Enciclopedia României si Scoala Gustiana – numar special al revistei Transilvania

Enciclopedia României și Școala Gustiană

Zoltán Rostás

Transilvania, nr. 10-11, 2014

The Encyclopedia of Romania, scheduled for publication in six volumes, of which only four were eventually published because of the beginning of World War II, represented an outstanding intellectual exploit, which wouldn’t have been accomplished without the contribution of the Sociological School of Bucharest, led by Dimitrie Gusti. The process of elaborating the conception of the encyclopedia and organizing the collaborators’ work unfolded in the context of political tensions at home and abroad, which eventually lead to the beginning of World War II. This project was facilitated by the fact that Gusti’s school had reached maturity and was given the honor of organizing the 14th International Congress of Sociology, in Bucharest, precisely in 1939. The four volumes published from 1938 onwards and the documents of the two unfinished volumes bear witness of the Gustian School’s capacity to orient and mobilize the interwar Romanian intelligentsia for an essentially interdisciplinary work, a natural perspective for the monographic sociological framework. This introductory study, as well as the following analyses of the different aspects of this encyclopedia, aims to bring light on several aspects of the Romanian interbellum which have been frequently omitted in the post-Decembrist intellectual discourse.

Keywords : The Encyclopaedia of Romania, Sociological School of Bucharest, political crises, International Congress of Sociology

Alăturarea acestor sintagme poate părea forțată. Poate părea exces de zel din partea autorului acestor rânduri introductive încercarea de a demonstra că și această monumentală operă, ca și alte realizări remarcabile interbelice, se datorează profesorului Dimitrie Gusti și Școlii sale sociologice. Departe de noi aceste intenții. Dar este cert că în discursul intelectual postdecembrist, nici Enciclopedia realizată în anii ‘30 a secolului trecut, nici Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti nu sunt obiecte de dezbatere. Și mai puțină lume realizează că cele două momente sunt foarte legate. În acest număr dublu  încercăm să arătăm ce semnificație a avut asumarea, de către colaboratorii lui Gusti, a conceperii și organizării procesului de coordonare și editare a Enciclopediei, și să evaluăm câteva fenomene interbelice tratate în unele din contribuții.

Mi se pare esențial ca, în aceste rândur introductive, să arăt contextul anilor ‘30 în care a fost demarată seria de volume ale Enciclopediei României.

Ideea realizării Enciclopediei într-o perioadă relativ scurtă de timp nu poate să fie înțeleasă decât dacă ținem cont de atmosfera politicii internaționale din a doua jumătate a anilor ‘30. În contextul întăririi vizibile a forțelor care contestau nu numai sistemul democrației liberale, dar mai ales, al tratatelor de la Paris și al hotarelor stabilite de țările Antantei victorioase, România  resimțea tot mai acut slăbirea garanțiilor puterilor occidentale. Din acest motiv, acțiunile de legitimare ale României Mari au început sa ia amploare. În șirul manifestărilor de acest gen, un loc de frunte îl ocupau expozițiile din străinătate și din țară, dar, mai ales, expozițiile internaționale de la Paris și New York, care trebuiau să demonstreze legitimitatea configurației țării de după primul război mondial. Judecând după interesul cercurilor politice și economice, după ecourile de presă și de număr de vizitatori, România avea numai de câștigat în urma acestora. Cum enciclopediile îndeplineau și ele rolul de mijloace de legitimare, în epocă, nu este de mirare că se aloca fonduri semnificative pentru  realizarea rapidă a acestora. Este suficient să recitim Cuvîntul Înainte al lui Gusti pentru a ne convinge de adevărul acestei afirmații. Până la urmă, nu este întâmplător faptul că marile expoziții și Enciclopedia au fost coordonate de Dimitrie Gusti, care asigura seriozitate și în selecția colaboratorilor și, prin  aceasta, suportul științific necesar  realizării obiectivelor – fie legate de expoziție, fie de Enciclopedie.

Dacă privim procesul de realizarea al Enciclopediei din punctul de vedere al programelor derulate de Școala Gustiană, situația nu e nici aici liniștitoare. O parte a grupului de monografiști au fost angajați în munca cu echipele regale, o alta în monografii, iar din 1937 începe și pregatirea celui de al 14-lea Congres Internațional de Sociologie, care, pentru Școală, însemna mult mai mult decât organizarea unui eveniment. Însemna relansarea cercetărilor monografice pentru a demonstra, cu lucrări consistente, valoarea euristică a sociologiei monografice. Pentru acest lucru, nu au fost deschise noi „șantiere”, ci au fost aprofundate și lărgite semnificativ cele vechi – Nerejul l și Drăgușul  – sub coordonarea lui Henri H. Stahl și Traian Herseni. Dar, oricum, chiar dacă pregătirea congresului internațional era o sarcină nobilă și benefică, era, totodată, și cronofagă. Din punct de vedere tehnic-logistic, derularea programelor paralele a fost înlesnită de o împrejurare politică foarte importantă și, în același timp, și controversată: instaurarea dictaturii personale a lui Carol al II-lea în 1938. În timpul acestui regim, a fost promulgată Legea Serviciului Social propusă de Gusti. Această lege a facilitat inființarea unui sistem instituțional de cercetare și intervenție socială bine dotat, care a făcut posibilă accelerarea și a cercetării, și a publicării lucrărilor pentru congres, dar și elaborarea Enciclopediei. Această șansă nu a eliminat însă problema supraaglomerării cu sarcini a membrilor importanți a școlii. Gusti, în calitate de comisar general,  trebuia să aibă grijă zilnic de mersul organizarii pavilionului românesc de la New York și de implementarea Legii Seviciului Social, Stahl lucra pe teren, redacta volumele consacrate Nerejului, era director în Seviciul Social,  iar Herseni conducea cerecetarea Drăgușului, lărgită la Țara Făgărașului și era și director al cercetării. Golopenția coordona echipe regale studențești, era directorul publicațiilor noii instituții și avea în grijă revista Sociologie Românească. Toți aveau și sarcini didactice la catedra lui Gusti de sociologie, etică și politică. În aceste condiții, Mircea Vulcănescu, care era înalt funcționar al statului, trebuia să-și asume rolul de coordonare a Enciclopedie, având și sprijinul efectiv al celorlalți gustiști.

În ciuda multiplicării sarcinilor, în ciuda atmosferei din ce în ce mai apăsătoare din cauza amenițării războiului, munca a fost continuată chiar și atunci când nu exista garanția că volumele ar putea să vadă lumina tiparului. Ar fi interesant să se inițieze un program de cercetare de psihologie istorică pentru a înțelege resorturile a ceea ce Stahl afirma legat de acest aspect: „munca a devenit pur și simplu un  viciu”. Dar, rostul acestui număr dublu de revistă este să evalueze contribuția Școlii gustiene în realizarea Enciclopediei și să testeze contribuția unor autori la analiza unor fenomene interbelice. Autorii nu pun întrebarea simplistă ce rămâne valabil din ce a fost publicat, ci analizeaza articolele ținând cont de contextul în care au fost elaborate.

Daca ar fi clasificăm articolele, în acest număr dublu publicăm studii care încearcă să definească natura și sensul proiectului enciclopedic, studii care abordează contribuția școlii la conceperea și elaborarea volumelor, precum și studii care tratează punctual un fenomen interbelic prin prisma analizei unui articol.

În prima serie se impune să atragem atenția asupra studiului lui Ionuț Butoi intitulat ”Enciclopedia ca putere. Momentul unei dominații precare și un proiect nefinalizat: Vulcănescu și specificul național”. Autorul abordează Enciclopedia ca moment definitoriu pentru poziția de cvasi-dominare a Școlii Gustiene în câmpul cultural românesc. Articolul clarifică și rolul concret pe care l-a avut Vulcănescu în coordonarea și editarea volumelor apărute, precum și rolul atribuit pe care l-ar fi avut în editarea volumelor nepublicate. Autorul subliniază că o temă ”strategică” pentru Școala Gustiană era tocmai ”specificul național”, care ar fi trebuit atins tocmai în ultimele volume – cele care nu au mai fost tipărite.

Arhiva personală a lui Anton Golopenția stă la baza studiului Sandei Golopenția, eminentă profesoară a Universității Brown din SUA. Cunoscută și prin excelenta ediție critică a operelor parinților săi, autoarea documenteză, în articolul ”Planuri și proiecte pentru volumul V al Enciclopediei României”, contribuția lui Anton Golopenția la realizarea Enciclopediei. Însă nu doar atât – căci aduce clarificări asupra planurilor editoriale pentru unul din ultimele volume ale Enciclopediei.

Studiul profesoarei Maria Larionescu de la Universitatea din București, ”Monografia gustiană a Naţiunii, model al Enciclopediei României” se apropie de subiectul cercetării chiar din perspectiva teoriei gustiene a sociologiei națiunii. Astfel, proiectul este analizat din perspectiva care l-a generat, urmărindu-se relația dintre sistemul teoretic gustian și Enciclopedie.

Matei Costinescu își continuă interesantele sale analize ale regimului epistemic așa cum se întrevede prin Școala Gustiană, focalizând, de această dată, asupra Enciclopediei. În studiul ”The Shrewd Ecumenicism of the Encyclopedia of Romania: Biopolitics, Ethnic Cooperativism, and the Peasant State”, Costinescu explorează proiectul dintr-o perspectivă biopolitică. Transformarea țăranului în cetățan activ este o tematică analizată în contribuțiile pentru Enciclopedie semnate de Rădulescu-Motru și Gromoslav Mladenatz.

Alina Juravle, în studiul ”Henri H. Stahl, Constantin Garoflid şi „chestiunea rurală” în preajma anului 1938”, pleaca de la analiza unui faimos articol al lui Stahl, comparându-l cu cel lui Garofild. Având în vedere că cele două contribuții sunt, în esență, divergente, deși au un conținut tematic comun și fac parte din același proiect, Juravle face o lungă incursiune în problema agrară așa cum era ea pusă în epocă.

A doua categorie de articole evaluează  câte un articol punându-l în contextul istoric în care a fost produs.

Astfel, istoricul Alexandru Mironov, pornind de la contribuția pentru Enciclopedie semnată de Trancu-Iași, dezbate, în studiul ”Grigore Trancu-Iaşi şi „protecţia muncii naţionale”. Politica socială interbelică între naţionalism şi combaterea şomajului” o temă puțin cunoscută. Într-adevăr, politica socială din perioada interbelică este un domeniu ce trebuie explorat în adâncime și sper că acest articol e doar un bun început.

Dragoș Sdrobiș, desenând portretul scriitorului și gazetarului Cezar Petrescu, prezintă, de fapt, în studiul ”Enciclopedia României ca mecanism de propagandă politică. Cezar Petrescu, despre „mântuitorul” României”, tipul intelectualului devotat necondiționat regelui Carol al II-lea.

Bogdan Popa, în studiul intitulat ”Straja Ţării în „Enciclopedia României””, pleacă de la articolul din Enciclopedie dedicat instituției Străjeriei pentru a așeza în context această latură a politicii pentru tineri elaborată sub dictatura regală.

În fine, adaug faptul că aceste studii sunt abia începutul unei analize serioase a fenomenului Enciclopediei României.

Vezi si:

• Scoala sociologica de la Bucuresti intre apogeu si suprimare
• Rasboiul pentru intregirea neamului (1939)