Sindicatele muncitoreşti şi Organizaţia internaţională a muncii
Conferinţa d-lui deputat I. I. Mirescu
Dimineaţa, Anul XXVI, No. 8418, duminică 1 iunie 1930, p.11
În ciclul de comunicări organizat de secţia de politică socială a Institutului social române pentru sărbătorirea a zece ani de existenţă şi activitate ai B. I. M., a vorbit ieri d. I. I. Mirescu, deputat, despre „Sindicatele muncitoreşti şi O. I. M.”.
Conferenţiarul a căutat să arate că Organizaţia internaţională a muncii nu este spontană a autorilor tratatelor de pace şi nici o binevoitoare şi înţelegătoare concesie capitalistă, ci este rezultatul luptelor neîntrerupte duse de clasa muncitoare pentru apărarea şi recunoaşterea drepturilor sale.
Dacă reprezentanţii muncitorimii s-au întâlnit cu acei a patronilor în adoptarea unor anumite reforme sociale, apoi spiritul şi motivele ce i-au îndreptat în aceeaşi direcţie sunt cu totul diferite. Pe când pentru clasa capitalistă progresistă reforma este un scop, pentru muncitorime ea este numai un mijloc.
Ca să evidenţieze partea hotărâtoare a muncitorimii în crearea O. I. M., conferenţiarul aminteşte întreaga acţiune dusă de lumea muncitoare în acest scop, Owen şi sfârşind cu conferinţa internaţională de la Berna (1919).
Încheind, deputatul muncitorimii aduce elogii neobositului luptător şi creator care este directorul B. I. M. d. Albert Thomas şi spune că lumea muncitoare va fi totdeauna alături e instituţia pe care el o conduce.
ADUNAREA GENERALĂ A INSTITUTULUI SOCIAL ROMÂN
Expunerea d-lui prof. Gusti. Discuţii şi propuneri
Dimineaţa, Anul XXVI, No. 8446, duminică 29 iunie 1930, p. 3
Institutul social român a ţinut adunarea generală anuală, duminică 22 iunie a.c. la ora 10 dimineaţa la sediul său din localul Academiei comerciale. Au participat numeroşi membri, printre care d-nii: prof. Gusti, preşedintele Institutului, Eugen Miclescu, C. Argentoianu, I. Răducanu, Andrei Rădulescu, T. Ficşinescu, I. Mirescu, I. Simionescu, Anibal Teodorescu, M. Djuvara, Al. Costin, G. Ionescu – Siseşti, Savel Rădulescu, E. Decusara, Al. Oteteleşeanu, Şerban Voinea, C. Petrescu, dr. Banu, Const. Georgescu, Tudor Vianu, St. Mihăilescu, dr. Manoilă, George Tistu, T. Acsente, Em. Poulopol, Barbu Solacu, doamnele: Calipso Botez, Michaela Catargi, Alice Voinescu, Ghelmegeanu, Veturia M. Marcovici, d-ra E. Cerchez etc,
ACTIVITATEA ŞI ROLUL INSTITUŢIEI
După darea de seamă asupra activităţii Institutului în anul încheiat, făcută de d. secretar general Al. Costin şi după ce adunarea a aprobat raportul situaţiei financiare, făcut de d. ing. Ficşinescu, d. prof. Gusti face o expunere a rolului ce îndeplineşte în viaţa noastră publică şi intelectuală Institutului social.
D. Gusti subliniază tripla sa misiune:
1. Activitatea pentru cunoaşterea ţării prin cercetările ştiinţifice făcute în fiecare an de secţiunea sociologică monografică, care a adunat un material imens privitor la viaţa satelor româneşti din diferitele regiuni ale ţării (peste 15.000 fişe, muzee, filme documentare, etc.), material care ar putea fi de nespus folos dacă mijloacele ar permite tipărirea volumelor pregătite. D. preşedinte arată cât de utilă ar fi adunarea tuturor muzeelor organizate de secţiunea monografică într-un muzeu unic, care ar ilustra viaţa săteanului din toate regiunile ţării şi propune organizarea lui într-un pavilion din Parcul Carol.
2. Cercetarea vieţii internaţionale, atât în ciclurile de conferinţe ale institutului, cât şi în lucrările secţiunii. Pentru anul viitor, conferinţele se vor grupa în jurul ideii de federalizare a Europei în cadrul internaţionalismului constructiv. D. prof. Gusti propune înfiinţarea unei şcoli româneşti politice la Geneva, unde să meargă în fiecare an tineri cu studiile superioare terminate şi să studieze viaţa politică a celor mai perfecte democraţii, lucrând, de asemenea, în bibliotecile Societăţii Naţiunilor, B. I. M. –ului, urmând cursurile Academiei genoveze de studii internaţionale, facultăţii de ştiinţe sociale etc.
3. În legătură cu aceste două preocupări, Institutul este menit să creeze un Oficiu central de documentare care să cuprindă publicaţiuni şi dosare organizate asupra tuturor problemelor vieţii româneşti şi vieţii internaţionale. Acest Oficiu de documentare va fi îndeosebi pentru marile probleme internaţionale care apar un admirabil instrument de lucru pentru afirmarea gândirii noastre naţionale.
Încheind, d. prof. Gusti a arătat că mijloacele de realizare de care dispune Institutul sunt foarte comprimate, subvenţia statului a fost redusă la jumătate şi că numai tipărirea „Arhivei pentru ştiinţa socială” şi ţinerea la curent a sălii de lectură cu publicaţiile ştiinţifice absorb bugetul actual. Publicarea ciclurilor de conferinţe şi a altor volume ar trebui să fie întreruptă, biblioteca neţinută la curent etc.
DISCUŢII ŞI PROPUNERI
Au făcut propuneri d-nii: C. Argentoianu, I. Rădulescu, M. Djuvara, Anibal Teodorescu, Savel Rădulescu, d-na Ghelmegeanu şi alţii, după care adunarea a aprobat planul de activitate viitoare. Adunarea a cerut, de asemenea, să se revină asupra reducerii subvenţiei acordate Institutului social, care face operă atât de utilă şi să se intervină pentru dobândirea pavilioanelor din Parcul Carol, necesar muzeului sociologic al ţării, să i se acorde mijloace pentru crearea şcolii de la Geneva, menită să furnizeze ţării o pleiadă de intelectuali pregătiţi pentru problemele internaţionale şi pentru organizarea vieţii noastre politice, altfel decât în trecut.
Vezi si:
Lasă un răspuns