Inaugurarea institutului pentru cultura şi fermentarea tutunului
Clădirile instituţie construite după planurile arhitect Lucian Teodosiu
UNIVERSUL Anul XLVIII Nr. 148 Miercuri 2 Iulie 1930, p. 5
Duminică s’a inaugurat institutul pentru cultura şi fermentaţia tutunului, construit la Băneasa şi care e menit să raţionalizeze această cultură pe baze ştiinţifice pentru obţinerea celor mai bune calităţi de tutun.
La această solemnitate au participat şi reprezentanţi ai regiilor şi instituţiilor similare din alte ţări străine. Din Italia d-nii: Michell Bennicosa, inspector tehnic al culturii tutunului, Cav. Urf. dr. Manolio Donadoni, directorul institutului experimental Scafiti; din Cehoslovacia: d. Miroslav Dik, directorul culturii, ing. Karel; din Iugoslavia d-nii: Mita Dimitrievici, Iovan Alexandrovici, Adragutin Vulitscievici, Petre Premujici, Rudolf Garnic; din Austria: d. M. Guidel Strasser; Grecia: d. Arghirudis; Ungaria: d-ra Bitte Rossa; Amsterdam: dr. Kremer, cum şi un delegat al regiei din Bruxelles.
În numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nii: D. Gusti, preşedintele casei autonome a monopolurilor; C. Stoicescu, Chiriacescu, Ioachimescu, Cancicov, g-ral Râmniceanu, Şt. Stănescu, I. Lapedatu, I. Banciu, prof. Şt. Minovici, M. Chiriţescu-Arva, V. Păsăreanu, ing. Pretorian, arhitect Lucian Teodosiu, ing. Radu Teodoru, Gh. Moisiu, Gh. Păun, ş. a.
După ce pr. Şerpe a oficiat un serviciu divin, în hall-ul institutului, asistenţa a trecut în sala de conferinţe.
CUVÂNTAREA D-LUI PROF. D. GUSTI
D. prof. D. GUSTI a spus că institutul experimental, care se inaugurează este menit a deveni unul din cele mai importante elemente componente ale vastei organizaţii, care este Cassa autonomă a monopolurilor regatului României.
Cassa autonomă, creiază din necesităţi de Stat, pentru a da o garanţie efectivă purtătorilor de bonuri de împrumut şi pentru a da tezaurului Statului însemnate resurse, are menirea, ca întrebuinţând şi profitând de autonomia, ce-i este acordată prin legea ei constitutivă, să reîntinerească, să modernizeze şi să raţionalizeze instituţia exploatării monopolurilor României, pentru a putea face să reziste la comparaţia cu oricare altă instituţie similară străină.
A creia cele mai bune condiţii de desvoltare a materiei prime de calitate, care ese tutunul; a produce prin întreprinderi industriale cât mai bine utilate şi prin metode de fabricaţie cât mai perfecţionate, cu un preţ de cost al produsului cât mai scoborît; a reînoi materialul tehnic pentru a-l menţine la înălţimea progresului zilei; a activa vânzarea internă printr’o publicitate abilă a unor produse prezentate atrăgător şi prin scurtarea drumului de circulaţie dela producător la consumator; a intensifica exportul prin toate mijloacele moderne comerciale; a interesa pe toţi participanţii producţiei şi circulaţie fabricatelor – funcţionari, lucrători şi cultivatori–la opera comună prin o politică social-culturală de solidarizare a lor cu instituţia, iată directivele de care se inspiră consiliul de administraţie a Cassei autonome.
Ajutaţi de un personal de elită, care nu precupeţeşte devotamentul şi munca, s’au înfăptuit multe lucruri până acum; foarte multe rămân însă a fi înfăptuite în viitor.
În această ordine de idei, consiliul de administraţie este stăpânit de sentimentul unei înalte satisfacţii azi, când inaugurează oficial activitatea institutului experiemental.
Cercetările pur ştiinţifice ale institutului vor avea cele mai fericite repercursiuni practice asupra întregului organism al Cassei autonome: asupra industriei fabricării de ţigarete superioare, asupra comerţului de export şi asupra activităţii agricole, în regiunile unde se cultivă tutunul.
Dacă de aceste rezultate ştiinţifice va beneficia Cassa autonomă, în acelaş timp de ele vor profita cultivatorii de tutun, cari, având posibilitatea a cultiva tutun de calitae superioară, aceeaş suprafaţă de pământ va da o rentabilitate mai mare decât până acum.
Îmbunătăţirea culturei tutunului nu se poate înfăptui decât prin cooperare strânsă între administraţie şi cultivatori. De aceea institutul va urmări pe lângă scopul primordial ştiinţific, unul pedagogic.
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice, ca şi acelea ale experienţei practice vor fi puse la dispoziţia miilor de cultivatori prin cursuri teoretice şi practice, ce se vor organiza la institut, ori în afară de el şi prin publicaţii.
Mai mult încă, pentru a încadra şi mai bine pe cultivator (ori, în altă direcţie, pe lucrător) în lumea scopurilor urmărite de Cassa autonomă şi pentru a face din fiecare cultivator (şi lucrător) un colaborator conştient la rosturile instituţiei, s’a plănuit o întreagă organizare social-culturală prin întemeieri de cooperative, biblioteci (s’au înfiinţat până azi 800) premii, ş. a. m. d.– care au menirea a dirigui şi stimula activitatea agricolă a săteanului.
Aceste institut este o creaţie veche. În numele consiliului de administraţie a Cassei autonome aduc toate omagiile foştilor miniştri de finanţe, d-lor Vintilă Brătianu, Ion Lapedatu, M. Popovici, ca şi foştilor membri ai consiliilor de administraţie ale vechei regii, sub al căror regim s’au întocmit planurile de înfiinţare a institutului şi s’au continuat apoi lucrările de executare.
IMPORTANŢA CULTURII TUTUNULUI
D. ing. V. PĂSĂREANU, directorul culturii şi fermentării tutunului, a înfăţişat în chip documentat, realizările obţinute în cultura tutunului bazată pe nouile metode ştiinţfiice.
În ţara noastră, se cultivă tutun pe o întindere de circa 30–35 mii ha, de 80–90 mii familii.
Se produc anual 20–26 milioane kg. tutun, în valoare de 700–800 milioane lei.
Casa autonomă a regiei a instituit un fond special, în valoare de 80–90 mil. pentru ameliorarea culturii tutunului în vederea obţinerii celor mai bune calităţi.
În acest scop, pe lângă activitatea institutului de exprimentare se desfăşoară un întreg program de acţiune.
ORGANIZAREA INSTITUTULUI
D. prof. M. CHIIRIŢESCU-ARVA a vorbit despre organizarea institutului, dând interesante lămuriri asupra laboratoarelor şi asupra rolului lor în desvoltaea culturii tutunului.
D. prof. POPOVICI-LUPA a adus salutul Academiei de agricultură, iar d. STOIANOVICI a vorbi în numele cultivatorilor de tutun.
CUVÂNTUL DELEGAŢILOR STRĂINI
Au vorbit apoi d-nii: DIMITRIEVICI, diin partea Serbiei, M. BENNICOSA din partea Italiei, dr. KAREL din partea Cehoslovaciei, GUIDEL STRASSER, din partea Austriei, d-ra BITTE ROSSA din partea Ungariei şi d. ARGHIRUDIS din partea Greciei, aducând României salutul ţărilor respective şi felicitând călduros pe organizatorii celui mai modern institut pentru cultura tutunului.
VIZITAREA INSTITUTULUI
După solemnitate, asistenţa şi delegaţii străioni au vizitat institutl şi laboratorul pentru fermentaţia tutunului.
Străinii au rămas încântaţi de admirabila organizare a institutului, înzestrat cu cel mai modern utilaj. Palatul institutului, o minunată realizare arhitectonică, datorită concepţiei originale a d-lui arhitect Lucian Teodosiu, a atras în mod deosebit atenţia delegaţilor străini.
*
După vizitarea laboratoarelor, s’a servit oaspeţilor o gustare.
CUM VA FI SĂRBĂTORITĂ ZIUA COOPERAŢIEI
Programul întocmit de Oficiul naţional al cooperaţiei române
Dimineaţa, Anul XXVI, No. 8451, vineri 4 iulie 1930, p. 7
În fiecare an se sărbătoreşte Ziua Cooperaţiei. În această zi aleasă de Alianţa cooperativă internaţională se fac serbări cu caracter cooperatist în întreaga lume. Totodată se desfăşoară cu intensitate propaganda în favoarea cooperaţiei.
Anul acesta sărbătoarea cooperaţiei are loc duminică 6 iulie.
Oficiul naţional al cooperaţiei române a luat toate măsurile ca această zi să fie sărbătorită în întreaga ţară.
În acest scop a dat unităţilor cooperative o circulară, însoţită de un program tip cu lămuriri asupra modului cum se poate desfăşura serbarea.
SERBAREA DIN CAPITALĂ
La Bucureşti, unităţile mari (Uniunea şi Federala), precum şi cele mici, sub îndrumarea Oficiului şi a secţiunii regionale respective, vor face serbarea împreună în palatul funcţionarilor publici în orele de dimineaţă, iar după amiază, fiecare cooperativă îşi va desfăşura programul la sediul ei.
În acea zi vor vorbi la radio d. Gusti despre „Spiritul cooperativ” şi d. T. C. Ionescu -. Paşcani despre „Tovărăşiile în viaţa satelor”.
CONFERENŢIARI
La serbarea de la Ploieşti va vorbi d. I. Răducanu, la Orhei d. Mladenatz, directorul general al Oficiului, la Novaci – Gorj d. G. Dumitrescu – Bumbeşti, membru în consiliul general al cooperaţiei.
PROGRAMUL SERBĂRILOR
Oficiul naţional al cooperaţiei române a trimis tuturor unităţilor cooperatiste din ţară programul după care să organizeze sărbătorirea zilei Cooperaţiei.
Acest program prevede următoarele:
1. Întruniri la care se vor arăta foloasele şi rezultatele cooperaţiei, urmate de:
2. Serbări câmpeneşti populare;
3. Procesiuni cu placate cooperatiste;
4. În aceste procesiuni, care alegorice din domeniul cooperaţiei;
5. Pavoazarea localurilor (faţadelor şi vitrinelor) cooperativelor de toate felurile;
6. Seara, reprezentaţii cinematografice (filme cooperatiste), eventual şezători şi teatru cooperatist;
7. În şcoale, câte o mică cuvântarea asupra cooperaţiei; şcoalele vor lua parte la procesiuni;
8. Mici expoziţii cooperatiste;
9. La Bucureşti, expoziţia cărţii şi a presei cooperatiste;
10. Numere speciale din publicaţiile cooperatiste, consacrate zilei;
11. Articole ocazionale în presa zilnică;
12. Schimb de vizite cooperatiste, excursii;
13. Placate, de preferinţă ilustrate, cu scurte îndemnuri cooperatiste;
14. Distribuirea de foi volante cu expunerea pe scurt a foloaselor cooperativizării;
15. Distribuirea unei insigne a cooperaţiei române;
16. La orele 8 seara se va asculta la radio conferinţa d-lui profesor universitar D. Gusti, preşedintele consiliului general al cooperaţiei.
X
Ziua cooperaţiei va fi sărbătorită în 40 de ţări grupate în Alianţa cooperativă internaţională.
România, care face parte şi ea din „Alianţa cooperativă”, va sărbători această zi, după cum am anunţat mai sus, duminică 6 iulie; celelalte ţări vor sărbători Ziua Cooperaţiei sâmbătă, 5 iulie.
În vederea sărbătoririi Zilei Cooperaţiei, Alianţa cooperativă internaţională, al cărei sediu central e la Londra, a lansat un manifest către cooperatorii din întreaga lume. În acest manifest se relevă avantagiile aduse colectivităţii de către cooperare şi se dă imbold cooperatorilor să activeze mai departe pe tărâmul cooperaţiei.
Lasă un răspuns