Sărbătorirea preşedintelui Masaryk. Omagiile guvernului, partidelor politice şi intelectualităţii române
Adevărul, anul 43, No. 14174, duminică 9 martie 1930, p. 3
Institutul social român a organizat sărbătorirea celei de-a optzecia aniversare a preşedintelui Thomas Masaryk. La invitaţia Institutului, au răspuns exponenţii partidelor politice, în frunte cu guvernul reprezentat prin d. prim ministru Iuliu Maniu şi mare parte din miniştri.
Festivitatea a avut loc în prezenţa regenţilor patriarhul Miron Christea şi d. C. Sărăţeanu.
(…)
În toate discursurile oamenilor politici şi oratorilor de ieri, răsună apologetica şi recunoştinţa în forme simple, emoţionante sau în forme ditirambice solemne. Discursurile şi conferinţele exprimau închinarea generaţiilor române faţă de incomparabila frumuseţe şi nobleţe de om.(…)
Conferinţa d-lui prof. d. Gusti
Preşedintele Institutului social român, d. profesor Dim. Gusti, a vorbit despre personalitatea şi opera preşedintelui Masaryk, „care formează programul viu al naţiei sale”.
„Opera ştiinţifică, filosofică, sociologică, politică şi istorică – este de însemnătate mondială; dar oricât de mare ar fi opera, mult mai mari sunt actele sale morale de o valoare unică pentru istoria şi politica naţională cehă din anul 1882 până azi. Ca profesor a exercitat o influenţă fascinatoare asupra auditorului; ca gânditor a scris pagini ce vor rămâne; ca orator politic a avut un mare ascendent asupra mulţimii; dar nici una din lecţiile şi paginile sale n-a fost mai strălucită ca pagina şi lecţia ce ne-o dă însăşi viaţa lui.
„Făcându-şi un ideal din adevăr şi dreptate, Masaryk şi-a formulat marile percepte imperative ce-i alcătuiesc doctrina vieţii: fii o conştiinţă, şi prin aceasta vei fi fericit şi mai ales prin aceasta vei fi puternic, drept, căci aceasta nu e numai nobil, ci înţelept şi util.
„Împlinirea datoriei cu orice preţ şi necesitatea curajului cuprind directivele sale de luptă ce-l încălzeau şi dominau şi care l-au desemnat de la început ca pe un director de conştiinţe, propagator de energie şi conducător de suflete.
„Omul – se reliefează într-o neîntrecută nobleţe de caracter.
„Secretul activităţii prodigioase a acestei vieţi sintetice se află în doctrina sociologică ce-i stă la bază. Doctrina sociologică a prezidentului se poate rezuma în trei cuvinte: activistă, realistă şi umanistă. Nu e loc de spus ce reprezintă fiecare. Ne mărginim a spune că într-o atare doctrină rezidă programul său politic de reforme sociale, muncă culturală şi politică internă.
„În acţiunea sa de propagandist, Masaryk a fost călăuzit de profunda convingere că dreptul naţiunilor decurge din principiul umanităţii, naţiunile fiind elementele naturale şi organele fireşti ale umanităţii. Valoarea unei naţiuni stă în faptul că făcând parte din umanitate trăieşte prin ea şi pentru ea.
Dar problema problemelor – accentua d. Gusti – a fost pentru preşedintele Masaryk democraţia, fiind adânc convins că destinul Europei este strâns legat de viitorul democraţiei înăuntrul naţiunilor, ca şi de al democraţiei internaţionale dintre statele naţionale, care-şi găsesc expresia în Societatea Naţiunilor.
„Democraţia este, după el, o consecinţă şi o experienţă politică a moralei umanitiste”. Democraţia este realizarea; ea nu este numai o problemă de organizare ştiinţifică a conducerii, ci şi una de educaţie culturală a mulţimii.
La omagiul lumii politice româneşti, Institutul social român asociază, prin d. Gusti, profundul omagiu al intelectualităţii române pentru personalitatea simbolică şi reprezentativă a vremii.
Lasă un răspuns