Suveranul, Luna Bucureștilor și Expoziția satului

SUVERANUL PE ȘANTIERUL ”LUNII BUCUREȘTILOR”

Expoziția satului și realizarea Parcului național

Dimineața, Anul 32, No. 10541, joi 30 aprilie 1936, p. 1

I. Biceai

Pe șantierul Lunii Bucureștilor se lucrează de zor. Mii de lucrători, sute de vehicule și zeci de arhitecți și ingineri, lucrează zi și noapte pentru a oferi vizitatorilor festivităților, cari se vor desfășura în Capitală între 9 mai și 9 iunie, maximum de atracție și frumusețe. D. Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei, inițiatorul și realizatorul acestei idei a imprima colaboratorilor săi energia și însuflețirea de care el însuși este animat. Numai așa se explică faptul că construcția pavilioanelor este terminată și că peste 2-3 zile se va începe amenajarea lor.

Regele pe șantier

Suveranul, care a acordat patronajul său ”Lunii Bucureștilor”, se intereasează îndeaproape de mersul lucrărilor. De altfel, același interes se remarcă și la membrii familiei regale: regina Maria a vizitat și ea deunăzi șantierul ”Lunii Bucureștilor”.

Eri după amiază regele, însoțit de d-nii Al. G. Donescu, primarul general al Capitalei și prof. Dim. Gusti, directorul Fundațiilor culturale regale, a făcut o vizită inopinată pe șantier.

Suvernaul s-a oprit întâi pe terenul pe care într-un timp foarte scurt s-a ridicat un sat întreg, concretizând toate particularitățile vieții rurale din toate colțurile țării.

Este vorba de ”Expoziția satului” ce se organizează de Fundațiile culturale regale în cadrul ”Lunii Bucureștilor” din inițiativa d-lui prof. Dim. Gusti și cu fondurile puse la dispoziție de primăria Capitalei.

Echipa de lucrători din toate părțile țării, aduse special în București, lucrează la ridicarea caselor, cari vor adăposti gospodării complecte din Oltenia, Banat, Bucovina, Moldova, Basarabia, Munții Apuseni etc. Peste 40 de case, majoritatea cărora a fost demontată la origină, adusă în București și aici remontată piese cu piesă pe porțiunea Parcului național rezervată special în acest scop, vor forma un sat sui generis, având străzi, han și loc de horă, mori de vânt, moară de apă, piuă de postav, cuptor de olar, războaie, cherhana de pescari, etc. În mijlocul acestui sat se va ridica o biserică de lemn, oferită în dar suveranului.

Cadrul în care se realizează Expoziția satului este într-adevăr minunat: pe o parte priveliștea splendidă a lacului Herăstrău, iar de altă parte verdeață și pitorescul construcțiilor, cari vor adăposti diferite obiecte în legătură cu evoluția vieții sătești și cu arta populară.

Casele vor fi locuite de țăranii de prin partea locului și de cele mai multe ori de familiile cărora aceste case le aparțineau.

Față de importanța și frumusețea acestei expoziții s-a hotărât ca Expoziția satului să rămâe permanentă, servind pentru cercetarea și cunoașterea specificului satelor noastre.

Suveranul a vizitat toate casele cari se construesc, primind lămuriri de la d-nii Al. G. Donescu și prof. Dim. Gusti, dând indicații și sugestii și întreținându-se cu țăranii din diferite regiuni, cari lucrau la ridicarea caselor.

Pe șantier regele a fost însoțit și de d-nii arhitect O. Doicescu, Victor Ion Popa, sub supravegherea căruia se amenajează Expoziția satului, prof. Stahl, arh. Popișteanu, D. Radu, Focșa, etc.

De la expoziția satului suveranul a trecut pe șantierul Lunii Bucureștilor vizitând pavilioanele, restaurantul, curtea de onoare a expoziției, podul ce va lega insula de mal și toate celelalte lucrări, cari se efectuează și cari sunt pe terminate, interesându-se de toate amănuntele în legătură cu organizarea Lunii Bucureștilor.

Crearea Parcului național

D. primar general Donescu a hotărât să realizeze în acest an Parcul național, care deși creat prin lege încă înainte de război, n-a fost până în prezent nici măcar început.

Hotărât să realizeze acest parc, cari va purta numele suveranului, d. Al. G. Donescu a pășit imediat la lucrările de amenajare, o însemnată porțiune din Parcul național fiind de pe acum plantată.

Regele s-a interesat în special de parcul care îi va purta numele și care va fi, fără îndoială, în viitorul apropiat, o podoabă a Capitalei.

În cursul vizitei de eri, Suveranul a făcut o inspecție minuțioasă a tuturor lucrărilor ce s-au executat în acest parc. Inspecția a decurs în cele mai strălucite condițiuni, suveranul felicitând călduros pe d. Al. G. Donescu pentru activitatea pe care o desfășoară și pentru tot ce a știut să realizeze într-un timp atât de scurt.

La sfârșit, înainte de a părăsi șantierul, pentru a-și arăta satisfacția, adresându-se d-lui Al. G. Donescu, suveranul a spus:

”Te felicit. Ceea ce alții n-au putut realiza în 30 de ani, d-ta ai înfăptuit într-un timp atât de scurt”.

Era cea mai mare mulțumire ce s-a putut aduce actualului primar general.

Pe șantierul Lunii Bucureștilor Constatări și impresii dintr-o vizită

Dimineața, Anul 32, No. 10.543, sâmbătă 2 mai 1936, p. 9

I.Biceai

(…)

Construcția cherhanalei

La expoziția satului, despre frumusețile căreia am mai avut prilejul să ne ocupăm pe larg, se va construi pe marginea lacului Herăstrău și o cherhana pescărească, identică cu cele din Delta Dunării. Și pentru ca priveliștea să fie cât mai complectă, această cherhana va fi concesionată pescarilor de la Vâlcov, cari vor prepara aici mâncăruri pescărești speciale. Tot aici se vor aduce și câteva lotci pescărești, conduse de pescarii lipoveni, cari vor fi puse la dispoziția vizitatorilor pentru plimbări pe lac.

Prin caracterul ei și prin frumusețea caselor ce vor reprezenta aspecte din cele mai caracteristice regiuni ale țării, expoziția satului va forma, fără îndoială, una din principalele atracții ale Lunii Bucureștilor, ea având un deosebit farmec pentru vizitatorii străini, cari vor putea admira aici toate particularitățile vieții rurale ale țării noastre, cât și portul și obiceiurile din satele noastre. (…)

Suveranul a vizitat din nou șantierul Lunii Bucureștilor

Dimineața, Anul 32, No. 10.549, vineri 8 mai 1936, p. 9

Eri după amiază, suveranul a vizitat din nou șantierul Lunii Bucureștilor. Aici a fost primit de d. Al. G. Donescu, primar general. Suveranul s-a interesat îndeaproape de mersul lucărirlor și de stadiul lor, vizitând toate pavilioanele, interesându-se de obiectele ce vor fi expuse în ele, etc.

O atenție deosebită a acordat regele pavilionului cultural în care se organizează expoziția cărții. Această expoziție se va inaugura tot în ziua de 9 mai, dar cu două ore mai târziu decât Luna Bucureștilor. Toate pavilioanele și amenajarea lor vor fi terminate până sâmbătă, astfel că inaugurarea Lunii se va face sâmbătă la ora 10 dimineața.

Pe șantier suveranul a fost însoțit de d-nii primar Matak, consilier P. Șerbănescu, arh. Doicescu, etc.

De la șantierul Lunii Bucureștilor regele a plecat la Expoziția satului, unde a fost întâmpinat și condus de d-nii prof. Gusti, H. Stahl, Victor Ion Popa, etc.

Suveranul a rămas mulțumit de mersul lucrărilor și a declarat că va mai vizita șantierul în ajunul deschiderii expoziției.

Vizita regală s-a terminat la ora 7 seara.

AZI SE DESCHIDE LUNA BUCURESTILOR

O operă uriașă, înfăptuită într-un timp foarte scurt

Ce se va putea admira între 9 mai și 9 iunie

Dimineața, Anul 32, No. 10.551, duminică 10 mai 1936, p. 5

I. Biceai

(…)

Pavilionul culturii și viața satului

În dreapta pavilionului regalității se ridică un vast și măreț locaș închinat culturii. În el va triumfa scrisul românesc și se vor perinda autorii și maeștrii gândirii. Tot aici se va organiza și expoziția cărții, care are anul acesta o amploare încă necunoscută. Editorii uniți și de perfect acord au hotărât cu acest prilej nu numai o sporire a publicității cărților tipărite de ei, dar deopotrivă o propagandă cât mai vie pentru vânzarea cărții literare în librării.

Cu concursul societății scriitorilor din România se vor organiza șezători literare fastuoase, în sala de șezători anume construită în același mare pavilion.

Fundațiile culturale regale, de sub conducerea d-lui prof. D. Gusti, cu concursul material al primăriei, organizează Expoziția satului, care va concentra pe spațiu limitat toată viața, portul și obiceiurile diferitelor ținuturi românești. În acest scop s-au adus și s-au montat pe terenul anume rezervat peste 30 de case.

Casele n-au să stea pustii, ci dimpotrivă, în fiecare bătătură va învia viața ținutului respectiv, cu obiceiurile, cu mișcarea, cu podoabele lui.

În ogrăzi vor fi orătănii, în grajduri vitele ținutului, în tindă femeia va toarce sau va țese, iar bărbatul se va învârti cu treburile gospodăriei.

Toate frumoasele gospodării au fost demontate așa cum s-au găsit în satele lor, au fost aduse bucată cu bucată și remontate în Expoziția satului.

Poate că denumirea nu e tocmai potrivită, pentru că nu va fi o expoziție și nici un muzeu, ci va fi acolo, în Expoziția Lunii Bucureștilor, o bucată de pământ  care va întruni oamenii, obiceiurile, portul și munca diferitelor locuri ale țării.

Înainte de a intra în expoziția satului, vizitatorii vor trece pe sub bolta reconstruită a arhondaricului unei mânăstiri din Maramureș și vor parcurge sălile muzeului sătesc unde se vor afla expuse obiecte reprezentative pentru evoluția satului și arta populară sătească. (…)

Ce va fi expoziția satului

Lămuririle d-lui profesor D. Gusti

Dimineața, Anul 32, No. 10.558, duminică 17 mai 1936, p. 7

Cea dintâi realizare care trebuie subliniată atât prin caracterul ei de permanență, cât și prin amploarea ei din seria de mari înfăptuiri ocazionate de Luna Bucureștilor 1936, este neîndoios crearea Parcului național, operă care-și așteaptă sorocul de nu mai puțin de 30 de ani.

Sub oblăduirea generoasă a Suveranului, prin străduințele neobosite ale d-lui prof. Gusti și cu concursul primarului general Al. G. Donescu, va lua naștere în cadrul aceluiași parc național și cu același caracter de statornicie prima expoziție (la noi) a satului românesc.

Expoziția satului are două sugestive intrări: una care trece pe sub clopotnița unei mânăstiri din Rădăuți și care va avea instalat, în cele două aripi, muzeul de bogate grafice și fotografii sătești și altă intrare care trece pe sub  o minunată poartă maramureșeană, o rară piese de meșteșug tâmplăresc.

Intrând prin  această din urmă poartă, întâlnim o piuă din Bârlova, o piață de sat cu scrânciob și han, o casă din Goicea Mare – Dolj, una din Curțișoara – Gorj, una din Horez – Vâlcea, din Sârbova – Timiș, din Bârlova – Severin, din Pareșu – Hațeg, din Sălciua, Țara Moților, Câmpeni – Bihor, Moișeni- Țara Oașului, Șanț – Năsăud, Ieud – Maramureș. Apoi mai departe o altă grupare de gospodării cuprinde piese pitorești din: Suici – Argeș, Trestieni – Prahova, Ghiojd – Buzău, Rușețu – Brăila, Stănești – Muscel, Tilișca – Sibiu, Drăguș – Făgăraș, Nereju – Putna, Calu-Iapa – Neamț, Gorban – Fălciu, Pecineaga – Tulcea, Ignăței – Orhei, Olănești – Cetatea Albă și Stoiceni – Soroca.

Ce case s-au construit

Lămuririle d-lui prof. D. Gusti

O raritate de construcție meșteșugită cu deosebită artă constituie biserica de lemn din Dragomirești Maramureș.

Interesante sunt deopotrivă cherhanaua din Jurilovca – Tulcea, moara de apă de pe Siret – Roman, și morile de vânt din județul Fălciu și Basarabia.

D. prof. D. Gusti a binevoit să răspundă întrebărilor noastre cu lămuririle cărora le facem loc mai jos, ele interesând deopotrivă pe cititori cât și pe vizitatorii Lunii Bucureștilor.

Expoziția satului va avea un caracter permanent și va fi modificată, perfecționată, complectată, cât se va cere ca să poată fi o oglindă fidelă a satului românesc din toate regiunile țării. Ne străduim să prezentăm în această expoziție nefalsificată, nu numai arhitectura ci și interioarele caselor și ocazional – în zile de sărbătoare și festivități – viața satului: munca, jocurile, cântecele. Vom aduce olari, cojocari, bivari, iconari, în fine, meșteșugari din toate ramurile de artă și bresle populare care au început să dispară.

X

Deschiderea expoziției satului va avea loc mâine, duminică 17 mai ora 10 dimineața în prezența Suveranului. Intrarea la expoziția satului se face numai prin expoziția Lunii Bucureștilor.

Sursa imagine: http://www.muzeul-satului.ro/muzeul/6/istoric