşti, în „Credinţa”, an II, nr. 237, 16 sep- tembrie 1934, p. 3.

Brucăr I., Immanuel Kant, „Critica raţiunii practice”, în româneşte de D. C. Amzăr şi Raul Vişan. Cu două note introductive: „Viaţa lui Immanuel Kant”, de C. Rădu- lescu–Motru, şi „Asupra raţiunii practice”, de Nae Ionescu; închinată prof. D. Gusti (Ed. Institutul Social Român, 158 pag.), în „Revista de filosofie”, tom XIX, serie nouă, nr. 3, iulie-septembrie 1934, p. 319-322.

[Tatu Nicolae], Atacurile contra d–lui Gusti, în „Dreptatea”, an VIII, nr. 2123, 20 octombrie 1934, p. 1; nesemnat.

S[asu] C., D. C. Amzăr, „Ce înseamnă a învăţa filosofie”, în „Ţara Bârsei”, an VI, nr. 5, septembrie–octombrie 1934, p. 482-484 („Cronica”).

Vulcănescu Mircea, În jurul „Criticii raţiunii practice” a lui Kant, traducere de Amzăr şi Vişan, în „Revista de filosofie”, tom XIX, serie nouă, nr. 4, octombrie – decembrie 1934, p. 400-404.

Brucăr I., Răspuns d–lui M. Vulcănescu, în „Revista de filosofie”, tom XIX, serie nouă, nr. 4, octombrie – decembrie 1934, p. 405-408.

Zăbavă Octav, Immanuel Kant „Criticii raţiunii practice”, în „Revista generală a învăţământului”, an XXII, nr. 9-10, noiembrie – decembrie 1934, p. 389-390.

[Manoliu Petre], Necesitatea izvoarelor în studiul filosofiei, în „Credinţa”, an II, nr. 303, 2 decembrie [1934], p. 4 („Ţintar”); semnat: Erasm.

[Tatu Nicolae], Scrieri filosofice în 1934, în „Dreptatea”, an IX, nr. 2178, 1 ianuarie 1935, p. 3; nesemnat.

Comarnescu Petre, „Rânduiala firii filosofice româneşti”?, în „Vremea”, an VIII, nr. 384, 14 aprilie 1935, p. 6.

Crainic Nichifor, Rânduiala; în „Gândirea”, an XIV, nr. 6, iunie 1935, p. 335-336 („Cronica măruntă”).

Noica Constantin, O nouă traducere din Kant, în „Revista Fundaţiilor Regale”, an II, nr. 7, 1 iulie 1935, p. 224-229.

B[ernea] E., I. Kant, „Critica raţiunii practice”, în „Ţara Bârsei”, an VII, nr. 4, iulie–august 1935, p. 401-402 („Cronica”).

Eliade Mircea, „Diurnele” generaţiei tinere, în „Vremea”, an VIII, nr. 440, 7 iunie 1936, p. 2.

„Critica raţiunii practice” de Imm. Kant, traducere de Cristian Amzăr şi R. Vişan, în „Luceafărul”, an IV, nr. 1, ianuarie 1937, p. 26 („Recenzii”); nesemnat.

Stahl H. H., O ceartă „ştiinţifică”, în „Sociologie românească”, an II, nr. 5-6, mai– iunie 1937, p. 238-240.

Golopenţia Anton, „Reflecţiile şi îndoielile” cu privire la ştiinţa naţiunii româneşti, în „Sociologie românească”, an II, nr. 5-6, mai–iunie 1937, p. 240-242.

Herseni Traian, Cum „reflectează” şi se „îndoieşte” D. C. Amzăr, în „Sociologie româ- nească”, an II, nr. 7-8, iulie–august 1937, p. 331-339.

Helmut Haufe, Methode und Einsatz der Dorfforschung in Rumänien, în „Zeitschrift für Volkskunde”, Neue Folge, 47 Jg., Band 9, Heft 4, 1938, p. 300-304.

Paul Kluckhorn und Erich Rothacker, Rumänische Soziologie, în „Deutsche Vierteljahrsschrift für Litteraturwissenschaft und Geistesgeschichte”, 17. Jahrgang, Heft 4 (1939), S. 486.

Knyphausen Anton, Graf, Wesen der deutschen und französischen Kultur. Im Urteil eine rumänischen Philosophen, în „Deutsche Allgemeine Zeitung”, fără an, 10 Nov. 1940.

Nichifor Crainic, [D. C. Amzăr, Poezia noastră populară], în „Gândirea”, nr. 7, iulie 1943 („Cronica măruntă”).

Noica Constantin, Ce e etern şi ce e istoric în cultura românească, în „Revista Fundaţiilor Regale”, an X, nr. 9, 1 septembrie 1943, p. 525-527.

Beitrag der rumänischen Dichtung. Vortrag des Presseleiters der Rumänischen Gesantschaft, Dr. Amzar, în „Der Alemanne”, Freiburg i. Br., 12. Mai 1944; semnat: B.

Un congres de sociologie cu participare românească, în „Patria”. Foaia Românilor din Germania, München. An I, nr. 4, octombrie 1949; nesemnat.

Deutsch–französische Kultureinflüsse in Rumänien. Ein Vortrag, Dr. Amzar, în „Allgemeine Zeitung”, 25. Januar 1950; semnat: Th.

Presa germană despre conferinţa d–lui Amzăr, în „Patria”. Foaia românilor din Germania (Bad Kissingen). An II, nr. 2, februarie 1950, p. 1; nesemnat.

Alexandru Mircea, Tot despre „Ortodoxism”, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An I, nr. 4, martie 1951, p. 3 („Discuţii”).

Pr. George Popa, O lămurire, în „Unirea. The Union” (S. U. A.). Vol. 2, nr. 3, martie 1951, p. 2-3 („Atitudini”)

Gesetz über die Rechtsstellung heimatloser Ausländer im Bundesgebiet rumänischer Staatsangehörigkeit, în „Bundesgesetzblatt”, Teil I, nr. 19, 1951, 27 April 1951, p. 269.

Pr. George Popa, De 70 ori câte 7, în „Unirea. The Union” (S. U. A.). Vol. 2, nr. 5, mai 1951, p. 2-3 („Atitudini”).

Racoveanu George, În chestiunea unei… inovaţii dogmatice, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An I, nr. 8, iulie 1951, p. 4.

C[laudiu] I[sopescu], [Il prof. Amzăr…], în „L’Osservatore romano”, 10 august 1951 („Rivista delle riviste”).

Nicolae Alexandru, Der Angriff auf die menschliche Substanz Rumäniens, „Zeitchrift für Geopolitik”, Juli 1951, S. 416–422, în „Îndreptar” (München). An I, nr. 9, august 1951, p. 2 („Publicaţii primite”).

Pr. George Popa, Pe drumul Damascului, în „Unirea. The Union” (S. U. A.). Vol. 2, nr. 9, septembrie 1951, p. 2, 3, 4, 5

G. Racoveanu, Despre funcţiunea gnoseologică a iubirii – Între A. S. Homiakov şi Nae Ionescu –, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An I, nr. 10-11, septembrie – octombrie 1951, p. 3.

D. St. Marin, Continuitatea elementului daco–român în Dacia, în „Orizonturi”. An IV, nr. 1, ianuarie – martie 1952, p. 16-20.

Niculescu Mihai, D. C. Amzăr, O poezie necunoscută de la 1840, în „Chronique littéraire”, rubrică la Radio Paris, 29 aprilie 1952.

Popa Adrian, [„Patria”…], în „Vatra”. Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An II, nr. 5, mai 1952, p. 20 („Semnalări”).

Alexandru Mircea, Cateheţi şi catehisme, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An II, nr. 7, iunie 1952, p. 1, 2 (despre studiul: Mic catehism al creştinului ortodox).

Tăutu Aloisie, mgr. dr., Adevăruri maltratate (Pe marginea catehismului d–lui D.

C. Amzăr), în „Curierul creştin”. Buletinul bisericii române unite (Buenos Aires). An III, ianuarie–martie 1953, p. 5-25.

Racoveanu George, Pe calea păcii confesionale, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An III, nr. 5, aprilie1953, p. 4; semnat: „Ger.”.

R[acoveanu] G[eorge], Năravuri foarte anatoliceşti, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An III, nr. 6, mai 1953, p. 4.

Isopescu Claudiu, De la langue et de la littérature roumaine en Allemagne, în „Buletinul Bibliotecii Române”. Studii şi documente româneşti. Freiburg i. Br., Germania. An I, nr. 1, 1953, p. 24-27.

Racoveanu George, Intelectualâc, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An III, nr. 7, iunie 1953, p. 4.

Racoveanu George, Şi toată pricina fusese… Gherghina, în „Îndreptar”. Foaie de gând şi faptă creştinească (München). An III, nr. 7, iunie 1953, p. 4; semnat: Ger.

„Buletinul Bibliotecii Române”, în „Orizonturi”. An V, nr. 1-2, ianuarie – iunie 1953, p. 127 („Din activitatea publicistică a exilului”); nesemnat.

Treffen der Orthodoxen Jugend Deutschlands. Von Exilstudenten angeregt – Deutscher Zweigverband soll gegründet werden, în „General-Anzeige”, Bonn, 18/19. Juli 1953; semnat: eg.

Juillard Alphonse, „Buletinul Bibliotecii Române”. Studii şi documente. Edité par Mircea Eliade et G. Racoveanu, în „Cahiers Sextil Puşcariu”. Linguistique – Philologie

–  Littérature Roumains, publiés par Alphonse Juillard. Volume 2, numéro 2, juillet – décembre 1953, p. 209-210 („Note”).

U[scătescu] G., „Curierul creştin” (Buletinul Bisericii române unite, Buenos Aires, ianuarie – martie 1953, mimeograf), în „Destin”. Revistă de cultură românească, Madrid. Caietul 6-7, august 1953, p. 127.

D. T. Onceşti, „Bizantinism” ortodox, în „Troiţa”. Foaie de mărturisire ortodoxă şi românească în pribegie. Ontario, Canada. Nr. 1, septembrie 1953, p. 10-12.

Tätigkeitsbericht der rumänischen Bibliothek Freiburg, în „Donauschwäbische Rundschau”, 3. Jahrgang, Nummer 47, 1953; nesemnat.

„Notre compatriote, le Professeur D. C. Amzăr…”, în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Democrate Independant. VII-ème année, no 130, 15 Février 1954, p. 2 („Informations”); nesemnat.

Popa Adrian, [„Frăţia Ortodoxă”…], în „Vatra”. Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An IV, nr. 39, martie 1954, p. 24 („Semnalări”).

„Frăţia Ortodoxă”, în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Democrate Inde- pendant. VII-ème année, no 132, 1 Avril 1954, p. 2 („Informations”); nesemnat.

D. C. Amzăr, Elegia romană (O poezie necunsocută de la 1840. Extras din „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg i. Br., 1953, 16 p., mimeograf), în „Destin”. Revistă de cultură românească, Madrid. Caietul 8-9, mai 1954, p. 204.

Gâdea B. I., Despre „o afirmaţie de două ori falsă”, în „Vers”. Revista Asociaţiei

„Nicolae Bălcescu”, Chicago. An IV, nr. 2-3, aprilie – septembrie 1954, p. 106-109 („Actualităţi şi controverse”).

Cordun Doru, De ce nu „frăţie creştină”?, în „Vers”. Revista Asociaţiei „Nicolae Bălcescu”, Chicago. An IV, nr. 2-3, aprilie – septembrie 1954, p. 109-111 („Actualităţi şi controverse”).

Găzdaru D., Recenzii şi semnalări bibliografice: D. C. Amzăr, „Elegia romană. O poezie necunoscută de la 1840”, în „Cuget românesc” (Buenos Aires). An IV, nr. 1, iulie 1954, p. 51-59.

Novac Nicolae, Contribuţii la o „controversă”, în „Vers”. Revista Asociaţiei „Nicolae Bălcescu”, Chicago. An IV, nr. 4, octombrie – decembrie 1954, p. 51-55.

Cordun Doru, Ultimul răspuns la răspuns, în „Vers”. Revista Asociaţiei „Nicolae Bălcescu”, Chicago. An IV, nr. 4, octombrie – decembrie 1954, p. 55-56.

Deutsche und franzoesische Elemente in der rumanischen Kulturentwicklung,

„Sudost-Echo” – Zeitung der Deutschen aus Südosteuropa, München, den 14. Juli 1955, Nr. 7, Siebenbürgische Ausgabe, S. 2.

N. Crainic, „Iisus”, în „Vatra”. Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An VI, nr. 56, martie – aprilie 1956, p. 23 („Semnalări”); nesemnat.

„Nichifor Crainic, Jésus…”, în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Demo- crate Independant. IX-ème année, no 160, Août 1956, p. 2 („Informations”); nesemnat.)

N. Crainic, „Iisus”, în „Stindardul”, Innsbruck. An II, nr. 27-28, august – septem- brie 1956, p. 2 („Buletinul cărţii”); nesemnat.

Tailliez Frédéric, Sfântul Petru, vârhovnicul apostolilor ori Dumnezeu şi soţul său…, în „Calendarul bisericii catolice române din Statele Unite”, 1957, p. 105-112.

Popa Adrian, Nae Ionescu, „Îndreptar ortodox”, ed. D. C. Amzăr, în „Vatra”. Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An VII, nr. 63, mai – iunie 1957, p. 23-24 („Semnalări”).

G. Racoveanu, Într–o chestiune de… memorie, în „Legea” (München). An II, nr. 3-4, iunie – iulie 1957, p. 2.

Nae Ionescu, „Îndreptar ortodox”, ed. D. C. Amzăr, în „Vatra” Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An VIII, nr. 64, iulie – august 1957; nesemnat.

Manifestaţiuni româneşti în exil: „Îndreptar Ortodox” de Nae Ionescu…, în „Buletin Informativ al Asociaţiei Românilor Liberi din Germania”. An II, nr. 3-4, septembrie 1957, p. 7; nesemnat.

Preot A. Uşieru, „Îndreptar Ortodox”, o carte de multă şi mare trebuinţă?, în

„Solia” The Herald. Foaie săptămânală publicată de Episcopia Ortodoxă Română din America. Detroit, Michigan. An XXII, nr. 25, 8 decembrie 1957, p. 3.

Mihăilescu Virgil, Încercări enciclopedice în cultura română, în „Buletinul Biblio- tecii Române”. Studii şi documente româneşti. Freiburg i. Br., Germania. Vol. IV, 1957/58, p. 175-196.

St[amatu] H[oria], Nae Ionescu, „Îndreptar ortodox”. Editor D. C. Amzăr, în

„Fapta”. Foaie de luptă românească pentru ziua de azi şi de mâine. Editor: M. F. Enescu. Redactor: Horia Stamatu. An II, nr. 11-14, iunie 1958, p. 18-19.

Nae Ionescu, „Îndreptar Ortodox”, în „Stindardul”, Innsbruck. An V, nr. 35-36, no- iembrie 1958, p. 2 („Buletinul cărţii”); nesemnat.

Pr. Vasile Haţegan, Ortodoxie şi românism, în „Solia”. The Herald. Foaie săptă- mânală publicată de Episcopia Ortodoxă Română din America. Detroit, Michigan. An XXIV, nr. 14, 5 iulie 1959, p. 4.

Rumänische Akademische Geselltschaft, în „Buletin Informativ al Asociaţiei Românilor Liberi din Germania”. An IV, July 1959, p. 8; nesemnat.

„Lucien Blaga, Spiritualităţi creştine…”, în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Democrate Independant. XII-ème année, no 190, Juillet – Août 1959, p. 6 („Informations”); nesemnat.

Anchidim Uşeriu, Spiritualităţi creştine, în „Solia” The Herald. Foaie săptămânală publicată de Episcopia Ortodoxă Română din America. Detroit, Michigan. An XXIV, nr. 16, 2 august 1959, p. 2 („Frăţia Ortodoxă”).

[O nouă broşură publicată de…], în „România” (New York). An IV, nr. 41, sep- tembrie 1959, p. 5 („Informaţiuni culturale”); nesemnat.

[În editura „Frăţia Ortodoxă”…], în „România” (New York). An IV, nr. 41, sep- tembrie Nécrologue, figures du pasée: D. C. Amzăr, Claudiu Isopescu, „Südost–Forschungen” XVI, 1957, p. 451–452; C. Rădulescu–Motru, ib., XVI, 1957, p. 452–453, în „Revue des études roumaines” (Paris). Tom V-VI, 1960, p. 285; nesemnat.

D. C. Amzăr,„C. Rădulescu–Motru şi românismul”, „România”, III, 27, 15 Juillet 1958, p. 4; N. Crainic et Ionescu Nae; Crainic N., „Iisus…”, în „Revue des études roumaines” (Paris). Tom V-VI, 1960, p. 320; nesemnat.

Ionescu Nae, „Îndreptar Ortodox”, în „Revue des études roumaines” (Paris). Tom V-VI, 1960, p. 321; nesemnat.

Sporea Constantin, Die Rumänische Bibliothek in Freiburg. În „Osteuropa”, nr. 10 (1960), S. 213-214

E. Turczynski, D. C. Amzăr, „Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers”. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumänenbildes im 18. Jahrhundert. Wiesbaden, „Geschichte der deutsch–rumänischen Beziehungen”, 1961, 164 S., în

„Sudost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begrundet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Instituts München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. Sonderdruck. R. Oldenburg/München. Band XXI, 1962, p. 492-493.

Un interesant studiu al d–lui D. C. Amzăr, în „România”, (New York). An VII, nr. 62, ianuarie – februarie 1962, p. 7 („Informaţiuni culturale”); nesemnat.

Libertate şi literatură, în „Fiinţa Românească” Revistă de cultură. Fundaţia Regală Universitară „Carol I”, Paris. Nr. I, 1963, p. 160; nesemnat.

D. C. Amzăr, „Die Rumänische Orthodoxe Kirche…”, în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Democrate Independant. XVI-ème année, no 223, Juin 1964, p. 2 („Informations culturelles”); nesemnat.

Congresul al 8–lea al S. A. R.( D. C. Amzăr, Partei, Staat und Kirche in Rumänien seit 1945), în „Revista Scriitorilor Români”, (München). Caiet 3, 1964, p. 211-215; nesemnat.

Congresul Societăţii Academice, în „România”, (New York). An IX, nr. 79, noiem- brie – decembrie 1964, p. 6 („Informaţiuni culturale”); nesemnat.

„Dumitru C. Amzăr signe le comte–rendu…”, în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Democrate Independant. XVII-ème année, no 228, Janvier 1965, p. 2 („Informations culturelles”); nesemnat.

Congresul al nouălea al Societăţii Academice Române (.D. C. Amzăr, „Die Orthodoxie Ostkirche und die Wiedervereinigung der Kirchen”), în „Revista Scriitorilor Români”, (München). Caiet 4, 1965, p. 171-174; nesemnat.

D. C. Amzăr, „Noi cercetări germane despre sud–estul Europei”, „România”, VI, 1961, nr. 58, p.6; nr. 59, p. 6; nr. 60, p. 6, în „Revue des études roumains”, (Paris). Tom

IX-X, 1965, p. 190 („Bibliographie”); nesemnat.

D. C. Amzăr, Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumänenbildes im 18. Jahrhundert. Wiesbaden,

„Geschichte der deutsch–rumänischen Beziehungen”, 1961, 164, în „Revue des études roumains”, (Paris). Tom IX-X, 1965, p. 211 („Histoire littéraire”); nesemnat.

D. C. Amzăr, Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumänenbildes im 18. Jahrhundert. Wiesbaden,

„Geschichte der deutsch–rumänischen Beziehungen”, 1961, 164 S./C. r. de E. Turczynski,

„Sudost–Forschungen”, XXI, 1962, p. 492–493, în „Revue des études roumains” (Paris). Tom IX-X, 1965, p. 214 („Histoire littéraire”); nesemnat.

D. C. Amzăr, „Boerul valah Romani şi călătoria sa agricolă în Occident”, „Româ- nia”, VI, nr. 56, 1961, p.6, în „Revue des études roumains”, (Paris). Tom IX-X, 1965, p. 214 („Bibliographie”); nesemnat.

D. C. Amzăr, „Spiritul românesc în secolul unirii”, „Destin”, 11, Madrid, 1959, p. 59–64,

în „Revue des études roumains”, (Paris). Tom IX-X, 1965, p. 225 („Histoire”); semnat: N. -A. -G.

D. C. Amzăr, „L’esprit roumain au siècle de l’unité nationale”, „Revue des Etudes roumaines”, VII–VIII, 1961, p. 211–217, în „Revue des études roumains”, (Paris). Tom IX-X, 1965, p. 226 („Histoire”); nesemnat.

„Dr. D. C. Amzăr, Partei, Staat und Kirche…”, în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Democrate Independant. XVII-ème année, no 234, Décembre 1965

Racoveanu Gh., Tot despre ordinea din Biserica Ortodoxă Română a Exilului, în „Cu- vântul în exil”, an IV, nr. 46-47, martie–aprilie 1966, p. 4.

Ökumene zwischen Ost und West – Rumänischer Privatdozent referierte über religiöse Einigungsbestrebungen, în „Fuldner-Zeitung”, Nummer 21, Donnerstag, 26. Januar 1967, Seite 3; nesemnat.

Ökumenismus und Friedenskampf, în „Der Sonntag”. Kirchenzeitung für das Bistum Limburg, 22. Januar 1967; semnat: Mo.

Christentum aus orthodoxer Sicht. Dr. Demetrius Amzar vor der Vereinigung katholischer Akademiker, în „Wiesbadener Stadtnachrichten”, Mittwoch, 24. Januar 1968, Seite 5; nesemnat.

Congresul al treisprezecelea al S. A. R., Washington, 15–19 august 1969 (ziua a patra, cu tema „România şi cultura mondială”, sub preşedinţia lui D. C. Amzăr), în „Revista Scriitorilor Români”, (München). Caiet 8, 1969, p. 195-198; nesemnat.

Horst Fassel, D. C. Amzăr, Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers (Romanul unui valah în străinătate. O contribuţie la cunoaşterea imaginii româ- nului în Germania, în sec. 18). Wiesbaden, în „Orizont”, (Timişoara), an XXI, nr. 10, octombrie 1970, p. 92.

Prof. univ. Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociuale şi Politice a R. S. R., Garda de fier sub judecata istoriei, în „Magazin istoric”, an V, nr. 1 (46), ianuarie 1971, p. 74-77.

Volkshochschule mit großem Bildungsangebot, în „Wiesbadener Tageblatt”, 6. April 1972, p. 4; nesemnat.

C. A[măriuţei], Notes de lecture: Perspectives roumaines (Paris, 1973), în „La Nation Roumaine”. Bulletin d’Information du Conseil des Partis Politiques Roumains: National-Paysan, National Liberal, Social-Democrate Independant. XXIV-ème année, no 260, Mai 1973, p. 2.

Apostol R., Biblioteca şi Institutul Român de Cercetari din Freiburg (Istoric). În

„Buletinul Bibliotecii Române”. Studii şi documente româneşti. Freiburg i. Br., Germania. Vol V (IX), partea a II-a, serie nouă, 1975/76, p. 589-637.

Dumitru Amzar – sein Herz gehört der Philosophie, în „Wiesbadener Tageblatt”, octombrie 1976, nesemnat.

Das 100. Jahr der Unabhängigkeit gefeiert. 1877 Abkehr von der türkischen Herrschaft – Rumäniens König aus dem Hause Hohenzollern, în „Sigmaringer Zeitung”, nr. 106, Montag, 9 Mai 1977 („Tag der Rumänien in Sigmaringen”); nesemnat.

Heimatstadt ihres Königs besucht. Hohenzollernprinz proklamierte vor 100 Jahren Unabhängigkeit, în „Südkurier”, Konstanz, nr. 106, Montag, 9 Mai 1977, Seite 8; nesem- nat („Exil-Rumänien in Sigmaringen”).

Informare privind „Consfătuirea românilor”, în „Free Romanian Press – FRP”. Features and News form Romania – Weekly Service. Vol. XX, nr. 19, 15 mai 1977, p. 1; nesemnat.

Sărbătorirea centenarului Independenţei României în Germania, la Sigmaringen, în „Free Romanian Press – FRP”. Features and News form Romania – Weekly Service. Vol. XXII, nr. 21-22, 29 mai, 5 iunie 1977, p. 1; nesemnat.

Aniversarea centenarului Independenţei României în Germania Federală, în „Bulletin d’Informations pour les Roumains de l’Etranger” („B. I. R. E.”). Paris, 30-ème année, nr. 658, 1 juin 1977, p. 7 („Însemnări”); semnat: „Corespondent”.

Conferinţa despre lupta Independenţei, în „Bulletin d’Informations pour les Roumains de l’Etranger” („B. I. R. E.”). Paris, 30-ème année, nr. 658, 1 juin 1977, p. 7 („Însemnări”); semnat: X. Y. Z.

Discuţia în jurul bisericilor din Germania, în „Free Romanian Press – FRP”. Features and News form Romania – Weekly Service. Vol. XXII, nr. 43, 18 decembrie 1977, p. 7; nesemnat.

La Paris a avut loc un seminar consacrat „Opţiunilor României post–comuniste”, în „Bulletin d’Informations pour les Roumains de l’Etranger” („B. I. R. E.”). Paris, 31-ème année, nr. 678, 1 juin 1978, p. 5-11.

Comunicatul Consiliului Naţional Român, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An III, nr. 28, august 1978, p. 4; semnat: Consiliul Naţional Român.

Congresul Bisericii Române Ortodoxe din Germania liberă, în „Vatra”. Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An XXIX, nr. 151, iulie – septembrie 1979, p. 31; nesemnat.

Popescu Eugen, Congresul Bisericii Ortodoxe Române din Germania de Vest, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An IV, nr. 44, decembrie 1979, p. 25 (despre Amzăr: Jurisdicţia diasporei ortodoxe după canonul 28 al Consiliului Ecumenic de la C–pol ).

Popescu Eugen, Referat pentru înfiinţarea Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală, în „Zori de Zi”. Buletinul Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală, Freiburg. An I, nr. 1, decembrie 1979, p. 41-48.

Zach Krista, Aus der Südosteuropa–Forschung. Das Rumänische Forschungsinstitut und die Rumänische Bibliothek Freiburg e. V. În: „Südost-Forschung”, nr. 38 (1979), S. 274-276.

Conferinţa d–lui D. C. Amzăr, în „Vatra”. Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An XXX, nr. 153, ianuarie – martie 1980, p. 35 („Semnalări”); nesemnat.

Preot N. Tănase, „Vatra”, 152, decembrie 1979, în „Troiţa”. Foaie de mărturisire ortodoxă şi românească în pribegie. Ontario, Canada. Nr. 66, februarie 1980, p. 14 „(Ecouri din presă”).

Popescu Eugen, Implicaţiile Congresului de la Frankfurt/M., în „Zori de Zi”. Buletinul Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală, Freiburg. An I, nr. 2, Sfintele Paşti 1980, p. 4-6.

Câmpeanu Radu, Alegeri?, în „Bulletin d’Informations pour les Roumains de l’Etranger” („B. I. R. E.”). Paris, 33-ème année, nr. 718, 1 juin 1980, p. 7 („Tribuna liberă”).

Varlam Ion, Către redacţie, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An V, nr. 60, aprilie 1981, p. 2 (despre articolul lui Amzăr: Pentru o democraţie mai bună, din nr. 57, ianuarie 1981 al „Cuvântului românesc”).

„Azi spre mâine”, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An VI, nr. 68, decembrie 1981, p. 8; nesemnat.

„Azi spre mâine”, în „România democrată”. Organ al P. N. Ţ. An 41, nr. 42, 1981, p. 20; nesemnat.

Nagacevschi Constantin, Biblioteca Română – Institutul Român de Cercetari din Freiburg. Note privind un scurt istoric al instituţiei de la Freiburg. În: „Revista Scri- itorilor Români”, (1982), S. 182-184.

Vuia Ovidiu, Maestrul Radu Budişteanu, un român pur şi simplu, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An VIII, nr. 81, ianuarie 1983, p. 9.

Poghirc Cicerone, Nae Ionescu, „Îndreptar ortodox”, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An VIII, nr. 81, ianuarie 1983, p. 10.

Ziua Eroilor – Corespondenţă din Soultzmatt, în „Azi spre mâine” (Freiburg). An II, nr. 10, septembrie 1983, p. 14; nesemnat.

Rânduiala, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An IX, nr. 95, martie 1984, p. 11; nesemnat.

Aureliu Răuţă, Ecumenism românesc la München – Masa rotundă din 2 iulie 1984 – Tema: Ortodoxia şi Apusul, în „Perspective”. Buletinul misiunii române unite din Germania. An VII, nr. 1 (25), iulie – septembrie 1984, p. 2-9.

Cornel Crişan, O realitate românească: Consiliul Naţional Român, în „Lupta română”. Organ al Consiliului Naţional Român. La lutte roumaine. Journal du Conseil National Roumain (Freiburg). An IV, nr. 4, decembrie 1984, p. 21-25.

Consiliul Naţional Român – Unirea Transilvaniei, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An X, nr. 106, februarie 1985, p. 20; semnat: „Corespondent”.

Traian Lascu, La 50 de ani – Un prinos scriitorilor „Soliei”, în „Solia”. The Herald. Foaie săptămânală publicată de Episcopia Ortodoxă Română din America. Detroit, Michigan. An LI, nr. 2, februarie 1986, p. 16-19.

Întrunirea tradiţională româno–germană de Bobotează, de la Freiburg, în „Cu- vântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World (Hamilton – Canada). An XI, nr. 119, martie 1986, p. 22; semnat: „Colaborator”.

Prof. Dr. Dumitru C. Amzăr – octogenar, în „Cuvântul românesc”. The Romanian Voice. The Largest Romanian Newspaper in the free World, Hamilton – Canada. An XI, nr. 127, noiembrie 1986, p. 19; semnat: Redacţia.

D. C. Amzăr, „Între prof. Mircea Eliade şi arhiepiscopul Valerian”, în „Vatra” Foaie românească de opinie şi informaţie, Roma. An XLI, nr. 189, iunie 1991, p. 35 („Sem- nalări”); nesemnat.

Vulcănescu Mircea, Etica lui Kant. Poziţia mea personală faţă de seminar, în „Viaţa românească”, an LXXXVII, nr. 5, mai 1992, p. 85-98.

Autoren und Aufsätze, în „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Edgar Hösch und Karl Nehring. Register zu band 1–50. 1993, R. Oldenburg/München, p. 7, 71, 298.

Amzar Dinu, † Dumitru Cristian Amzăr. Diaconu Marin, In memoriam Dumitru Cristian Amzăr, în „Revista de filosofie”, tom XLVII, nr. 5-6, septembrie–decembrie 2000, p. 601-605.

D[umitraşcu] J[ean], Opera de tinereţe a lui D. C. Amzăr. Gând, cuvânt şi faptă românească, în „Argeş”, serie nouă, an II (36), nr. 7 (238), aprilie 2002, p. 6.

Râpeanu V., 70 de ani de la apariţia primului număr al „Revistei Fundaţiilor Regale” – O expresie a limitelor şi dramelor culturii româneşti, în „Curierul naţional”, nr. 3911, ed. I, 10 ianuarie 2004, p. 7.

Mezdrea Dora, D. C. Amzăr, „Jurnal berlinez”, în „Revista română de sociologie”, serie nouă, an XVI, nr. 1-2, 2005, p. 81-83.

Mezdrea Dora, Pentru o posibilă fenomenologie a refugiului, în „Manuscriptum”, an XXXV, nr. 1-4 (134-141), 2005, p. 299-305.

Mihăilescu Dan C., Jurnalul lui D. C. Amzăr [I–II], în „Ziarul de duminică”, an VIII, nr. 8 (290), 3 martie 2006, p. 2 („Cronica”); nr. 9 (291), 10 martie 2006, p. 2 („Cronici, recenzii”).

Lavric Sorin, Cărturarul din exil, în „România literară”, an XLIII, nr. 9, 6 martie 2009, p. 6 („Cronica ideilor”).

Lista scrierilor sociologice*

(*din vol. în curs de apariţie: Dumitru Cristian Amzăr, Studii de sociologie. Ediţie îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr. Traducerea textelor în limba germană: Aurel Teodorescu)

Şezătorile la sate; în „Poşta informativă”, an I, nr. 7, 1 aprilie 1928, p. 13-14 („Poezia populară şi folklorul românesc”); semnat: D. C. Amzăr.

Cartea la sate – Pentru cărturarii satelor –; în „Poşta informativă”, an I, nr. 13-14, iulie 1928, p. 23-24 („Poezia populară şi folklorul românesc”); semnat: D. C. Amzăr.

Biserica şi preotul satului; în „Poşta informativă”, an I, nr. 15-16, august 1928, p. 23 („Poezia populară şi folklorul românesc”); semnat: D. C. Amzăr.

O lună la Vălenii de Munte; în „Poşta informativă”, an I, nr. 17, 1 septembrie 1928, p. 19-20 („Poezia populară şi folklorul românesc”); semnat: D. C. Amzăr.

Muncitorul industrial şi muncitorul agricol – Idei dintr–o prelegere a d–lui prof. C. Rădulescu–Motru –; în „Poşta informativă”, an II, nr. 26, 1-15 februarie 1929, p. 4-5; semnat: D. C. Amzăr.

Mih. D. Ralea, „Comentarii şi sugestii”, în „Datina – artistică – literară – socială”, an VII, nr. 1-3, ianuarie–martie 1929, p. 35; semnat: D. C. Amzăr.

Cântecul popular; în „Poşta informativă”, an II, nr. 28, 1-15 martie 1929, p. 21 („Poezia populară şi folklorul românesc”); semnat: D. C. A. (Textul însoţeşte un grupaj de cântece populare, dintre care, unele, culese în Cerşani, jud. Argeş, satul natal al lui D. C. Amzăr.)

Idealul şi datoria muncii; în „Viaţa literară”, an IV, nr. 119, 23 noiembrie 1929, p. 4 („Cronica”); semnat: D. C. Amzăr.

Ortodoxismul românesc – Observaţii preliminare –; în „Cuvântul”, an V, nr. 1615, 19 octombrie 1929, p. 1, 2; semnat: D. C. Amzăr.

Spiritualitate şi Ortodoxie [I]; în „Cuvântul”, an V, nr. 1619, 23 octombrie 1929, p. 1; semnat: D. C. Amzăr.

Spiritualitate şi Ortodoxie [II]; în „Cuvântul”, an V, nr. 1620, 24 octombrie 1929, p. 1; semnat: D. C. Amzăr.

Religioşi sau superstiţioşi?; în „Cuvântul”, an VI, nr. 1682, 25 decembrie 1929, p. 3; semnat: D. C. Amzăr

E. Durckheim, „Educaţie şi sociologie”. Trad. de Iorgu Stoian. Casa Şcoalelor, 1930; în „Cuvântul”, an VI, nr. 1776, 1 aprilie 1930, p. 2 („Recenzii”); semnat: D. C. Amzăr.

Mişcarea cooperatistă universitară; în „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, an IX, nr. 1-3, 1930, p. 389-391 („Cronica”); nesemnat.

Sensul pacifismului contemporan; în „Cuvântul”, an VII, nr. 2045, 31 decembrie 1930, p. 1, 2 („Discuţii”); semnat: D. C. Amzăr.

Sociologia şezătorii; în „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, Organul Institutului Social Român, an IX, nr. 4, 1931, p. 516-575; semnat: D. C. Amzăr.

În volum separat: Bucureşti, Editura Institutului Social Român, 62 p. (extras din „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, Organul Institutului Social Român, an IX, nr. 4, 1931).

Scoala ca tovărăşie de muncă – Pe marginea Programei minimale de tranziţie –, în „Cuvântul”, an IX, nr. 3040, 11 octombrie 1933, p. 1, 2; semnat: Dumitru Cristian Amzăr.

Cercetarea vieţii noastre săteşti; în „Ţara Bârsei”, ( Braşov). An VI, nr. 2, martie – aprilie 1934, p. 122-124; semnat: Dumitru Cristian Amzăr.

Adunările de lume multă la sate – Îndrumări pentru cercetări de sociologie românească –; în „Familia”, seria a III-a, an I, nr. 7, noiembrie 1934, p. 55-64 („Sociologie”); semnat: Dumitru Cristian Amzăr.

„Ştiinţa naţiunii”. Reflecţii şi îndoieli asupra noilor iniţiative ale prof. D. Gusti; în „Însemnări sociologice”, (Cernăuţi). An III, nr. 1, aprilie 1937, p. 19-31; semnat: D. C. Amzăr.

În vol. separat: Cernăuţi, 1937, Tipografia Mitropolitul Silvestru, p. 1-15 (extras din „Însemnări sociologice”, an III, nr. 1, aprilie 1937).

Un muzeu social – De la Le Play şi Hazelius la Dimitrie Gusti –; în „Ideea Românească”, an II, nr. 3, mai 1937, p. 13-15; semnat: D. C. Amzăr.

În vol. separat: Bucureşti, Tiparul Universitar, 1937, 15 p. (extras din „Ideea Ro- mânească”, an II, nr. 3, mai 1937).

Ştiinţă şi monografie. De la Em. Durkheim la D. Gusti; în „Însemnări sociologice” an III, nr. 4, iulie 1937, p. 4-10; semnat: D. C. Amzăr.

În vol. separat: Cernăuţi, 1937, 11 p. (extras din „Însemnări sociologice”, an III, nr. 4, iulie 1937).

Die soziologische Heimatforschung in Rumänien; în „Archiv für Anthropologie”, Neue Folge, Band XXV, 1939, Heft 2-3; semnat: D. C. Amzăr Extras: Die soziologische Heimatforschung in Rumänien; [Braunschweig, 1939], 3 p. Sonderdruck aus: „Archiv für Anthropologie”, Neue Folge, Band XXV, [1939], Heft 2-3, S. 137-139.

Mühlmann, Dr. Wilhelm–Emil: Methodik der Volkerkunde, Stuttgart, Ferd. Enke, 1938; VIII şi 275 p; 80, broşat 14 M., legat, 15,80, în „Revista de filosofie”, tom XXIV,, nr. 3-4, iulie – decembrie 1939, p. 404-408; semnat: D. C. Amzăr.

Begegnung mit Rumänischen Bauern; în „Berlin – Roma – Tokio”, septembrie 1941, p. 27; semnat: D. C. Amzăr.

Matthias Friedwagner [weil. ord. Prof. an d. Univ. Frankfurt a. M.], „Rumänische Volkslieder aus der Bukowina”. Bd. I, Liebeslieder [Literarhistor. – musik – wiss. Abhandlgn. Bd. 5.] Würzburg, Konrad Triltsch, 1940. XLIII u. 595 S. 40 m. 380 v. Alex. Voievidca aufgezeichn.Melodien, 6 farb. Bildern, einer Auswahl v. 100 Liedern in dtsch. Übersetzung u. I Kt. M. 24, în „Deutsche Literaturzeitung”, Heft 29-30, 20 Juli 1941, p. 696-701 („Volkskunde”); semnat: D. C. Amzăr.

Ce mai e valabil din Karl Marx?; în „Stindardul” (Innsbruck). An IV, nr. 30-31, martie – aprilie 1957, p. 4 („Pagina lucrătorului român”); semnat: Ion Ionescu-Braduri.

Brăiloiu Constantin, „Vie musicale d’un vilage. Recherches sur le répertoire de Drăguş (Roumanie), 1929–1932. Paris, Institut Universitaire Universitaire Charles I, 1960, 164 p. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XX, 1961, p. 345-346; semnat: D. C. Amzăr.

Stahl, Henri H., „Traditional Romanian Village Communities. The transition from the communal to the capitalist mode of production in the Danube region”. Translated by Daniel Chirot and Halley Coulter Chirot. Cambridge, London, New York: Cambridge University Press, 1980, XI, 227 S., 15 £. Sonderdruck aus: „Südost-Forsc- hungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteu- ropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band 41, 1982, p. 518-519 („Bücher- und Zeitschriftenschau”); semnat: D. C. Amzăr.

Manuscrise sociologice în arhiva D. C. Amzăr*

(*din vol. în curs de apariţie: Dora Mezdrea, Biobibliografie Dumitru Cristian Amzăr)

Cercetarea monografică a satului Drăguş, fişe, 1929–1934.

Note pentru o teorie a cunoştinţei sociologice, teză de licenţă, 1930.

Soziologische Heimatforschung in Rumänien; 1939, în seminarul prof. R. Thurnwald. Volkskunde und Völkerkunde; 1 februarie 1940, în seminarul prof. Spanner. Rezumatul în limba germană la lucrarea lui D. Gusti, Sociologia războiului, 13 martie 1940, în colocviul etnologic al prof. Mühlmann.

Despre mărturiile oamenilor ca mijloace de cercetare monografică; aprox. 1938, 2 p. dactilografiate.

Arătările şi prevestirile, de D. C. Amzăr şi Ion Ionică. Planul lucrării, fişele de cercetare + 13 p. redactate (cap. Măiestrele).

Tendinţe concrete în sociologia germană; aprox. 1938, 27 file manuscris.

Einleitung: Soziologie als „totschachen” wissenschaft; aprox. 1938, 11 file manuscris. Mantischer Abenglaube in der rumänischen Volkreligion (Superstiţiile mantice în credinţa populară românească), de 42 file scrise cu creionul pe o singură faţă, cu nenumărate adăugiri, aprox. 1947-1948.

Die Gesellige Arbeit im rumänische Volksleben, 83 p. dactilografiate + completări autografe nenumerotate, 1947–1948.

Die Zukunftsorientierung der folklorischen Menschen, caiet 30 file manuscris, aprox. 1948.

Volume apărute în timpul vieţii

Sociologia şezătorii. Bucureşti, Editura Institutului Social Român, 62 p. (extras din „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, Organul Institutului Social Român, an IX, nr. 4, 1931).

Naţionalismul tineretului. [Bucureşti], 1936, 32 p. (Colecţia „Cărţile Rânduielii”, 2).

Naţionalismul tineretului, Rânduiala 2, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1936 (ed. a II-a, uşor modificată);

Un muzeu social – de la Le Play şi Hazelius la Dimitrie Gusti; Bucureşti, Tiparul Universitar, 1937, 15 p. (extras din „Ideea românească”).

„Ştiinţa naţiunii”. Reflecţii şi îndoieli asupra noilor iniţiative ale prof. D. Gusti; Cernăuţi, Tipografia Mitropolitul Silvestru, 1937, 15 p. (extras din „Însemnări sociolo- gice”, an III, nr. 1, aprilie 1937).

Ştiinţă şi monografie. De la Em. Durkheim la D. Gusti; Cernăuţi, 1937, 11 p. (extras din „Însemnări sociologice”, an III, nr. 4, iulie 1937).

Naţionalismul partidelor; [Bucureşti, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, aprilie 1937], 32 p. („Cărţile Rânduielii”, col. „Politică şi economie”);

Naţionalismul tineretului, Rânduiala 2, Tipografia „Bucovina” I. E. Torouţiu, Bucureşti, 1937 (ed. a III-a);

Orizontul unei revoluţii; Bucureşti, 1938. Colecţia „Cărţile Rânduielii”, Colecţia mică. Die soziologische Heimatforschung in Rumänien; [Braunschweig, 1939], 3 p. Sonderdruck aus: „Archiv für Anthropologie”, Neue Folge, Band XXV, [1939], Heft 2-3, S. 137-139.

Kogălniceanu la Berlin. Câteva date noi din vremea studiilor; Bucureşti, 1939, p. 295-318; Facultatea de Litere din Bucureşti. Seminarul de Istoria Literaturii Române (Epoca veche) (extras din „Cercetări literare”, III). Publicat în volumul: D. C. Amzăr, Din istoria relaţiilor româno–germane. Ediţie îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr. Bucureşti, Editura „Mica Valahie”, 2008, p. 233-252.

Studenţii români în străinătate (Universitatea din Berlin). Date şi interpretări statistice. Extras din „Cercetări literare”, Bucureşti, IV, 1941, p. 215-248 (Facultatea de Litere din Bucureşti. Seminarul de Istoria Literaturii Române – Epoca veche) (publicat în volumul: D. C. Amzăr, Din istoria relaţiilor româno–germane. Ed. cit., p. 253-294).

Studenţii români la Universitatea din Leipzig. Extras din: „Cercetări literare” pu- blicate de N. Cartojan. Bucureşti, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, 1943, p. 21-20 (Facultatea de Litere din Bucureşti, Seminarul de Istoria literaturii române – Epoca veche) (publicat în volumul: D. C. Amzăr, Din istoria relaţiilor româno–germane. Ed. cit., p. 298-320).

Rumänische Kriegsdichtung von Heute; Bukarest, 1944, 36 p.; semnat: D. Amzer. Elegia romană – O poezie românească necunoscută de la 1840; Freiburg, 1953. Extras din „Buletinul Bibliotecii Române”, an I, nr. 1, 1953, 14 p. (tipărit în volumul: D. C. Amzăr, Din istoria relaţiilor româno–germane. Ed. cit., p. 187-191).

Sfântul Petru în tradiţiile poporului român; Freiburg im Breisgau, (Germania), 1954, 18 p. Extras din „Buletinul Bibliotecii Române”, vol. II, octombrie 1954 („Folclor comparat”).

Claudiu Isopescu (1894–1956). Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Interna- tionale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausge- geben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XVI, 1957. 2 Halbband, p. 451-452; semnat: D. C. Amzăr.

Constantin Rădulescu–Motru (1868–1957). Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XVI, 1957. 2 Halbband, p. 452-453; semnat: D. C. Amzăr.

Emile Turdeanu, „Le livre roumain à travers les siècles”. Exposition présentée dans le cadre des journées d’études Roumaines (24–26 janvier 1959). Paris, Institut universitaire roumain Charles I–er, 1959. 55 S. mit 6 Buchtiteltafeln außer Text. Sonder- druck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Insti- tutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XVIII, 1959, p. 456; semnat: D. C. Amzăr.

Le livre roumain à travers les siècles. Exposition présentée dans le cadre des journées d’études Roumaines (24–26 janvier 1959), Paris. Institut Universitaire Roumain Charles Ier, 1959, 55 S., mit 6 Buchtiteltafeln außer Text. Sonderdruck aus: „Südost-Fors- chungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XIX, 1960. 2 Halbband, p. 456; semnat: D. C. Amzăr.

Der Walachische Fremdenroman Johann Friedrich Mayers. Ein Beitrag zur Kenntnis des deutschen Rumänenbildes im 18. Jahrhundert. Wiesbaden, „Geschichte der deutsch-rumänischen Beziehungen”, 1961, 164 p. (teza de doctorat la Universitatea din Mainz); publicată în limba română, cu titlul Johann Friedrich Mayer şi romanul său de călătorie valah, în volumul: D. C. Amzăr, Din istoria relaţiilor româno–germane. Ed. cit., p. 9-176.

L’esprit roumain au siècle de l’unité nationale. Extras din: „Revue des études roumaines”, VII-VIII, Actes du premier cycle des journées d’études roumaines, 24-26 janvrier 1959, Paris, 1961, p. 211-217 (Institut Universitaire Roumain „Charles I”, Fundaţia Regală Universitară „Carol I”).

Brăiloiu Constantin, „Vie musicale d’un vilage. Recherches sur le répertoire de Drăguş (Roumanie), 1929–1932. Paris, Institut Universitaire Universitaire Charles I, 1960, 164 p. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XX, 1961, p. 345-346; semnat: D. C. Amzăr.

Diplich Hans: „Rumänisch–deutsche Kulturbeziehungen im Banat und rumänische Volkslieder”. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XXI, 1962, p. 481-482; semnat: D. C. Amzăr („Bücher- und Zeitschriftenschau”).

Mittelstraβ Otto: „Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter”. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begrundet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Instituts München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XXI, 1962, p. 482-486; semnat: D. C. Amzăr („Bücher- und Zeitschriftenschau”).

Munteanu Romul: „Die rumänische Aufklärung”. Sonderdruck aus: „Südost-Forschun- gen”. Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begrundet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Instituts München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XXI, 1962, p. 490-491; semnat: D. C. Amzăr („Bücher- und Zeitschriftenschau”).

Die Rumänische Orthodoxe Kirche und die ökumenische Bewegung; Berlin, 1964. Sonderdruck aus: „Kyrios”, IV. Jahrgang, 1964, Heft 2, p. 119-136.

Bishop Valerian D. Trifa and Dr. Alexandre Th. Petit: „Romania. The Land, the Hystory, the People”. Preface by Ileana, Princess of Romania. Published by The Romanian Orthodox Episcopate of America, 1961, 40, 37 S. Text und 212 Abbildungen auf 92 Tafeln sowie einer Karte Rumäniens. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen” Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band XXIII, 1964, p. 419; semnat: D. C. Amzăr.

Religionen und Konfessionen im heutigen Rumänien., Stuttgart, 1966. Sonderdruck aus: „Ökumenische Rundschau”. Evangelischer Missionverlag, Stuttgart. 14. Jahrgang, Heft 3, 1965, p. 243-246); semnat: D. C. Amzar („Dokumente und Berichte”).

Partei, Staat und Kirche im heutigen Rumänien; Augustinus-Verlag, Würzburg, 1965. Sonderdruck aus: „Ostkirchliche Studien”, 14 Band, 2-3 Heft, 1965, p. 162-183.

Anglikanismus und Orthodoxie in Geschichte und Gegenwart unter besonderer Berücksichtigung der rumänischen Kirche; Berlin, 1965. Sonderdruck aus: „Kyrios”, V. Jahrgang, Heft 4, 1965,p. 215-238.

Die Orthodoxe Kirche und die Wiedervereinigung der Kirchen; Berlin, 1966. Sonderdruck aus: „Kyrios”, VI. Jahrgang, Heft 4, 1966, p. 193-211.

Griechische Liturgie und lateinische Messe in ökumenischer Sicht; Augus- tinus-Verlag, Würzburg, 1968. Sonderdruck aus: „Östkirchliche Studien”, 17 Band, 1 Heft, 1968, p. 22-43.

Die Östliche Moldau in Geschichte und Gegenwart. Excerptum:, „Acta Historica”, tomus VIII, 1968 Roma, Societas Academica Dacoromana, p. 97-115; semnat: D. C. Amzăr.

Stahl, Henri H., „Traditional Romanian Village Communities. The transition from the communal to the capitalist mode of production in the Danube region”. Translated by Daniel Chirot and Halley Coulter Chirot. Cambridge, London, New York: Cambridge University Press, 1980, XI, 227 S., 15 £. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen”. Inter- nationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausge- geben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band 41, 1982, p. 518-519 („Bücher- und Zeitschriftenschau”); semnat: D. C. Amzăr.

G. Popa–Lisseanu, „Izvoarele istoriei Românilor” (Quellen zur rumänischen Geschichte). Vol. XI: Cronica pictată de la Viena; Bucureşti, 1937. Vol. XII. Brodnicii. Bucureşti, 1938 (Text, Übersetzung und Kommentar). S. L. + 252; VIII + 88 S. Sonderdruck aus: „Südost-Forschungen” Internationale Zeitschrift für Geschichte, Kultur und Landeskunde Südosteuropas. Begründet von Fritz Valjavec. Im auftrag des Südost-Institutes München, geleitet und herausgegeben von Mathias Bernath. R. Oldenburg/München. Band 41, nr. 2-3, 1982, p. 708-709 („Rezension des Buches”); semnat: D. C. Amzăr.

Volume apărute postum

Rumäniens Kampf um die Unabhängigkeit unter Fürst Carol (Karl) aus dem Hause Hohenzollern–Sigmaringen. Sonderdruck aus: „Zeitschrift für Hohenzollerische Geschichte”. Band 37, [Sigmaringen], 2001, p. 147-161.

Gând, cuvânt şi faptă românească. Ediţie îngrijită de Marin Diaconu. Bucureşti, Editura „Eminescu”, 2001, 240 p.

Jurnal berlinez. Ediţie îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr. Bucureşti, Editura „România Press”, 2005, 660 p.

Rânduiala, legea lăsată lumii de Dumnezeu. Ediţie îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr. Bucureşti, Editura „România Press”, 2006, 350 p.

Din istoria relaţiilor româno–germane. Ediţie îngrijită de Dora Mezdrea şi Dinu D. Amzăr. Traducerea textelor în limba germană: Aurel Teodorescu. Bucureşti, Editura „Mica Valahie”, 2008, 381 p.

„Rânduiala” (1935–1937)

„Omenia” (1951)

„Frăţia ortodoxă” (1954)

„Zori de zi”(1980–1984)

Reviste coordonate

Lista revistelor şi ziarelor la care a colaborat

„Poşta informativă”, 1928–1929

„Cuvântul”, 1928–1933, 1938

„Datina – artistică – literară – socială”, 1929 – 1938

„Viaţa literară”, 1929

„Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, 1930–1934

„Mişcarea”, 1930

„Aurora”, 1933

„Credinţa”, 1933

„Convorbiri literare”, 1934

„Ţara Bârsei”, 1934

„Dreapta”, 1934

„Rânduiala”. Arhivă de gând şi faptă românească, 1935–1938

„Vestitorii”, 1936

„Iconar”, 1936

„Ideea Românească”, 1937

„Însemnări sociologice”, 1937

„Buna Vestire”, 1937

„Geist der Zeit” (Berlin), 1938

„Revista de filosofie” (Bucureşti), 1938–1939

„Kirchliche Nachrichten”, für die französisch-reformierte Gemeinde in Groß-Berlin, „Cercetări literare”, 1939

„Archiv für Anthropologie”, 1939, 1940, 1943

„Deutsche Literaturzeitung” (Berlin), 1940–1943

„Berlin – Rom – Tokio”, 1941, 1943

„Revista Fundaţiilor Regale”, 1942–1943

„Berliner Börsen-Zeitung”, 1943

„Die Zeitung im Ausschnit”, 1943

„Deutsche Allgemeine Zeitung” (Berlin), 1943

„Deutsche Polarzeitung” (Tromsö), 1943

„Deutsche Zeitung im Kroatien”, 1943

„Donauzeitung”, 1943, 1944

„Kultur-Spiegel”, 1943

„Leipziger Neuste Nachrichten” (Leipzig), 1943

„NSZ Westmark” (Ludwigshafen), 1943

„National-Zeitung” (Essen), 1943, 1944

„Die Zeit” (Reichenberg/Sudetengau), 1943

„Neue Ordnung” (Zagreb), 1943

„Revaler Zeitung”, 1943

„Nova Europa”, 1943

„Ostdeutscher Beobachter”, 1943

„Gândirea”, 1944

„Die Auslese”, aus Zeitschriften des In. v. Auslandes (1944)

„Das Reich”, 1944

„Rezistenţa”. Buletinul Organizaţiei de Rezistenţă Naţională a Românilor din Germania, 1948–1949

„Omenia”, 1951

„Solia”. Foaie săptămânală publicată de Episcopia Ortodoxă Română din America (Cleveland), 1949, 1951–1960; 1989

„Îndreptar”, (München), 1951

„Zeitschrift für Geopolitik”. Monatshefte für Deutsches auslandswissen (Darmstadt), 1951–1955

„Caete de dor”, (Paris), 1952

„Deutsche Tagepost”, (Angeburg), 1952, 1953, 1954

„Brücke zum Westen”. Rumänische Zeitschrift für Völkerverständigung und freie Zusammenarbeit (München). 1952, 1954

„Idea”. Settimanale di cultura (Roma), 1952

„Das Freie Wort” (Düsseldorf), 1952

„Vers” Revista Asociaţiei „Nicolae Bălcescu” (Albany, apoi Chicago), 1952–1954

„Calendarul «Solia»” ( Cleveland), 1953

„Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg), 1953–1954

„Osteuropa” (Stuttgart) 1953, 1956

„România muncitoare” (Paris), 1953

„Stindardul” (Innsbruck), 1953, 1956, 1957

„Buletinul Informativ al Asociaţiei Românilor din Germania de Sud” (München), 1954

„Frăţia Ortodoxă” (Wiesbaden), 1954

„Buletin de ştiri din România şi comentarii”, editat de Free Europe Press, 1954

„Easten Europe’s Monitor” (München), 1955

„Universitas”. Zeitschrift für Wissenschaft, Kunst und Literatur (Stuttgart), 1955

„Deutsche Kommentar” (1956)

„Stindardul” (Innsbruck), 1956–1957

„Der Europäische Osten”. Monatsschrift für Selbstbestimmungsrecht und Freiheit der Völker (din iulie 1956: Politische Monatsschrift für die neue Ornung) (München), 1955–1956

„Südost-Forschungen” (München), 1957; 1959; 1960; 1961; 1962; 1964; 1980; 1982

„Courrier Roumain” (Paris), 1957

„România” (New York), 1958–1963

„Românul”(New York), 1958

„Destin” (Madrid), 1959

„Revue des études roumaines” (Paris), 1959, 1961

„Der Remter”. Zeitschrift für Kultur und Politik in Osteuropa, 1960

„Digest des Osten”, 1963

„Ökumenische Rundschau”, 1965

„Zeitschrift für Ostforschung”, 1962–1978

„Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 1963, 1964

„Fiinţa Românească”. Revistă de cultură. Fundaţia Regală Universitară „Carol I” (Paris), 1964

„Kyrios”„ (Berlin), 1964–1966

„Ostkirchliche Studien”, 1965, 1968

„La Médicine Praticienne”, 1966

„Acta Historica”, 1968

„Prodromos” (Freiburg/Paris), 1970

„Revista scriitorilor români” (München), 1971, 1980, 1984

„Buletinul Comitetului Naţional Român American”. Secţia Michigan. Publicaţie de luptă naţională. Detroit, Michigan, 1971

„Ethos” (Paris), 1975

„Limite” (Paris), 1974

„B. I. R. E.” (Paris), 1976–1980

„Europa şi Neamul românesc”. Foaia mişcării române pentru unitatea Europei, Roma, 1977

„Free Romanian Press – FRP”. Features and News form Romania – Weekly Service, 1977

„Cuvântul românesc” (Hamilton – Canada), 1977–1989

„Zori de Zi”. Buletinul Eparhiei Ortodoxe Române pentru Europa Centrală (Freiburg), 1979–1985

„Troiţa”. Foaie de mărturisire ortodoxă şi românească în pribegie. Ontario, Canada, 1980

„Historische Zeitschrift” (….), 1980, 1981

„Süddeutsche Zeitung”, 1980

„Azi spre mâine”. Organ des rumänischen Nationalrates Abteilung Nord- und Zentraleuropa (Freiburg), 1982–1984

„Blick in die Zukunft”. Deutsche Ausbage des rumänischen Exilblattes, 1984

„Lupta română”. Organ al Consiliului Naţional Român. La lutte roumaine. Journal du Conseil National Roumain (Freiburg), 1984

„Zeitschrift für Volkskunde” (Mainz), 1984

„Almanahul 1989, orizont spiritual”, editat de Vicariatul Român Ortodox in Deutschland (Köln), 1989

„Mărturia”. Buletinul Parohiei Ortodoxe Române Buna-Vestire, München, 1989.

„Information Bulletin”. Romanian American Heritage Center (Michigan), 1991

„Jurnalul literar”, 1998, 2006

„Zeitschrift für Hohenzollerische Geschichte”, 2001

„Manuscriptum”, 2005

„Revista Română de Sociologie”, 2005

Lista pseudonimelor

D. Cristian (1929) d. c. a. (1929)

D. c. A. (1930)

D. C. A. (1935–1989)