Sâmbătă, 2 iunie, Cooperativa Gusti a avut un program încărcat la Bookfest 2018.
Astfel, la Editura Univers Enciclopedic Gold, Sanda Golopenția a prezentat volumul III din Operele complete ale lui Anton Golopenția, Literatură, Estetică, Folosofie (Antume și postume), în care descoperim pe cunoscutul sociolog în ipostaza mai puțin așteptată de romancier, cronicar literar și eseist. O ipostază nu chiar atât de inedită pentru cine a parcurs Rapsodiile Epistolare, în care scrisorile lui Anton Golopenția sunt, în mare parte, adevărate eseuri ale unui gânditor profund. Colecția de scrieri reprezintă, în cuvintele editoarei și fiicei sociologului, Sanda Golopenția, „inima” operelor sale, sau, pentru a folosi un termen folosit de Zoltan Rostas, „laboratorul” care a precedat sau însoțit opera sociologică a lui A.G.
La evenimentul lansării au vorbit despre Opere complete III Zoltán Rostás, Ionuț Butoi și, desigur, Sanda Golopenția. Despre un alt volum, al Sandei Golopenția, Adusul pe sus, în care se descriu descântecele de dragoste, a vorbit Nicolae Constantinescu (câteva poze de la eveniment aici).
A doua „stație” în acest periplu a fost la Editura Polirom, unde Doina Jela și-a lansat romanul Efectul Fluturelui. Un roman care ne-ar fi interesat măcar pentru că apare o fictivă, dar inspirată din realitate, revistă Planeta Gusti, precum și un grup de cercetări despre Gusti și Școala sa condus de Zoltán Rostás (care apare ca atare în roman), înfățișat ca un „papă al gustiștilor”. 🙂 Romanul este important, însă, pentru subiectul propus și pentru abordarea autoarei, nu pentru aceste elemente folosite doar pentru a spori elementul de verosimil al ficțiunii, care are ca personaj central, ce-i drept, o imaginară monografistă și familia sa aproape disfuncțională. Parte a unei trilogii, este prima scriere în care Doina Jela atacă (într-un anume mod, indirect) problema Holocaustului românesc, construind ingenios, minuțios, o dramă psihologică în care memoria traumelor „mari”, experiate la nivel colectiv și istoric, se întrepătrunde cu memoria traumelor „mici”, experiate la nivel biografic și interpersonal, familial. Despre roman au vorbit, la lansare, pe lângă autoare, Sanda Golopenția și Ionuț Butoi, sub moderarea Claudiei Fitcoschi (o înregistrare video cu lansarea poate fi accesată aici).
Last but not least, ba chiar dimpotrivă, la Editura Eikon Theodora-Eliza Văcărescu a lansat antologia „Personajele acestea de a doua mână”. Din publicațiile membrelor Școlii Sociologice de la București. Voluminosul volum este însoțit de un studiu introductiv consistent și beneficiază de un aparat critic excelent pus la punct de autoare. Antologia este un meritoriu act de cercetare, dar, se subînțelege, și un act de asertivitate sau afirmare feminină care caută să facă dreptate femeilor din Școala Gustiană, prea adeseori (și prea grav uneori) date la parte din prim-plan de colegii bărbați. A nu se înțelege de aici mai mult (sau mai puțin) decât este cazul. Școala Gustiană este unică, pe plan european, tocmai pentru prezența atât de numeroasă și în roluri importante a femeilor. Theodora-Eliza Văcărescu oferă o explicație pentru această stare de lucruri, pentru maniera în care „fereastra de oportunitate” a unor cariere științifice fluctuează, în timp, pentru femeile implicate în monografie, îngustându-se, și precizează, de asemenea, că e departe de o viziune simplistă care vede femeile agenți pasivi ai istoriei, victime inerte ale conspirației bărbaților. La lansare au vorbit autoarea, Sanda Golopenția, Ionuț Butoi, Dumitru Sandu și Zoltan Rostas (o parte din intervenții, din păcate fără cele ale lui Dumitru Sandu și Zoltán Rostás, poate fi văzută în acest video începând cu min. 15).
Tot sâmbătă, la același eveniment, profesorul Zoltán Rostás a prezentat cartea de interviuri cu imigrante românce în Grecia realizată cu Nicole Salamon, „Eu în România mă simt străin”. Vieți de imigrant în Grecia, apărută la Editura Eikon (2017).
I.B.
Lasă un răspuns