CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE. Litere, ştiinţe, artă Experienţa politică
Victor Godeanu
Adevărul, Anul 43, No. 14262, joi 26 iunie 1930, p. 2
Rândurile acestea le-am înţeles ca o încheiere şi concluzie asupra conferinţelor ţinute anul acesta la Institutul social român.
S-au expus douăzeci şi cinci de prelegeri, sinteze ale regimurilor politico-sociale, încercate după război: fascism, dictatură militară, republicanism, democraţie, dictatură proletară şi federalism internaţional. Aplicate la diversele state, conferinţele au avut şi importanţa unor breviarii de istorie politică.
Din această cercetare a experimentării politice şi sociale contemporane a lipsit – voit, desigur – analizarea situaţie din România. Atitudinea spirituală de eleganţă şi imparţialitate a iniţiatorului conferinţelor, d. prof. Dim. Gusti, şi-a menţinut această rezervă. Fiindcă, oricine şi oricum ar fi făcut-o, şi-ar asuma reproşul preferinţelor politice, cu certitudine.
Din concepţia purtătorilor de cuvânt al feluritelor sisteme de guvernare, am reţinut caracteristicile următoare: toţi admit că politica astăzi nu poate fi decât naţională şi deci de mase. În jurul acestor premise centrale, se alătură atâtea alte idei, fapte şi deducţii felurite. Mai mult, toţi consideră regimurile de mână tare ca fenomene trecătoare, iar stagnarea progreselor democraţiei, în întindere, ca momentană.
Aşadar, problema reconstrucţiei societăţii contemporane are la bază tot teoria democraţiei, a liberei guvernări, pentru situaţia normală. Şi concepţiile guvernărilor „tari” (dictatură, fascism) sunt admise numai provizoriu până la normalizare. Vă rog să reţineţi importanţa: democraţia e o stare de spirit chiar la cei ce o ironizează, dispreţuiesc şi nu o admit ca o stare a societăţii.
Fapt este că trecutul istoric e impregnat de autoritarism (tiranie echivalent cu dictatură). În imobilitatea lui nu putem rămâne. Oricum, e mai bine şi mai cuminte de a înţelege şi urma curentul irezistibil şi ireversibil al democraţiei, chiar cu un entuziasm mai relativ.
A mărturisi o credinţă inebranlabilă în regimul democratic, după experimentarea făcută, e dificil. El s-a născut sub influenţa unor principii şi sub impulsiunea nemulţumirii contra vechilor regimuri, renăscute în altă formă şi denumire.
S-ar putea ca şi democraţia să fie luată de altă mişcare largă şi puternică analogă ei. Nu e definitivă, nici perfectă – ca orice creaţiune omenească. Totuşi, graţie ei au luat naştere statele naţionale şi în atmosfera ei de libertate apar energiile.
Aici, însă, este şi slăbiciune: sub fermentarea ideilor noi, concepţiunea de libertate declină în faţa celei de egalitate economică realizată prin grija şi sub autoritatea statului.
CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE. Litere, ştiinţe, arte Adunarea generală a Institutului social român
Adevărul, Anul 43, No. 14265, 29 iunie 1930, p. 2
Duminică dimineaţă s-a ţinut adunarea generală a Institutului social român.
ASISTENŢA
Au participat numeroşi membri, intre care d-nii: Gusti, preşedintele Institutului, Em. Miclescu, C. Argentoianu, I. Răducanu, Andrei Rădulescu, T. Ficşinescu, I. Mirescu, I. Simionescu, Anibal Teodorescu, M. Djuvara, Al. Costin, G. Ionescu-Siseşti, Savel Rădulescu, E. Decuseară, Al. Oteteleşeanu (…)
ŞEDINŢA
D. A. Costin, secretar general, a făcut darea de seamă a activităţii Institutului, pe anul expirat, iar d. inginer Ficşinescu a făcut raportul situaţiei financiare.
DISCURSUL PREŞEDINTELUI
A luat apoi cuvântul d. Dim. Gusti, preşedintele Institutului, făcând o largă expunere asupra rolului ce-l îndeplineşte în viaţa noastră instituţia ce conduce.
În primul rând desfăşoară o largă activitate pentru cunoaşterea ţării. În acest scop secţiunea sociologică şi monografică face în fiecare an cercetări ştiinţifice, adunând un imens material privitor la viaţa satelor româneşti din diferite părţi ale ţării. Este păcat numai că deocamdată mijloacele nu permit tipărirea volumelor pregătite. Ar fi însă foarte interesant dacă s-ar alcătui un muzeu unic din toate muzeele organizate de secţiunea monografică.
În al doilea rând, institutul se ocupă de viaţa internaţională. Pentru aceasta se organizează anual cicluri de conferinţe, cât şi lucrări în secţii. Anul viitor conferinţele se vor grupa în jurul ideii de federalizare a Europei.
PROIECTE
În legătură cu aceasta, d. Gusti propune înfiinţarea unei şcoli româneşti politice la Geneva, pentru studierea vieţii politice a celor mai perfecte democraţii.
Institutul se gândeşte să creeze un oficiu central de documentare, care ar fi un admirabil instrument de lucru, îndeosebi pentru marile probleme internaţionale şi româneşti.
Dar mijloacele de realizare de care dispune institutul sun foarte mici. Subvenţia statului a fost redusă la jumătate. Întregul buget este absorbit numai de tipărirea arhivei şi de procurarea publicaţiilor ştiinţifice necesare sălii de lectură.
A urmat o lungă discuţie la care au luat parte d-nii Argentoianu, Răducanu, Djuvara, Anibal Teodorescu, făcând diferite propuneri.
Adunarea a aprobat apoi planul de activitate pentru anul viitor şi a hotărât să se intervină pentru acordarea unei mai largi subvenţii din partea statului şi pentru dobândirea unui pavilion din parcul Carol, unde să se înfiinţeze muzeul sociologic al ţării.
Lasă un răspuns