Feministele contra unui partid politic feminin. Dezideratele întrunirii feministe de eri
Curentul, no. 707, Vineri, 9 Ianuarie 1930
Eri dim. la ora 10 jum., s’a ţinut în aula Fundaţiei Carol I, o mare întrunire feministă.
Au asistat d-nii Dem Dobrescu – primarul municipiului – şi Angelescu primarul sectorului de verde.
La tribună se găseau d-nele Maria Baiulescu (Braşov) preşedinta Uniunii femeilor din România, Micaela Catargi, vice-preşedintă, Calipso Botez, preşedinta Consiliului Naţional al femeilor române, Ella Negruzzi şi Paximadi-Ghelmegeanu, El. Meissner (Iaşi), Ortansa Satmari, (Bucureşti), Maria Pop (Craiova), Ianculescu Reuss.
Contra unei grupări separate
D-na El. Meissner propune preşedintă a întrunirei pe d-na Maria Baiulescu – care mulţumeşte pentru distincţia ce i s’a făcut. D-sa se declară împotriva acelora care susţin formarea unei grupări separate feministe – demonstrând imposibilităţile acestei grupări. Femeile vor să păstreze unitatea familiei şi vor lupta mai departe pentru câştigarea drepturile integrale.
D-na El. Meissner, spune că după lupte de decenii femile au obţinut drepturile de electorat şi eligibilitatea la comună şi judeţ, pentru câteva categorii de femei.
„Avem deci, spune d-sa, răspunderi mari faţă de copiii noştri, de generaţiile viitoare şi faţă de ţară, aşa ca să nu ne punem în inferioritate faţă de celelalte ţări. Să fim deci foarte atente la primii paşi, greşelile vor fi foarte dăunătoare.”
Se declară şi d-sa contra unui partid politic feminist care nu va putea fi niciodată chemat la guvern.
„Noi am propovăduit totdeauna cooperarea cu soţii noştri. Feministele nu trebue să se desbine ci să se organizeze în jurul unui program, apoi să se înscrie – după conştiinţa şi înţelegerea fiecăreia –, în partide.”
Elogii guvernului
D-na Ella Negruzzi aminteşte de momentele din refugiul dela Iaşi, când şi-au propus ideea de emancipare civilă şi politică a femeii.
După ce vorbeşte de principiul prevăzut în constituţie, referitor la situaţia femeii, oratoarea arată cele două mari realizări ale partidului guvernant. Legea administrativă – spune d-na Negruzzi – dovedeşte ideila înaintate de care e călăuzit partidul naţional-ţărănesc. Descentralizarea – care va descongestiona Capitala, făcând să înflorească şi celelalte centre – va realiza ceiace în Elveţia s’a realizat cu cantoanele.
Al doilea mare act al partidului – este acordarea dreptului de vot la comună şi judeţ – femeilor. Au intrat astfel în inima revendicărilor noastre.
În continuare – spune d-sa – că înscrierea în partide este necesară pentru învăţământul şi experienţa ce conduce către emanciparea deplină.
Rolul feministelor este de a se strânge în grupări solidare, care să meargă alături de partide.
„Avem datoria să luminăm femeile dela ţară – să facem din ele mame bune, gospodine bune şi cetăţene conştiente.”
D-na Calipso Botez spune, că printr’o fericită întâmplare – un partid înţelegător a adoptat o parte din drepturi, femilor.
Odată aceste drepturi câştigate – femeile au datoria de a-şi fixa o atitudine şi o concepţie.
Nu trebue să se rupă într’un partid izolat.
S’a susţinut că femeile ar pierde dacă s’ar împărâi în diferite partide politice.
În cazul acesta, spune vorbitoarea, ar trebui să începem o luptă cu bărbaţii – ceiace ar fi în contrazicere cu principiile noastre de colaborare alături de soţi şi în afară de cămin.
„Nu impunem – spune d-sa – partidul în care să se înscrie femile, pentru că voim o libertate de conştiinţă. În partidul democrat ce guvernează azi feminismul îşi găseşte aplicare.
Deocamdată în program am înscris dreptul de a munci, protegurirea unei anumite categorii de femei şi a copiilor.”
Cuvântarea d-nei Satmary
D-na Satmarym în cuvântarea sa, spune că chestiunea participărei femeilor în politică, trebuire considerată în primul rând, în interesul feminismului şi al neamului nostru. Arată, documentat şi argumentat, nevoia ca femeile să se adapteze nouei situaţii ce-li s’a creiat în cadrul relităţilor politicii.
D-sa susţine libertatea convingerilor, apoi arată că din punct de vedere naţional, femeile au nevoie de sprijinul partidului naăţional, pentru ca elementul românesc să nu rămâie în stare de inferioritate faţă de celelalte elemente, care nu-şi impun rezerve, ci din contră sunt sprijinite de organizaţiile lor.
Crede că femeile în orice partide s’ar găsi vor fi legate printr’un ideal comun pentru care trebuie să lupte. Ideal de pace şi moralitate.
Alte cuvântări
D-na Maria Pop (Craiova), susţine de asemenea că ideea unui partid separat feminist e antipatică şi tinde la un antagonism între bărbaţi şi femei.
E de părere că se vor găsi în partide oameni cinstiţi, alături de care femeile să poată lucra cinstit.
D-na Paximadi Ghelmegeanu face apologia politicii, iar celor ce au protestat împotriva înscrierii grupului feminist în partidul naţional ţărănesc – răspunde că acesta e singurul partid care a impus în programul său drepturile femeilor.
Puţine femei s’au înscris în listele electorale? Chiar dacă numai două s’ar găsi în ţară capabil – şi ar fi o crimă să fie împiedicate de a munci.
D-na Evdochia Simionescu vorbeşte în sensul celor susţinute în cursul întrunirii.
D-na Ianculscu-Reuss, aminteşte cum acum 18 ani, a fost considerată ca o mare îndrăzneală ideea emancipării femilor. Faţă de alte ţări lupta a fost fără mari greutăţi câştigată.
Spune apoi, că în nici un caz, crede că în luptele alegerilor, femeile nu vor face pe agenţii electorali, cu bâtele în mâini.
Moţiunea
D-na Micaela Catargi dă apoi următoarea moţiune:
„Asociaţiile feministe întrunite în congres în ziua de 7 Ianuarie 1930, în urma exprimării punctului lor de vedere au hotărât urmtoarele:
„Cu ocazia acordării primelor drepturi politice femeilor, credem că femeile trebue să intre în viaţa politică în aceleaşi condiţiuni cu bărbaţii; fiecare păstrând independenţa deplină şi dreptul de a dispune de votul său, cum crede mai bine.
Socotim că atunci când femeile vor să ia parte activă în viaţa politică, ele trebue să se încadreze în partidele politice existente, neadmiţând lupta dintre sexe, deci, nici ideea unui partid politic pur feminin.
Acest punct de vedere e stabilit în interesul vieţii familiare şi sociale şi este confrom cu idealul feminist, pe care aceste asociaţii l-au apărat şi îl vor apăra întodeauna.
Congresul va delega un birou în vederea aplicării acestui program.”
*
A se vedea si studiile semnate de Theodora Eliza-Vacarescu:
Lasă un răspuns